Cheltuielile unei gospodării din România au crescut cu 11% în ultimul trimestru din 2025. Cât de mulți bani merg pe mâncare și locuință
Cheltuielile unei gospodării din România au crescut în ultimul trimestru din 2025 cu 11% față de perioada similară a anului anterior, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Conform datelor publicate de INS, în trimestrul IV al anului 2025, veniturile bănești medii lunare au fost de 8.863 lei lunar pe o gospodărie, ceea ce înseamnă 3.566 lei pe o persoană, în scădere cu 0,2% față de trimestrul anterior. Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.466 lei lunar pe o gospodărie și au format 68,4% din veniturile totale ale gospodăriilor. Sursa: Institutul Național de Statistică De aemenea, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție au avut-o veniturile din prestații sociale de 1.877 lei lunar pe o gospodărie, cât și veniturile în natură de 591 lei lunar pe o gospodărie. Au crescut însă și cheltuielile. Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în trimestrul IV din 2025, în termeni nominali, de 8075 lei pe o gospodărie, adică 3249 lei pe o persoană, și au reprezentat 85,4% din veniturile totale, în scădere cu 4 lei pe o gospodărie față de trimestrul III 2025. Comparativ cu trimestrul IV al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 11,0%, iar cele pe o persoană au crescut cu 11,7%. Sursa: Institutul Național de Statistică În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost de 10.785 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4511 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 74,2%, mai mare cu 14,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 21,4%, mai mare cu 2,6 puncte procentuale față de cea din mediul urban. Sursa: Institutul Național de Statistică Câți bani merg pe mâncare? Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1555 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor, 32,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în valoare de 761 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,7%, de cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare de 379 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,8% în cheltuielile totale de consum medii lunare și de cele pentru transport în valoare de 339 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,0%. Care au fost principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării În trimestrul IV 2025, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4834 lei lunar pe o gospodărie (59,9%) şi transferurile către administraţia publică şi către fondurile publice şi private de asigurări sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor de 2.711 lei pe o gospodărie (33,6%). RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii plătesc mai mult pe TAXE și impozite decât pe mâncare/Date-șoc din ultimul raport al INS Românii cumpără mai puțin de Paște decât de alte sărbători. Un sondaj recent arată că trei sferturi dintre oameni sunt stresați din cauza banilor
Cancelaria Prim-Ministrului anunță economii de 10 milioane de lei în 2025 față de anul precedent
„Datele financiare evidențiază o reducere totală a cheltuielilor de 9.968.676 lei, reprezentând o diminuare de 23,7% față de anul precedent. Din economia totală de aproape 10 milioane lei, suma de 8,4 milioane lei – adică 84% – a fost generată în cele șase luni de mandat ale noii conduceri. Semestrul 2 al anului 2025 înregistrează cheltuieli de 12,7 milioane lei, cu 39,9% mai puțin decât semestrul 2 al anului 2024 (21,1 milioane lei) și cu 41,1% sub semestrul 2 al anului 2023 (21,5 milioane lei)”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului într-un comunicat. Transportul, principala sursă de reducere a costurilor Cancelaria susține că a optimizat cheltuielile de transport prin renegocierea și ulterior rezilierea contractelor de servicii de transport cu RA-APPS. Potrivit comunicatului, numărul de autovehicule a fost redus de la 30 la 17, iar serviciile cu șofer pentru fiecare demnitar au fost eliminate, demnitarii conducând acum singuri autovehiculele de serviciu. Conform datelor prezentate, cele mai mari scăderi s-au înregistrat la transport, unde cheltuielile au coborât de la 11.459.222 lei în 2024 la 7.062.933 lei în 2025 (-38,4%). Cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 lei la 18.640.698 lei (-14,8%), indemnizațiile de delegare/detașare de la 814.421 lei la 244.870 lei (-69,9%), iar cheltuielile de protocol de la 2.294.583 lei la 1.804.566 lei (-21,4%). La categoria „alte cheltuieli”, suma a scăzut de la 285.776 lei la 35.749 lei (-87,5%). Situația posturilor în ianuarie 2026 Potrivit datelor din comunicat, în ianuarie 2026, din cele 176 de posturi prevăzute în statul de funcții, 117 erau ocupate (66,48%), iar 59 erau vacante (33,52%). Dintre posturile vacante, 13 erau temporar vacante (detașări, suspendări, concedii fără plată), iar 5 posturi erau ocupate temporar. Cea mai mare reducere a fost la personalul contractual din cabinetele demnitarilor: de la 42 de persoane în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026 (minus 55%). În această zonă, erau vacante 35 de posturi din totalul de 54. Numărul demnitarilor activi a scăzut de la 19 la 14, cu 7 posturi vacante din 21, în timp ce numărul funcționarilor publici a rămas relativ stabil, de la 61 la 63 de persoane active.
Pe ce mai cheltuiesc bogații lumii, persoane cu averi de peste 30 de milioane $ care nu reprezintă nici măcar 1% din populația globală
Reprezintă numai 0,006% din populația globală, însă dețin o treime din averea tuturor milionarilor. Ultrabogații lumii sunt persoanele care dețin o avere de peste 30 de milioane de dolari. Averea cumulată a miliardarilor se ridică la aproape 60 de trilioane de dolari, reprezentând o treime din averea deținută de toți milionarii. Elon Musk și Larry Ellison, ale căror averi nete depășesc fiecare cele 12 cifre, sunt printre acești miliardari de top. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți în transportul de LUX Potrivit unui raport al firmei Altrata, ei au cheltuit 290 de miliarde de dolari pe bunuri de lux. Circa 129,5 miliarde de dolari au fost cheltuiți în sectorul transportului de lux, din care 100,9 miliarde de dolari pe automobile de lux și 28,6 miliarde pe avioane private și iahturi. Cât au cheltuit miliardarii pe vacanțe, vinuri, bijuterii și ceasuri 115,6 miliarde de dolari au fost direcționate în 2024 către bunuri de lux la scară mai mică: bijuterii, ceasuri, articole de modă, vinuri fine și mobilier. De asemenea, au cheltuit 19,6 miliarde de dolari pentru obiecte de artă. În ultimii ani, unele branduri exclusive precum Hermes au prosperat. Alte companii, precum Gucci, au stagnat sau au întâmpinat dificultăți, cu toate că s-au extins prin parteneriate mai accesibile. În 2024, bogații au cheltuit 25,3 miliarde de dolari pe ospitalitatea de lux, pe turismul de wellness și safariuri. Numărul miliardarilor entry-level, în scădere Numărul cheltuielilor consumatorilor entry-level este în scădere de la pandemia de coronavirus încoace. Claudia D’Arpizio, directoarea globală a diviziei de modă și lux a Bain, a explicat pentru Business Insider: „A existat un fel de reorientare, probabil o corecție excesivă a strategiei, pentru a se concentra pe vârful piramidei, care a fost mai rezistent într-un moment de turbulență”. Însă viața de miliardar nu presupune numai șampanie și caviar, susține Business Insider. Altrata nu a calculat donațiile caritabile ale ultra-bogaților din 2024. Însă, potrivit raportului din 2023, aceștia ar fi donat 207 miliarde de dolari în acțiuni caritabile, aproape la fel de mult cât au cheltuit pe iahturi și ceasuri. Sursa Foto: Shutterstock / Facebook / Envato Autorul recomandă: Cei mai bogaţi oameni din lume au pierdut 208 MILIARDE de dolari într-o singură zi, după anunțul lui Trump despre noile taxe vamale
Tanczos Barna: Criza bugetară se poate transforma într-o problemă dacă nu tăiem cheltuielile
„România are foarte multe provocări în momentul de față. Una dintre ele este această inechitate socială – și nu este vorba doar de judecători, nu este vorba doar de procurori. Sunt multe categorii care, în comparație cu celelalte, au primit legi sau au un alt statut, sau au alte salarii comparabil cu celelalte sectoare. Și să vă dau un exemplu foarte la îndemână: salariile din administrația locală, care sunt înghețate din 2018 și plafonate la nivelul salariului viceprimarului, sunt la jumătate față de salariile din administrația centrală, deconcentrate și sunt instituții care stau poate în aceeași clădire, o primărie și reprezentanții unui unei instituții centrale, cu salarii diferite: contabil cu 4.000 lei, contabil cu 7.000-8.000 lei și nu reușim să rezolvăm această situație”, a explicat Tanczos. El afirmă că, „în viitor, anul viitor, peste doi ani, trebuie să găsim soluții și pentru aceste situații”. „La fel, avem și alte pensii speciale și acelea trebuie reanalizate, gândite, discutate, să vedem cum găsim soluții de echitate socială”, a adăugat el. „Sunt lucruri care trebuie decise, analizate, într-o perioadă în care România, nu putem nega, trece prin această criză bugetară. Nu este o criză economică, în niciun caz. Nu este o problemă a economiei reale încă, dar se poate transforma într-o problemă a economiei reale dacă nu reducem cheltuielile de funcționare în sistemul public, dacă nu aducem mai multă eficiență, inclusiv în sistemul de sănătate, dacă nu suntem mai chibzuiți pe banii de funcționare și nu alocăm mai mulți bani pentru investiții. Economia este stresată în momentul de față de mai multe elemente. Majorările de impozite și taxe care au avut loc acum două luni, un impact imediat, dar care a atins vârful și începe să se domolească. Într-o lună, două luni de zile începe să scadă acest vârf al inflației, care a fost generat de mai mulți factori – prețul la energie, taxe, impozite și incertitudinea aceasta care tot timpul caracterizează perioadele în care se iau decizii grele în orice societate, nu doar în România. „Nu vor mai fi majorări de taxe și impozite, e o certitudine. Tot pachetul propus de Ministerul Finanțelor a fost asumat de această coaliție. S-a terminat acel pachet”, încheie vicepremierul.
Firmele, atente la cheltuieli și angajați. Managerii se feresc să se angajeze în proiecte noi și au devenit tot mai precauți din cauza scumpirilor
Pentru că sunt mai precauți la cheltuieli și proiecte, firmele au oprit pentru moment angajările. În multe companii, specialiștii în resurse umane anunță că se fac reorganizări de personal, iar patronii sunt nevoiți să renunțe la unele posturi. Conform unei analize INS, la care au participat 9.000 de manageri, companiile au devenit mai precaute din cauza creșterii prețurilor în toate domeniile. În fiecare sector de activitate, industria prelucrătoare, construcții, comerț și servicii, managerii vorbesc de o perioadă de instabilitate. Asta înseamnă că nu vor face angajări și nu vor începe proiecte noi, menținând activitatea la nivelul actual. Când vine vorba de prețuri, 63,3% dintre managerii din construcții și 60,4% din mangerii de comerț constată că au de suferit din cauza majorării TVA și prognozează o perioadă de scumpiri din cauza costurilor mai mari de energie, materie primă și transport. În domeniul tehnologiei informației, tendința reducerilor de personal continuă. Specialiștii vorbesc despre o restructurare globală accelerată de automatizare și inteligența artificială. A Tot mai multe companii încearcă să crească eficiența producției și elimină angajații care nu dau randament la nivelul dorit. De asemenea, activitatea în fabrici și uzine s-a redus. Analiștii spun că România are nevoie urgentă de investiții pentru creștere economică, potrivit Știrile PRO TV. Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: PRO TV Autorul recomandă: CRIZĂ pe piața muncii din România: Țara noastră depășește media UE în privința dificultății de a găsi angajați calificați. Care sunt cauzele
Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025
„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”, „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români. Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit
Macron anunță un plan de accelerare a cheltuielilor militare ale Franței, pe fondul creșterii amenințărilor globale
Planul de accelerare a cheltuielilor vine în contextul în care Franța se luptă să facă economii de 40 de miliarde de euro în bugetul său pentru 2026, scrie Reuters. Franța avea în plan să își dubleze bugetul pentru apărare de la nivelul din 2017 până în 2030. Cu toate acestea, Macron s-a angajat să atingă acest obiectiv până în 2027, pe fondul creșterii amenințărilor globale. „Independența noastră militară este inseparabilă de independența noastră financiară. Aceasta va fi finanțată prin mai multă activitate și mai multă producție”, a spus Macron duminică. Rusia, o amenințare „durabilă” pentru Europa Potrivit France24, mai mulți oficiali militari și de securitate francezi au avertizat cu privire la amenințările globale care apasă asupra Franței. Inclusiv șeful Statului Major al Apărării, Thierry Burkhard, a declarat vineri că Rusia reprezintă o amenințare „durabilă” pentru Europa și că „rangul țărilor europene în lumea de mâine” se decide în Ucraina. De la venirea lui Macron la președinția Franței, bugetul de apărare al țării a crescut și se preconizează că va crește de la 50,5 miliarde de euro în prezent la 67 de miliarde de euro în 2030. În plus, în urma summitului NATO de la Haga, care a avut loc la sfârșitul lunii iunie, membrii Alianței au decis majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, la solicitările repetate venite din partea președintelui american Donald Trump.
PSD. Ce cheltuieli vor fi tăiate, ce investiții nu vor fi sacrificate
Reprezentantul PSD explică la România TV de unde vor fi tăiate cheltuielile și ce investiții nu vor fi sacrificate. Autostrăzile sunt intangibile, promit ca viitori parteneri de guvernare s0cial-democrații. Serios vorbind, există niște lucruri care pot avea impact pe termen scurt atunci când vorbim de tăieri, dar nu de tăieri din veniturile populației. Și o să vă dau un exemplu, dacă, vă rog, ajungem la un acord și găsim pe lista investițiilor de făcut sau pe investițiile bugetate, da, încă neexecutate, unele care nu sunt niște priorități și urgențe, unele care nu sunt aducătoare de beneficii economice pe termen mediu, cum ar fi, de exemplu, construirea de autostrăzi care au efecte pozitive în economia unei regiuni pe termen destul de de rapid, pe termen și bine, explică reprezentantul PSD la România TV. Investiții care nu pot fi amânate Sunt unele investiții care pot fi amânate. Doar unele și doar cu acest criteriu al efectelor potențiale pentru economie. Un exemplu e cel mai simplu exemplu. Nu, cel mai plăcut, cel mai regulă neapărat. Noi credem că o prioritizare, nu tăiere. Că putem să amânăm unele pe anul viitor, de exemplu. Dar o prioritizare a investițiilor, cu autostrăzile pe primul plan, de neoprit, șantierele alea și cu altele care pot fi amânate un an de zile este un lucru care poate fi făcută. Unele investiții nu sunt repetitive. N-o să construim de trei ori Autostrada Moldovei. O construim o singură dată. Alea-s facturile, se plătesc, nu se mai repetă și în bugetele anilor, confirmă deputatul în numele PSD. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Marcel Boloș: „Statul plătește anual 13,7 miliarde de lei pentru sporuri, bonusuri şi prime”
Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar, afirmă fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Această sumă de 13,7 miliarde de lei nu include plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public. Marcel Boloş, fost ministru al Finanţelor Publice, a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, care este suma pe care statul o cheltuie în fiecare an pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime pentru angajaţii de la stat, preia news.ro. „13,7 miliarde de lei”, a răspuns ministrul, subliniind că suma nu include alte beneficii de care se bucură bugetarii. Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a adăugat Boloş. Întrebat la cât se ridică valoarea cheltuielilor totale care includ norma de hrană, de echipament sau plata cu ora, Marcel Boloş a răspuns: „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”. Marcel Boloş e de părere că „trebuie luată fiecare categorie de funcţionari publici” şi analizate beneficiile pe care aceste categorii le au. „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, argumentează ministrul. Ponderea din PIB a cheltuielilor de personal trebuie să scadă De asemenea, întrebat de ce autorităţile susţin amânarea implementării Legii salarizării unice în contextul în care este nevoie de mai mulţi bani la buget iar această lege se estimează că ar duce la o reducere a cheltuielilor bugetare cu un procent din produsul intern brut, ministrul a explicat că, pe teren scurt, implementarea Legii salarizării unice ar presupune o cheltuială mai mare, după care ar duce la reduceri de cheltuieli. „Să facem distincţia între problema sustenabilităţii cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pensiilor. Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei şi după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este şi raţionamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reaşezăm sistemul de salarizare. Eu ştiu că la această reaşezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reaşezarea sistemului de salarizare unic şi după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influenţată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a argumentat Marcel Boloş. Citiți și: Ședință despre reducerea cheltuielilor publice, la Palatul Cotroceni. Ce reprezentanți își trimit partidele la discuții Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Dezastrul economic care urmează pentru România în 2025-2026. Explozia PREȚURILOR + înghețarea VENITURILOR
În următorii doi ani, noul guvern instalat la Palatul Victoria are de luat măsuri dure de reducere a deficitului și implementarea reformei fiscale, prevăzute în PNRR. Iar pentru a implementa aceste reforme, PNL, USR și UDMR vor să coopteze PSD la guvernare, pentru a nu fi singurii care decontează noile măsuri de reducere a cheltuielilor statului. Inclusiv președintele ales, Nicușor Dan, a spus joi că se „bucură că PSD nu exclude intrarea la guvernare”. (Citește mai multe AICI) De ce insistă atât de mult PNL, USR și UDMR ca PSD să facă parte din viitorul executiv? Pentru că „nu vor face față șocurilor economice și sociale din următoarele șase luni”, spun surse politice pentru Gândul. Pentru că „nu au expertiza necesară pentru a lua măsuri care să țină economia pe plus, măsurile anunțate de ei până acum vor conduce la recesiune, concedieri, inflație și reducerea puterii de cumpărare, prin explozia prețurilor și înghețarea veniturilor”, explică aceleași surse. Un alt motiv invocat a fost acela că „deși PSD a fost factor de stabilitate în guvernare, probabil este nevoie de un sac de box pentru măsurile de austeritate anunțate deja public”. Ce „șocuri economice și sociale” vor lovi România? Prima măsură: eliminarea plafonării la energie Prima lovitură pentru români va fi explozia facturilor la energie de la 1 iulie, prin eliminarea plafonării. Deja companiile de electricitate au trimis noile prețuri la energie, cu o creștere medie de 40-50%. „Dacă, până acum, facturile la utilități au fost înghețate, de la 1 iulie, pentru consumatorii vulnerabili, valoarea facturii se va dubla. Iar șocul se va resimți din plin în iarnă, când facturile vor crește și mai mult”, adaugă sursele citate. Bugetarii, ținta politicilor noului Executiv. Teama de greve O a doua lovitură va fi încasată de angajații bugetari. Pe de o parte, concedieri și șomaj, fără un plan bine gândit de reformă. Pe de altă parte, „scandal și haos în implementarea prevederilor Legii 296, cu privire la comasarea / restructurarea instituțiilor publice cu mai puțin de 50 angajați”, arată aceleași surse. Pe de altă parte, „reducerea cu 15% a cheltuielilor în aceste instituții, un exemplu ar fi înghețarea sau chiar tăierea normelor de hrană la militari și polițiști”. Posibile greve și manifestații de protest vor apărea și în rândul profesorilor „care își vor vedea salariile înghețate și nu vor mai primi măririle promise, precum și prima de carieră didactică”, sunt previziunile surselor politice contactate de Gândul. La cât poate crește TVA-ul? Un alt motiv pentru care partidele de dreapta vor PSD la guvernare este acela că vor să aplice „creșterea TVA, anunțată pe mai multe voci, cu 5 puncte procentuale”, potrivit surselor citate. Această măsură va însemna „un șoc pentru 90% dintre românii cu venituri mici și medii, care vor avea parte de o creștere puternică a inflației și o scădere exponențială a puterii de cumpărare”. „Creșterea TVA la 24% ar conduce la falimentul multor IMM-uri, iar economia va intra în recesiune până la finalul anului”, sunt previziunile din mediul politic. Liniile roșii trasate de PSD: „Nu suntem de acord cu tăierea banilor de la investiții” Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a afirmat că este posibilă o reprioritizare a investițiilor publice, iar deputați USR au vorbit despre tăierea acestora. PSD a afirmat deja public, joi, că nu este de acord cu tăierea investițiilor publice și că cere o analiză clară a efectelor de multiplicare a investițiilor. „Da, se dorește ca supapă de reducere a deficitului prin tăierea a 0,6% din PIB de la investițiile publice în anul 2025, adică minus 12 miliarde lei. PSD nu este de acord cu asta. În ultimii ani PSD a făcut din România un șantier, fie că sunt proiecte de infrastructură mare – 400 km de autostrăzi, școli, spitale, fie că sunt proiecte de infrastructură locală. În afară că tăierea investițiilor va atrage nemulțumiri, de la primari până la oameni de rând, România se poate dezvolta doar prin investiții masive. Iar PSD vrea să vadă o analiză clară pe proiectele de investiții, să vadă efectele de multiplicare economice și sociale”, spun analiști politici. Buget de austeritate în 2026: înghețarea pensiilor și salariilor Un alt șoc este cel din iarnă, legat de adoptarea bugetului pe 2026. „Va fi un buget de austeritate dură – înghețarea pensiilor și a salariilor, înghețarea salariului minim, inflație de 10%, reducerea sau eliminarea completă a schemelor de ajutor de stat și a sprijinului pentru IMM-uri, taxe mărite și concedieri. Se vor încerca, probabil, măsuri de privatizare a educației și a sănătății (Pilonul 2 al sănătății), vânzarea totală sau parțială a companiilor de stat profitabile (Hidro, Romgaz, Nuclearelectrica ș.a.), precum și un regim preferențial de impozitare pentru contractele de muncă cu timp parțial. Plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază va fi eliminată, iar liberalizarea prețului la gazele naturale va fi, probabil, aplicată mai devreme de iulie 2026. Intrăm la guvernare doar dacă ne impunem măsurile echilibrate pe care le-am implementat”, mai arată sursele noastre. Una peste alta, se dorește ca PSD să fie din nou partea rațională, să intre cu expertiză și să gestioneze crize, așa cum a făcut cu criza sanitară, criza energetică și criza economică, toate pe fondul unui război la graniță. Sursa colaj: Gov.ro/ Facebook – PSD/ Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele