Dezastrul economic care urmează pentru România în 2025-2026. Explozia PREȚURILOR + înghețarea VENITURILOR
În următorii doi ani, noul guvern instalat la Palatul Victoria are de luat măsuri dure de reducere a deficitului și implementarea reformei fiscale, prevăzute în PNRR. Iar pentru a implementa aceste reforme, PNL, USR și UDMR vor să coopteze PSD la guvernare, pentru a nu fi singurii care decontează noile măsuri de reducere a cheltuielilor statului. Inclusiv președintele ales, Nicușor Dan, a spus joi că se „bucură că PSD nu exclude intrarea la guvernare”. (Citește mai multe AICI) De ce insistă atât de mult PNL, USR și UDMR ca PSD să facă parte din viitorul executiv? Pentru că „nu vor face față șocurilor economice și sociale din următoarele șase luni”, spun surse politice pentru Gândul. Pentru că „nu au expertiza necesară pentru a lua măsuri care să țină economia pe plus, măsurile anunțate de ei până acum vor conduce la recesiune, concedieri, inflație și reducerea puterii de cumpărare, prin explozia prețurilor și înghețarea veniturilor”, explică aceleași surse. Un alt motiv invocat a fost acela că „deși PSD a fost factor de stabilitate în guvernare, probabil este nevoie de un sac de box pentru măsurile de austeritate anunțate deja public”. Ce „șocuri economice și sociale” vor lovi România? Prima măsură: eliminarea plafonării la energie Prima lovitură pentru români va fi explozia facturilor la energie de la 1 iulie, prin eliminarea plafonării. Deja companiile de electricitate au trimis noile prețuri la energie, cu o creștere medie de 40-50%. „Dacă, până acum, facturile la utilități au fost înghețate, de la 1 iulie, pentru consumatorii vulnerabili, valoarea facturii se va dubla. Iar șocul se va resimți din plin în iarnă, când facturile vor crește și mai mult”, adaugă sursele citate. Bugetarii, ținta politicilor noului Executiv. Teama de greve O a doua lovitură va fi încasată de angajații bugetari. Pe de o parte, concedieri și șomaj, fără un plan bine gândit de reformă. Pe de altă parte, „scandal și haos în implementarea prevederilor Legii 296, cu privire la comasarea / restructurarea instituțiilor publice cu mai puțin de 50 angajați”, arată aceleași surse. Pe de altă parte, „reducerea cu 15% a cheltuielilor în aceste instituții, un exemplu ar fi înghețarea sau chiar tăierea normelor de hrană la militari și polițiști”. Posibile greve și manifestații de protest vor apărea și în rândul profesorilor „care își vor vedea salariile înghețate și nu vor mai primi măririle promise, precum și prima de carieră didactică”, sunt previziunile surselor politice contactate de Gândul. La cât poate crește TVA-ul? Un alt motiv pentru care partidele de dreapta vor PSD la guvernare este acela că vor să aplice „creșterea TVA, anunțată pe mai multe voci, cu 5 puncte procentuale”, potrivit surselor citate. Această măsură va însemna „un șoc pentru 90% dintre românii cu venituri mici și medii, care vor avea parte de o creștere puternică a inflației și o scădere exponențială a puterii de cumpărare”. „Creșterea TVA la 24% ar conduce la falimentul multor IMM-uri, iar economia va intra în recesiune până la finalul anului”, sunt previziunile din mediul politic. Liniile roșii trasate de PSD: „Nu suntem de acord cu tăierea banilor de la investiții” Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a afirmat că este posibilă o reprioritizare a investițiilor publice, iar deputați USR au vorbit despre tăierea acestora. PSD a afirmat deja public, joi, că nu este de acord cu tăierea investițiilor publice și că cere o analiză clară a efectelor de multiplicare a investițiilor. „Da, se dorește ca supapă de reducere a deficitului prin tăierea a 0,6% din PIB de la investițiile publice în anul 2025, adică minus 12 miliarde lei. PSD nu este de acord cu asta. În ultimii ani PSD a făcut din România un șantier, fie că sunt proiecte de infrastructură mare – 400 km de autostrăzi, școli, spitale, fie că sunt proiecte de infrastructură locală. În afară că tăierea investițiilor va atrage nemulțumiri, de la primari până la oameni de rând, România se poate dezvolta doar prin investiții masive. Iar PSD vrea să vadă o analiză clară pe proiectele de investiții, să vadă efectele de multiplicare economice și sociale”, spun analiști politici. Buget de austeritate în 2026: înghețarea pensiilor și salariilor Un alt șoc este cel din iarnă, legat de adoptarea bugetului pe 2026. „Va fi un buget de austeritate dură – înghețarea pensiilor și a salariilor, înghețarea salariului minim, inflație de 10%, reducerea sau eliminarea completă a schemelor de ajutor de stat și a sprijinului pentru IMM-uri, taxe mărite și concedieri. Se vor încerca, probabil, măsuri de privatizare a educației și a sănătății (Pilonul 2 al sănătății), vânzarea totală sau parțială a companiilor de stat profitabile (Hidro, Romgaz, Nuclearelectrica ș.a.), precum și un regim preferențial de impozitare pentru contractele de muncă cu timp parțial. Plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază va fi eliminată, iar liberalizarea prețului la gazele naturale va fi, probabil, aplicată mai devreme de iulie 2026. Intrăm la guvernare doar dacă ne impunem măsurile echilibrate pe care le-am implementat”, mai arată sursele noastre. Una peste alta, se dorește ca PSD să fie din nou partea rațională, să intre cu expertiză și să gestioneze crize, așa cum a făcut cu criza sanitară, criza energetică și criza economică, toate pe fondul unui război la graniță. Sursa colaj: Gov.ro/ Facebook – PSD/ Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Pe ce venituri se bazează Vaticanul. Deficitul bugetar și cheltuielile lăsate în urmă de Papa Francisc
Economia Vaticanului, cel mai mic stat din lume, cu o suprafață de doar 0,44 kilometri pătrați, se sprijină pe patru piloni principali: veniturile din investiții și imobiliare, donațiile direcționate și contribuțiile către Papa, activitatea turistică și serviciile oferite de Institutul pentru Opere Religioase, cunoscut sub numele de Banca Vaticanului. În anul 2022, aceste surse au generat un venit estimat la 887 de milioane de dolari, iar cea mai mare parte, aproximativ 65%, a provenit din activele imobiliare și investiții. Donațiile cu destinație precisă au acoperit 24% din buget, în timp ce fonul „Moneda Sfântului Petru” – contribuțiile adresate personal Papei – au adus doar 6%. Turismul și Banca Vaticanului au completat diferența cu un modest 5%, potrivit Adevărul. În 2022, suma de 560 de milioane de dolari (63% din buget) a fost alocată pentru servicii și administrare, din care 436 milioane dolari – Spitalulului Bambino Gesú, cel mai vechi spital de copii din Roma (fondat în 1896), aflat sub jurisdicția Sfântului Scaun. Alte 30% din fonduri au mers către așa-numita misiune apostolică, care include 69 de organizații: sprijin pentru biserici, educație și munca misiunilor diplomatice din întreaga lume. În ciuda reformelor și eforturilor de îmbunătățire a imaginii Vaticanului, experții consideră că indicatorii financiari ai orașului-stat sunt inexacți, ceea ce face destul de dificilă evaluarea stării economice reale a Sfântului Scaun, dar nu au nicio îndoială că Vaticanul are rezerve semnificative, inaccesibile publicului larg. Rezervele de aur și activele ascunse Aurul Vaticanului este păstrat în eparhii și în Banca Vaticanului, dar valoarea totală a acestor rezerve nu este neclară. Singura referință oficială rămâne raportul din 2013, la începutul pontificatului Papei Francisc, când valoarea cumulată a aurului și metalelor prețioase deținute de Sfântul Scaun era estimată la 50 de milioane de dolari. Alte 20 de milioane erau păstrate ca garanție de investiții, mai scrie sursa citată. Pe lângă aur, Vaticanul este un investitor discret, dar influent, deținând acțiuni în corporații precum General Electric, Shell, IBM sau Bethlehem Steel – portofolii evaluate la miliarde de dolari. Însă cele mai multe investiții sunt îndreptate către piața imobiliară. În 2021, în contextul reformelor inițiate de Francisc, Vaticanul a recunoscut că deține peste 5.000 de proprietăți – majoritatea în Italia, dar și în centre strategice din Londra, Paris, Geneva sau Lausanne. Euro și derogări fiscale Vaticanul beneficiază de o serie de prevederi speciale din partea Uniunii Europene (UE), drept recunoaștere a statutului său unic, care includ permisiunea de a bate monede euro (de obicei cu chipul Papei) și o serie de scutiri de taxe vamale și taxe la import și export. Scandalurile cu tentă financiară din curtea Vaticanului De-a lungul deceniilor, Sfântul Scaun a fost implicat și în unele scandaluri cu tentă financiară, de la gestionarea opacă a fondurilor, până la investiții riscante sau frauduloase. Unii specialiști indică o lipsă structurală de competențe economice la nivelul conducerii bisericii, dar și o rezistență instituțională la schimbare. Papa Francisc a încercat să rupă acest cerc vicios și a adus schimbări în guvernanța entităților financiare vaticane, lansând o politică de investiții etice și interzicând plasamentele în industria armamentului sau a jocurilor de noroc. De asemenea, a deschis canalele de colaborare cu organisme internaționale precum Moneyval, în tentativa de a crește nivelul de conformitate și integritate financiară. Deficitul bugetar de la Vatican De ani buni, Vaticanul înregistrează un deficit structural. În 2012, acesta a fost de 18,4 milioane de dolari, pe fondul crizei din zona euro, al costurilor salariale pentru aproape 3.000 de angajați și al cheltuielilor de promovare media a catolicismului. Problemele s-au acutizat în pandemie, iar în 2021 bugetul a fost aprobat cu un deficit de aproape 50 de milioane de euro. Lipsa turiștilor din acea perioadă a obligat Vaticanul să taie 10% din salariile clerului și să înghețe angajările. De exemplu, în 2020 s-au vândut cu 75% mai puține bilete pentru muzee față de 2019. FOTO – Profimedia Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Ședință de guvern: Programul național de ACHIZIȚII ecologice 2025-2030, pe agendă
Guvernul se reunește, joi, 24 aprilie, în ședința săptămânală, urmând să aprobe, prin hotărâre, Programul național de achiziții ecologice 2025 – 2030. Prin actul normativ se are în vedere aprobarea și implementarea unui program de acțiune care stabilește ținte anuale pentru realizarea de achiziții ecologice de către autoritățile și entitățile contractante, în scopul stabilirii de măsuri corelative obligațiilor reglementate prin legislația în materia achizițiilor publice/sectoriale. „Consumatorii vor beneficia de produse durabile și inovatoare” „Prin achiziționarea de produse, servicii și lucrări cu impact redus asupra mediului se va realiza decuplarea dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale și degradarea mediului. Implementarea Programului național de achiziții ecologice (PNAE 2025-2030) va aduce beneficii precum: reducerea presiunii asupra mediului, o mai mare securitate a aprovizionării cu materii prime, creșterea competitivității și stimularea inovării. Consumatorii vor beneficia de produse durabile și inovatoare, destinate să contribuie la creșterea calității vieții ducând astfel la realizarea de economii pe termen lung”, se explică în nota de fundamentare a proiectului. Executivul va mai discuta și bugetul de venituri și cheltuieli pe acest an al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu. De asemenea, Guvernul va analiza și un proiect de ordonanță de urgență referitor la reorganizarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul acestuia, privind stabilirea unor măsuri pentru preluarea unor programe și aprobarea Programului multianual pentru construcția de locuințe „Alexandru Cișmigiu”, precum și privind modificarea și completarea unor acte normative. Ce proiecte mai sunt pe agendă Un alt proiect de ordonanță de urgență aflat pe agendă vizează măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor. În ședința de Guvern, urmează să fie aprobat și un proiect de ordonanță de urgență pentru aprobarea unor măsuri în sistemul de învățământ. „În anul 2025, începând cu data de 30 aprilie, pot fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor didactice de predare din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și instituțiile de învățământ superior de stat care devin vacante sau temporar vacante în cursul anului, cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2025”, prevede propunerea de act normativ. Cabinetul Ciolacu va mai discuta un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea și completarea OUG nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă nou – născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile. Pe agendă se mai află o serie de hotărâri privind acceptarea de către statul român a donației unor bunuri mobile, ca operațiune compensatorie, din partea Harris Global Communications Inc, din SUA, și darea în administrarea Ministerului Apărării Naționale a acestora. Un alt proiect de hotărâre vizează aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Regiei Autonome Rasirom, aflată sub autoritatea Serviciului Român de Informații. Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Bolojan scoate la lumină toate CHELTUIELILE Administrației Prezidențiale / Colegii pot din nou să verifice costurile de CAZARE ale lui Iohannis
Ilie Bolojan a anunțat că Administraţia Prezidenţială va începe să publice lunar cheltuielile instituției, pentru asigurarea „transparenței”. În opinia președintelui interimar, acesta este un „model de bună practică”. „Am convenit cu colegii care gestionează acest tip de informații ca, pe de o parte, să clarificăm printr-o hotărâre de Guvern toate aspectele legate de asigurare a transparenței cheltuielilor instituției prezidențiale, și pe de altă parte, de luna viitoare să publicăm tot ceea ce se cheltuie lună de lună, de la începutul acestui an, în așa fel încât să existe o transparență a cheltuielilor Administrației Prezidențiale și să urmăm, cred eu, un model de bună practică, care înseamnă că orice instituție publică trebuie să-și facă publice cheltuielile în general”, a spus Bolojan, într-o conferință de presă la Bruxelles. Acest model de bună practică nu se aplică și instituțiilor „are au un anumit secret de serviciu”. „Nu vorbesc de instituții care au un anumit secret de serviciu, dar cred că Administrația Prezidențială poate să facă publice cheltuielile pe care le are, pentru că funcționează ca o administrație de tip clasic și asta vom face în perioada următoare”, a punctat Bolojan. Întrebat de jurnaliști dacă Administrația Prezidențială este pregătită să desecretizeze și costurile cu cazarea ale fostului președinte Klaus Iohannis, Ilie Bolojan a transmis că vor fi scoase din arhivă datele. „În condițiile în care hotărârea de guvern și toate reglementările ne vor permite acest lucru și va fi un interes pentru asta, colegii pot din nou să verifice, să scoată din arhive datele, iar ceea ce considerați că este de interes public vi se va comunica”, încheie Bolojan. Marți, Administrația Prezidențială a desecretizat documentul de 11 pagini cu lista detaliată a zborurilor și deplasărilor oficiale în străinătate ale fostului președinte Klaus Iohannis. CITEȘTE ȘI: