Pe ce mai cheltuiesc bogații lumii, persoane cu averi de peste 30 de milioane $ care nu reprezintă nici măcar 1% din populația globală
Reprezintă numai 0,006% din populația globală, însă dețin o treime din averea tuturor milionarilor. Ultrabogații lumii sunt persoanele care dețin o avere de peste 30 de milioane de dolari. Averea cumulată a miliardarilor se ridică la aproape 60 de trilioane de dolari, reprezentând o treime din averea deținută de toți milionarii. Elon Musk și Larry Ellison, ale căror averi nete depășesc fiecare cele 12 cifre, sunt printre acești miliardari de top. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți în transportul de LUX Potrivit unui raport al firmei Altrata, ei au cheltuit 290 de miliarde de dolari pe bunuri de lux. Circa 129,5 miliarde de dolari au fost cheltuiți în sectorul transportului de lux, din care 100,9 miliarde de dolari pe automobile de lux și 28,6 miliarde pe avioane private și iahturi. Cât au cheltuit miliardarii pe vacanțe, vinuri, bijuterii și ceasuri 115,6 miliarde de dolari au fost direcționate în 2024 către bunuri de lux la scară mai mică: bijuterii, ceasuri, articole de modă, vinuri fine și mobilier. De asemenea, au cheltuit 19,6 miliarde de dolari pentru obiecte de artă. În ultimii ani, unele branduri exclusive precum Hermes au prosperat. Alte companii, precum Gucci, au stagnat sau au întâmpinat dificultăți, cu toate că s-au extins prin parteneriate mai accesibile. În 2024, bogații au cheltuit 25,3 miliarde de dolari pe ospitalitatea de lux, pe turismul de wellness și safariuri. Numărul miliardarilor entry-level, în scădere Numărul cheltuielilor consumatorilor entry-level este în scădere de la pandemia de coronavirus încoace. Claudia D’Arpizio, directoarea globală a diviziei de modă și lux a Bain, a explicat pentru Business Insider: „A existat un fel de reorientare, probabil o corecție excesivă a strategiei, pentru a se concentra pe vârful piramidei, care a fost mai rezistent într-un moment de turbulență”. Însă viața de miliardar nu presupune numai șampanie și caviar, susține Business Insider. Altrata nu a calculat donațiile caritabile ale ultra-bogaților din 2024. Însă, potrivit raportului din 2023, aceștia ar fi donat 207 miliarde de dolari în acțiuni caritabile, aproape la fel de mult cât au cheltuit pe iahturi și ceasuri. Sursa Foto: Shutterstock / Facebook / Envato Autorul recomandă: Cei mai bogaţi oameni din lume au pierdut 208 MILIARDE de dolari într-o singură zi, după anunțul lui Trump despre noile taxe vamale
Tanczos Barna: Criza bugetară se poate transforma într-o problemă dacă nu tăiem cheltuielile
„România are foarte multe provocări în momentul de față. Una dintre ele este această inechitate socială – și nu este vorba doar de judecători, nu este vorba doar de procurori. Sunt multe categorii care, în comparație cu celelalte, au primit legi sau au un alt statut, sau au alte salarii comparabil cu celelalte sectoare. Și să vă dau un exemplu foarte la îndemână: salariile din administrația locală, care sunt înghețate din 2018 și plafonate la nivelul salariului viceprimarului, sunt la jumătate față de salariile din administrația centrală, deconcentrate și sunt instituții care stau poate în aceeași clădire, o primărie și reprezentanții unui unei instituții centrale, cu salarii diferite: contabil cu 4.000 lei, contabil cu 7.000-8.000 lei și nu reușim să rezolvăm această situație”, a explicat Tanczos. El afirmă că, „în viitor, anul viitor, peste doi ani, trebuie să găsim soluții și pentru aceste situații”. „La fel, avem și alte pensii speciale și acelea trebuie reanalizate, gândite, discutate, să vedem cum găsim soluții de echitate socială”, a adăugat el. „Sunt lucruri care trebuie decise, analizate, într-o perioadă în care România, nu putem nega, trece prin această criză bugetară. Nu este o criză economică, în niciun caz. Nu este o problemă a economiei reale încă, dar se poate transforma într-o problemă a economiei reale dacă nu reducem cheltuielile de funcționare în sistemul public, dacă nu aducem mai multă eficiență, inclusiv în sistemul de sănătate, dacă nu suntem mai chibzuiți pe banii de funcționare și nu alocăm mai mulți bani pentru investiții. Economia este stresată în momentul de față de mai multe elemente. Majorările de impozite și taxe care au avut loc acum două luni, un impact imediat, dar care a atins vârful și începe să se domolească. Într-o lună, două luni de zile începe să scadă acest vârf al inflației, care a fost generat de mai mulți factori – prețul la energie, taxe, impozite și incertitudinea aceasta care tot timpul caracterizează perioadele în care se iau decizii grele în orice societate, nu doar în România. „Nu vor mai fi majorări de taxe și impozite, e o certitudine. Tot pachetul propus de Ministerul Finanțelor a fost asumat de această coaliție. S-a terminat acel pachet”, încheie vicepremierul.
Firmele, atente la cheltuieli și angajați. Managerii se feresc să se angajeze în proiecte noi și au devenit tot mai precauți din cauza scumpirilor
Pentru că sunt mai precauți la cheltuieli și proiecte, firmele au oprit pentru moment angajările. În multe companii, specialiștii în resurse umane anunță că se fac reorganizări de personal, iar patronii sunt nevoiți să renunțe la unele posturi. Conform unei analize INS, la care au participat 9.000 de manageri, companiile au devenit mai precaute din cauza creșterii prețurilor în toate domeniile. În fiecare sector de activitate, industria prelucrătoare, construcții, comerț și servicii, managerii vorbesc de o perioadă de instabilitate. Asta înseamnă că nu vor face angajări și nu vor începe proiecte noi, menținând activitatea la nivelul actual. Când vine vorba de prețuri, 63,3% dintre managerii din construcții și 60,4% din mangerii de comerț constată că au de suferit din cauza majorării TVA și prognozează o perioadă de scumpiri din cauza costurilor mai mari de energie, materie primă și transport. În domeniul tehnologiei informației, tendința reducerilor de personal continuă. Specialiștii vorbesc despre o restructurare globală accelerată de automatizare și inteligența artificială. A Tot mai multe companii încearcă să crească eficiența producției și elimină angajații care nu dau randament la nivelul dorit. De asemenea, activitatea în fabrici și uzine s-a redus. Analiștii spun că România are nevoie urgentă de investiții pentru creștere economică, potrivit Știrile PRO TV. Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: PRO TV Autorul recomandă: CRIZĂ pe piața muncii din România: Țara noastră depășește media UE în privința dificultății de a găsi angajați calificați. Care sunt cauzele
Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025
„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”, „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români. Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit
Macron anunță un plan de accelerare a cheltuielilor militare ale Franței, pe fondul creșterii amenințărilor globale
Planul de accelerare a cheltuielilor vine în contextul în care Franța se luptă să facă economii de 40 de miliarde de euro în bugetul său pentru 2026, scrie Reuters. Franța avea în plan să își dubleze bugetul pentru apărare de la nivelul din 2017 până în 2030. Cu toate acestea, Macron s-a angajat să atingă acest obiectiv până în 2027, pe fondul creșterii amenințărilor globale. „Independența noastră militară este inseparabilă de independența noastră financiară. Aceasta va fi finanțată prin mai multă activitate și mai multă producție”, a spus Macron duminică. Rusia, o amenințare „durabilă” pentru Europa Potrivit France24, mai mulți oficiali militari și de securitate francezi au avertizat cu privire la amenințările globale care apasă asupra Franței. Inclusiv șeful Statului Major al Apărării, Thierry Burkhard, a declarat vineri că Rusia reprezintă o amenințare „durabilă” pentru Europa și că „rangul țărilor europene în lumea de mâine” se decide în Ucraina. De la venirea lui Macron la președinția Franței, bugetul de apărare al țării a crescut și se preconizează că va crește de la 50,5 miliarde de euro în prezent la 67 de miliarde de euro în 2030. În plus, în urma summitului NATO de la Haga, care a avut loc la sfârșitul lunii iunie, membrii Alianței au decis majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, la solicitările repetate venite din partea președintelui american Donald Trump.
PSD. Ce cheltuieli vor fi tăiate, ce investiții nu vor fi sacrificate
Reprezentantul PSD explică la România TV de unde vor fi tăiate cheltuielile și ce investiții nu vor fi sacrificate. Autostrăzile sunt intangibile, promit ca viitori parteneri de guvernare s0cial-democrații. Serios vorbind, există niște lucruri care pot avea impact pe termen scurt atunci când vorbim de tăieri, dar nu de tăieri din veniturile populației. Și o să vă dau un exemplu, dacă, vă rog, ajungem la un acord și găsim pe lista investițiilor de făcut sau pe investițiile bugetate, da, încă neexecutate, unele care nu sunt niște priorități și urgențe, unele care nu sunt aducătoare de beneficii economice pe termen mediu, cum ar fi, de exemplu, construirea de autostrăzi care au efecte pozitive în economia unei regiuni pe termen destul de de rapid, pe termen și bine, explică reprezentantul PSD la România TV. Investiții care nu pot fi amânate Sunt unele investiții care pot fi amânate. Doar unele și doar cu acest criteriu al efectelor potențiale pentru economie. Un exemplu e cel mai simplu exemplu. Nu, cel mai plăcut, cel mai regulă neapărat. Noi credem că o prioritizare, nu tăiere. Că putem să amânăm unele pe anul viitor, de exemplu. Dar o prioritizare a investițiilor, cu autostrăzile pe primul plan, de neoprit, șantierele alea și cu altele care pot fi amânate un an de zile este un lucru care poate fi făcută. Unele investiții nu sunt repetitive. N-o să construim de trei ori Autostrada Moldovei. O construim o singură dată. Alea-s facturile, se plătesc, nu se mai repetă și în bugetele anilor, confirmă deputatul în numele PSD. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Marcel Boloș: „Statul plătește anual 13,7 miliarde de lei pentru sporuri, bonusuri şi prime”
Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar, afirmă fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Această sumă de 13,7 miliarde de lei nu include plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public. Marcel Boloş, fost ministru al Finanţelor Publice, a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, care este suma pe care statul o cheltuie în fiecare an pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime pentru angajaţii de la stat, preia news.ro. „13,7 miliarde de lei”, a răspuns ministrul, subliniind că suma nu include alte beneficii de care se bucură bugetarii. Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a adăugat Boloş. Întrebat la cât se ridică valoarea cheltuielilor totale care includ norma de hrană, de echipament sau plata cu ora, Marcel Boloş a răspuns: „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”. Marcel Boloş e de părere că „trebuie luată fiecare categorie de funcţionari publici” şi analizate beneficiile pe care aceste categorii le au. „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, argumentează ministrul. Ponderea din PIB a cheltuielilor de personal trebuie să scadă De asemenea, întrebat de ce autorităţile susţin amânarea implementării Legii salarizării unice în contextul în care este nevoie de mai mulţi bani la buget iar această lege se estimează că ar duce la o reducere a cheltuielilor bugetare cu un procent din produsul intern brut, ministrul a explicat că, pe teren scurt, implementarea Legii salarizării unice ar presupune o cheltuială mai mare, după care ar duce la reduceri de cheltuieli. „Să facem distincţia între problema sustenabilităţii cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pensiilor. Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei şi după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este şi raţionamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reaşezăm sistemul de salarizare. Eu ştiu că la această reaşezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reaşezarea sistemului de salarizare unic şi după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influenţată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a argumentat Marcel Boloş. Citiți și: Ședință despre reducerea cheltuielilor publice, la Palatul Cotroceni. Ce reprezentanți își trimit partidele la discuții Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Dezastrul economic care urmează pentru România în 2025-2026. Explozia PREȚURILOR + înghețarea VENITURILOR
În următorii doi ani, noul guvern instalat la Palatul Victoria are de luat măsuri dure de reducere a deficitului și implementarea reformei fiscale, prevăzute în PNRR. Iar pentru a implementa aceste reforme, PNL, USR și UDMR vor să coopteze PSD la guvernare, pentru a nu fi singurii care decontează noile măsuri de reducere a cheltuielilor statului. Inclusiv președintele ales, Nicușor Dan, a spus joi că se „bucură că PSD nu exclude intrarea la guvernare”. (Citește mai multe AICI) De ce insistă atât de mult PNL, USR și UDMR ca PSD să facă parte din viitorul executiv? Pentru că „nu vor face față șocurilor economice și sociale din următoarele șase luni”, spun surse politice pentru Gândul. Pentru că „nu au expertiza necesară pentru a lua măsuri care să țină economia pe plus, măsurile anunțate de ei până acum vor conduce la recesiune, concedieri, inflație și reducerea puterii de cumpărare, prin explozia prețurilor și înghețarea veniturilor”, explică aceleași surse. Un alt motiv invocat a fost acela că „deși PSD a fost factor de stabilitate în guvernare, probabil este nevoie de un sac de box pentru măsurile de austeritate anunțate deja public”. Ce „șocuri economice și sociale” vor lovi România? Prima măsură: eliminarea plafonării la energie Prima lovitură pentru români va fi explozia facturilor la energie de la 1 iulie, prin eliminarea plafonării. Deja companiile de electricitate au trimis noile prețuri la energie, cu o creștere medie de 40-50%. „Dacă, până acum, facturile la utilități au fost înghețate, de la 1 iulie, pentru consumatorii vulnerabili, valoarea facturii se va dubla. Iar șocul se va resimți din plin în iarnă, când facturile vor crește și mai mult”, adaugă sursele citate. Bugetarii, ținta politicilor noului Executiv. Teama de greve O a doua lovitură va fi încasată de angajații bugetari. Pe de o parte, concedieri și șomaj, fără un plan bine gândit de reformă. Pe de altă parte, „scandal și haos în implementarea prevederilor Legii 296, cu privire la comasarea / restructurarea instituțiilor publice cu mai puțin de 50 angajați”, arată aceleași surse. Pe de altă parte, „reducerea cu 15% a cheltuielilor în aceste instituții, un exemplu ar fi înghețarea sau chiar tăierea normelor de hrană la militari și polițiști”. Posibile greve și manifestații de protest vor apărea și în rândul profesorilor „care își vor vedea salariile înghețate și nu vor mai primi măririle promise, precum și prima de carieră didactică”, sunt previziunile surselor politice contactate de Gândul. La cât poate crește TVA-ul? Un alt motiv pentru care partidele de dreapta vor PSD la guvernare este acela că vor să aplice „creșterea TVA, anunțată pe mai multe voci, cu 5 puncte procentuale”, potrivit surselor citate. Această măsură va însemna „un șoc pentru 90% dintre românii cu venituri mici și medii, care vor avea parte de o creștere puternică a inflației și o scădere exponențială a puterii de cumpărare”. „Creșterea TVA la 24% ar conduce la falimentul multor IMM-uri, iar economia va intra în recesiune până la finalul anului”, sunt previziunile din mediul politic. Liniile roșii trasate de PSD: „Nu suntem de acord cu tăierea banilor de la investiții” Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a afirmat că este posibilă o reprioritizare a investițiilor publice, iar deputați USR au vorbit despre tăierea acestora. PSD a afirmat deja public, joi, că nu este de acord cu tăierea investițiilor publice și că cere o analiză clară a efectelor de multiplicare a investițiilor. „Da, se dorește ca supapă de reducere a deficitului prin tăierea a 0,6% din PIB de la investițiile publice în anul 2025, adică minus 12 miliarde lei. PSD nu este de acord cu asta. În ultimii ani PSD a făcut din România un șantier, fie că sunt proiecte de infrastructură mare – 400 km de autostrăzi, școli, spitale, fie că sunt proiecte de infrastructură locală. În afară că tăierea investițiilor va atrage nemulțumiri, de la primari până la oameni de rând, România se poate dezvolta doar prin investiții masive. Iar PSD vrea să vadă o analiză clară pe proiectele de investiții, să vadă efectele de multiplicare economice și sociale”, spun analiști politici. Buget de austeritate în 2026: înghețarea pensiilor și salariilor Un alt șoc este cel din iarnă, legat de adoptarea bugetului pe 2026. „Va fi un buget de austeritate dură – înghețarea pensiilor și a salariilor, înghețarea salariului minim, inflație de 10%, reducerea sau eliminarea completă a schemelor de ajutor de stat și a sprijinului pentru IMM-uri, taxe mărite și concedieri. Se vor încerca, probabil, măsuri de privatizare a educației și a sănătății (Pilonul 2 al sănătății), vânzarea totală sau parțială a companiilor de stat profitabile (Hidro, Romgaz, Nuclearelectrica ș.a.), precum și un regim preferențial de impozitare pentru contractele de muncă cu timp parțial. Plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază va fi eliminată, iar liberalizarea prețului la gazele naturale va fi, probabil, aplicată mai devreme de iulie 2026. Intrăm la guvernare doar dacă ne impunem măsurile echilibrate pe care le-am implementat”, mai arată sursele noastre. Una peste alta, se dorește ca PSD să fie din nou partea rațională, să intre cu expertiză și să gestioneze crize, așa cum a făcut cu criza sanitară, criza energetică și criza economică, toate pe fondul unui război la graniță. Sursa colaj: Gov.ro/ Facebook – PSD/ Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Pe ce venituri se bazează Vaticanul. Deficitul bugetar și cheltuielile lăsate în urmă de Papa Francisc
Economia Vaticanului, cel mai mic stat din lume, cu o suprafață de doar 0,44 kilometri pătrați, se sprijină pe patru piloni principali: veniturile din investiții și imobiliare, donațiile direcționate și contribuțiile către Papa, activitatea turistică și serviciile oferite de Institutul pentru Opere Religioase, cunoscut sub numele de Banca Vaticanului. În anul 2022, aceste surse au generat un venit estimat la 887 de milioane de dolari, iar cea mai mare parte, aproximativ 65%, a provenit din activele imobiliare și investiții. Donațiile cu destinație precisă au acoperit 24% din buget, în timp ce fonul „Moneda Sfântului Petru” – contribuțiile adresate personal Papei – au adus doar 6%. Turismul și Banca Vaticanului au completat diferența cu un modest 5%, potrivit Adevărul. În 2022, suma de 560 de milioane de dolari (63% din buget) a fost alocată pentru servicii și administrare, din care 436 milioane dolari – Spitalulului Bambino Gesú, cel mai vechi spital de copii din Roma (fondat în 1896), aflat sub jurisdicția Sfântului Scaun. Alte 30% din fonduri au mers către așa-numita misiune apostolică, care include 69 de organizații: sprijin pentru biserici, educație și munca misiunilor diplomatice din întreaga lume. În ciuda reformelor și eforturilor de îmbunătățire a imaginii Vaticanului, experții consideră că indicatorii financiari ai orașului-stat sunt inexacți, ceea ce face destul de dificilă evaluarea stării economice reale a Sfântului Scaun, dar nu au nicio îndoială că Vaticanul are rezerve semnificative, inaccesibile publicului larg. Rezervele de aur și activele ascunse Aurul Vaticanului este păstrat în eparhii și în Banca Vaticanului, dar valoarea totală a acestor rezerve nu este neclară. Singura referință oficială rămâne raportul din 2013, la începutul pontificatului Papei Francisc, când valoarea cumulată a aurului și metalelor prețioase deținute de Sfântul Scaun era estimată la 50 de milioane de dolari. Alte 20 de milioane erau păstrate ca garanție de investiții, mai scrie sursa citată. Pe lângă aur, Vaticanul este un investitor discret, dar influent, deținând acțiuni în corporații precum General Electric, Shell, IBM sau Bethlehem Steel – portofolii evaluate la miliarde de dolari. Însă cele mai multe investiții sunt îndreptate către piața imobiliară. În 2021, în contextul reformelor inițiate de Francisc, Vaticanul a recunoscut că deține peste 5.000 de proprietăți – majoritatea în Italia, dar și în centre strategice din Londra, Paris, Geneva sau Lausanne. Euro și derogări fiscale Vaticanul beneficiază de o serie de prevederi speciale din partea Uniunii Europene (UE), drept recunoaștere a statutului său unic, care includ permisiunea de a bate monede euro (de obicei cu chipul Papei) și o serie de scutiri de taxe vamale și taxe la import și export. Scandalurile cu tentă financiară din curtea Vaticanului De-a lungul deceniilor, Sfântul Scaun a fost implicat și în unele scandaluri cu tentă financiară, de la gestionarea opacă a fondurilor, până la investiții riscante sau frauduloase. Unii specialiști indică o lipsă structurală de competențe economice la nivelul conducerii bisericii, dar și o rezistență instituțională la schimbare. Papa Francisc a încercat să rupă acest cerc vicios și a adus schimbări în guvernanța entităților financiare vaticane, lansând o politică de investiții etice și interzicând plasamentele în industria armamentului sau a jocurilor de noroc. De asemenea, a deschis canalele de colaborare cu organisme internaționale precum Moneyval, în tentativa de a crește nivelul de conformitate și integritate financiară. Deficitul bugetar de la Vatican De ani buni, Vaticanul înregistrează un deficit structural. În 2012, acesta a fost de 18,4 milioane de dolari, pe fondul crizei din zona euro, al costurilor salariale pentru aproape 3.000 de angajați și al cheltuielilor de promovare media a catolicismului. Problemele s-au acutizat în pandemie, iar în 2021 bugetul a fost aprobat cu un deficit de aproape 50 de milioane de euro. Lipsa turiștilor din acea perioadă a obligat Vaticanul să taie 10% din salariile clerului și să înghețe angajările. De exemplu, în 2020 s-au vândut cu 75% mai puține bilete pentru muzee față de 2019. FOTO – Profimedia Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Ședință de guvern: Programul național de ACHIZIȚII ecologice 2025-2030, pe agendă
Guvernul se reunește, joi, 24 aprilie, în ședința săptămânală, urmând să aprobe, prin hotărâre, Programul național de achiziții ecologice 2025 – 2030. Prin actul normativ se are în vedere aprobarea și implementarea unui program de acțiune care stabilește ținte anuale pentru realizarea de achiziții ecologice de către autoritățile și entitățile contractante, în scopul stabilirii de măsuri corelative obligațiilor reglementate prin legislația în materia achizițiilor publice/sectoriale. „Consumatorii vor beneficia de produse durabile și inovatoare” „Prin achiziționarea de produse, servicii și lucrări cu impact redus asupra mediului se va realiza decuplarea dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale și degradarea mediului. Implementarea Programului național de achiziții ecologice (PNAE 2025-2030) va aduce beneficii precum: reducerea presiunii asupra mediului, o mai mare securitate a aprovizionării cu materii prime, creșterea competitivității și stimularea inovării. Consumatorii vor beneficia de produse durabile și inovatoare, destinate să contribuie la creșterea calității vieții ducând astfel la realizarea de economii pe termen lung”, se explică în nota de fundamentare a proiectului. Executivul va mai discuta și bugetul de venituri și cheltuieli pe acest an al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu. De asemenea, Guvernul va analiza și un proiect de ordonanță de urgență referitor la reorganizarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul acestuia, privind stabilirea unor măsuri pentru preluarea unor programe și aprobarea Programului multianual pentru construcția de locuințe „Alexandru Cișmigiu”, precum și privind modificarea și completarea unor acte normative. Ce proiecte mai sunt pe agendă Un alt proiect de ordonanță de urgență aflat pe agendă vizează măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor. În ședința de Guvern, urmează să fie aprobat și un proiect de ordonanță de urgență pentru aprobarea unor măsuri în sistemul de învățământ. „În anul 2025, începând cu data de 30 aprilie, pot fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor didactice de predare din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și instituțiile de învățământ superior de stat care devin vacante sau temporar vacante în cursul anului, cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2025”, prevede propunerea de act normativ. Cabinetul Ciolacu va mai discuta un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea și completarea OUG nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă nou – născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile. Pe agendă se mai află o serie de hotărâri privind acceptarea de către statul român a donației unor bunuri mobile, ca operațiune compensatorie, din partea Harris Global Communications Inc, din SUA, și darea în administrarea Ministerului Apărării Naționale a acestora. Un alt proiect de hotărâre vizează aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Regiei Autonome Rasirom, aflată sub autoritatea Serviciului Român de Informații. Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele