Macron spune că Marea Britanie și Franța trebuie să pună capăt dependenței de SUA și China
Într-un discurs rar adresat ambelor camere ale parlamentului britanic, Macron a celebrat reluarea unei legături mai strânse între cele două țări, devenind primul lider european invitat la o vizită de stat britanică de la Brexit, potrivit Reuters. „Regatul Unit și Franța trebuie să arate încă o dată lumii că alianța noastră poate face diferența”, a spus el. „Singura modalitate de a depăși provocările pe care le avem, provocările timpului nostru, va fi să mergem împreună mână în mână, umăr la umăr”, a adăugat Macron. Enumerând amenințările geopolitice cu care se confruntă țările, Macron a susținut că acestea ar trebui, de asemenea, să se ferească de „dependențele excesive de SUA și de China”, afirmând că trebuie „să ne îndepărtăm economiile și societățile de această dublă dependență”. El a prezentat, de asemenea, oportunitățile pe care le oferă o legătură mai strânsă, spunând că ar trebui să faciliteze studenților, cercetătorilor și artiștilor să locuiască în țările celorlalți și să caute o modalitate de a lucra împreună în domeniul inteligenței artificiale și de a proteja copiii online.
Macron spune că Marea Britanie și Franța trebuie să pună capăt dependenței de SUA și China
Într-un discurs rar adresat ambelor camere ale parlamentului britanic, Macron a celebrat reluarea unei legături mai strânse între cele două țări, devenind primul lider european invitat la o vizită de stat britanică de la Brexit, potrivit Reuters. „Regatul Unit și Franța trebuie să arate încă o dată lumii că alianța noastră poate face diferența”, a spus el. „Singura modalitate de a depăși provocările pe care le avem, provocările timpului nostru, va fi să mergem împreună mână în mână, umăr la umăr”, a adăugat Macron. Enumerând amenințările geopolitice cu care se confruntă țările, Macron a susținut că acestea ar trebui, de asemenea, să se ferească de „dependențele excesive de SUA și de China”, afirmând că trebuie „să ne îndepărtăm economiile și societățile de această dublă dependență”. El a prezentat, de asemenea, oportunitățile pe care le oferă o legătură mai strânsă, spunând că ar trebui să faciliteze studenților, cercetătorilor și artiștilor să locuiască în țările celorlalți și să caute o modalitate de a lucra împreună în domeniul inteligenței artificiale și de a proteja copiii online.
Prețul metalelor rare vândute de China: apă otrăvită și sol radioactiv
De la smartphone-uri și vehicule electrice până la turbine eoliene și aparate RMN, metalele rare sunt componente esențiale, care susțin era digitală. China, lider mondial în extracția și rafinarea acestor resurse, plătește un preț greu pentru avansul său tehnologic, dobândit prin exploatare intensivă și nesupusă normelor de mediu. În regiunile Bayan Obo, din Mongolia Interioară, și Ganzhou, din provincia Jiangxi, peisajele sunt brăzdate de cratere adânci, lacuri toxice și dealuri erodate. Zeci de ani de exploatare intensă au lăsat în urmă o moștenire de poluare, boli și distrugere ecologică. Imaginile din satelit arată cum suprafața minelor s-a dublat în ultimii 25 de ani, iar lacurile de steril s-au extins odată cu ele. „Cred că este foarte dificil să cunoaștem cu adevărat costul uman și de mediu al unui astfel de model de dezvoltare”, a declarat Julie Klinger, autoarea cărții Rare Earth Frontiers, pentru BBC. Cele mai grave efecte au fost identificate în jurul iazului de steril din Baotou, un centru de procesare și depozitare a deșeurilor miniere unde localnicii au fost diagnosticați cu deformări osoase și intoxicații acute cu arsen. Aceste probleme sunt asociate cu contaminarea apei cauzată de deșeurile miniere, inclusiv nămolul cu toriu radioactiv. Element chimic radioactiv, precum uraniul și plutoniul, toriul poate duce la cancer pulmonar, leziuni genetice și alte probleme grave de sănătate, mai ales dacă particulele sunt inhalate sub formă de praf radioactiv. 2000 de tone de deșeuri toxice pentru o singură tonă de metal rar Potrivit studiilor, substanțele toxice se infiltrează lent în pânza freatică, amenințând Râul Galben, sursă vitală de apă potabilă pentru nordul Chinei. În Ganzhou, fermierii trăiesc printre „iazuri de levigare” – bazine toxice în care substanțele chimice sunt injectate direct în sol pentru a separa metalele rare. Multe dintre aceste iazuri sunt neacoperite, iar localnicii se tem de scurgerile din sol și din râuri. Deși guvernul chinez a început, din 2012, să reglementeze industria, reducând numărul licențelor miniere, pagubele sunt deja profunde. În teren, presiunea asupra celor care vor să vorbească este reală. Jurnaliștii BBC care au intervievat un fermier au fost înconjurați de angajați ai unei companii miniere, iar vehiculul lor a fost blocat timp de trei ore. Cu toate acestea, unii localnici par resemnați. „Cu pământurile rare, acum sunt bani. Minele plătesc 5.000 sau 6.000 de yuani pe lună (între 700 și puțin peste 800 dolari)” a menționat un fermier. În timp ce cererea din întreaga lume pentru gadgeturi, vehicule electrice și tehnologii verzi continuă să crească, rămâne o proporție greu de ignorat: pentru fiecare tonă de pământuri rare extrase, sunt generează aproximativ 2.000 de tone de deșeuri toxice. Chiar dacă autoritățile chineze încearcă acum să atenueze efectele dezastrului ecologic și să extindă extracțiile în afara granițelor, oamenii de știință avertizează că, oriunde s-ar face exploatarea, „fără soluții reale, peisajele și viețile tuturor vor fi în pericol.”
Parteneriat strategic important între Japonia și Filipine: Japonia exportă în Filipine distrugătoare de escortă
Japonia va exporta distrugătoare navale uzate către Filipine pentru a consolida capacitatea de descurajare a acesteia împotriva expansiunii maritime a Chinei, a relatat duminică ziarul japonez Yomiuri, citat de Reuters, în contextul în care cei doi aliați ai SUA își intensifică cooperarea pentru a contracara Beijingul. Planul de export vizează șase distrugătoare de escortă din clasa Abukuma, aflate în serviciul Forțelor Maritime de Autoapărare ale Japoniei de peste trei decenii, potrivit cotidianului japonez, care citează mai multe surse guvernamentale anonime. Miniștrii apărării Gen Nakatani (Japonia) și Gilberto Teodoro (Filipine) au convenit asupra exportului de distrugătoare în cadrul unei întâlniri desfășurate luna trecută la Singapore, mai notează Yomiuri, adăugând că armata filipineză va inspecta navele în această vară, ca parte a pregătirilor finale. O delegație de experți navali din Filipine va realiza o evaluare detaliată a navelor, a anunțat duminică Marina filipineză, ca răspuns la o invitație oficială din partea Ministerului japonez al Apărării. „Rezultatul acestei inspecții va ghida deliberările viitoare privind posibila achiziție și alinierea acesteia cu eforturile de modernizare ale Marinei Filipineze”, se arată în comunicat, adăugând că inițiativa reflectă aprofundarea parteneriatului strategic dintre Filipine și Japonia. Cooperarea bilaterală vine în contextul în care China este tot mai agresivă în apele Mării Chinei de Sud și de Est Un purtător de cuvânt al Ministerului japonez al Apărării a refuzat să comenteze articolul, iar Ministerul chinez de Externe nu a răspuns imediat solicitărilor Reuters. Tokyo și Manila afirmă că se confruntă cu provocări din partea acțiunilor tot mai agresive ale Chinei în apele Mării Chinei de Sud (pentru Filipine) și Mării Chinei de Est (pentru Japonia). Cooperarea militară bilaterală a inclus exerciții comune, un pachet de asistență pentru radare din partea Japoniei și un dialog strategic la nivel înalt. Anul trecut, cele două țări au semnat un acord de acces reciproc – primul de acest fel pentru Japonia în Asia – care permite desfășurarea de forțe militare pe teritoriul celeilalte părți. Cum acționează distrugătoarele de escortă Pentru a respecta restricțiile impuse de constituția pacifistă a Japoniei în privința exportului de echipamente militare, Tokyo va trata instalarea echipamentelor și sistemelor de comunicații solicitate de Manila ca pe un proiect de dezvoltare comună, notează Yomiuri. Distrugătoarele de escortă din clasa Abukuma, considerate relativ mici, au o deplasare standard de aproximativ 2.000 de tone, sunt operate de un echipaj de circa 120 de persoane și sunt echipate cu rachete antisubmarin și antinavă, tuburi lans-torpilă și tunuri, potrivit site-ului Marinei japoneze. Marina filipineză nu deține distrugătoare, ci doar fregate și corvete, care sunt de obicei mai mici și mai slab înarmate.
Franţa acuză China că a sabotat vânzările avionului de luptă Rafale
Potrivit unui raport al serviciilor franceze de informaţii şi citat de Associated Press, China ar fi desfăşurat o campanie de discreditare a avionului de luptă Rafale, după ce acesta a fost implicat în confruntările aeriene dintre India şi Pakistan din luna mai. Diplomaţi chinezi din diverse ambasade ar fi transmis partenerilor internaţionali că Rafalele s-au descurcat slab în luptă şi ar fi promovat avioanele de producţie chineză. Oficialii francezi afirmă că unele ţări care au comandat deja Rafale, precum Indonezia, au fost îndemnate să renunţe la achiziţii viitoare. În plus, campania ar fi inclus postări virale pe reţelele sociale, imagini trucate, conţinut generat cu inteligenţă artificială şi chiar simulări din jocuri video. Deşi Franţa nu a reuşit să lege direct guvernul chinez de campania online, serviciile de informaţii susţin că diplomaţii chinezi au transmis aceeaşi naraţiune în întâlniri cu oficiali din domeniul apărării din mai multe state. Ministerul Apărării din China a negat acuzaţiile, catalogându-le drept „zvonuri nefondate şi calomnii”. Rafale este avionul de vârf al industriei de apărare franceze, iar reputaţia sa este esenţială pentru exporturile militare ale Franţei.
Vânzarea TikTok, aproape de un acord. Trump anunță că discuțiile SUA-China vor începe săptămâna viitoare
El a declarat că Statele Unite au „destul de mult” o înțelegere privind vânzarea platformei TikTok. „Cred că vom începe luni sau marți… să vorbim cu China, poate cu președintele Xi sau cu unul dintre reprezentanții săi, dar am avea destul de mult o înțelegere”, a declarat Trump reporterilor, potrivit Reuters. Anunțul vine în contextul în care în primăvara acestui an a fost pregătită o înțelegere pentru divizarea operațiunilor TikTok din SUA într-o nouă firmă cu sediul în SUA, deținută majoritar și operată de investitori americani. Cu toate acestea, înțelegerea a fost suspendată după ce Beijingul a indicat că nu o va aproba în urma tarifelor anunțate de Trump pentru produsele chinezești. La începutul anului 2025, aplicația TikTok a devenit indisponibilă pentru câteva ore în SUA, pentru ca ulterior să intervină Trump, odată cu revenirea sa la Casa Albă, pentru a restabili accesul. De atunci, termenul limită privind cedarea activelor TikTok unor entități americane a fost amânat. Momentan, Trump a prelungit până pe 17 septembrie un termen limită pentru ca ByteDance, compania-mamă chineză, să cedeze activele TikTok din SUA.
Avem un cumpărător pentru TikTok: Trump anunță marea mutare, dar mingea e tot la Beijing
Într-un nou episod din saga TikTok, fostul și actualul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că aplicația chineză are în sfârșit un potențial cumpărător american. Declarația a fost făcută duminică, 29 iunie, într-un interviu acordat postului Fox News, în care Trump a spus clar: „Avem un cumpărător pentru TikTok”. Totuși, finalizarea tranzacției atârnă de o decizie a Beijingului, care ar putea bloca întregul proces, notează AFP. Anunțul vine după ce Trump a acordat mai multe amânări termenului-limită pentru ca ByteDance, compania mamă a TikTok din China, să vândă divizia sa americană către o entitate aprobată de Washington. Ultima prelungire a fost stabilită până pe 17 septembrie 2025, dată la care TikTok ar putea fi interzisă complet pe teritoriul SUA, în lipsa unui acord validat. Un grup „foarte bogat” în spatele ofertei Fără să ofere detalii precise despre identitatea cumpărătorilor, Donald Trump a spus că este vorba despre „un grup de oameni foarte bogați”. Potrivit presei americane, încă din luna aprilie exista un acord preliminar care ar fi permis separarea TikTok SUA de ByteDance, printr-o reorganizare a acționariatului. Conform acestui plan, pachetul majoritar al TikTok SUA ar urma să fie preluat de investitori non-chinezi, crescându-și participația de la 60% la 80%. ByteDance ar rămâne cu 20%, dar fără control operațional direct asupra activității din Statele Unite. Această formulă ar urma să răspundă cerințelor legale din Congresul american, care vizează reducerea riscurilor de influență chineză asupra datelor cetățenilor americani. Problema este că pentru o astfel de vânzare este nevoie și de aprobarea oficială a Chinei. După ce Trump a anunțat impunerea unor noi tarife vamale împotriva unor parteneri comerciali, inclusiv Beijingului, părțile chineze au blocat orice avans în negocieri. Cu toate acestea, recent, autoritățile chineze au transmis că sunt gata să discute din nou termenii unui acord comercial mai larg, ceea ce ar putea debloca și situația TikTok. TikTok, prins între politică și geopolitică Pentru Trump, TikTok a fost încă de la primul mandat un simbol al confruntării economice și tehnologice dintre SUA și China. Deși în trecut a cerut interzicerea rețelei, în prezent pare mai dispus să o păstreze în SUA — cu condiția ca proprietatea și controlul să fie preluate de entități americane. „Cred că voi avea nevoie de China. Președintele Xi probabil că va aproba”, a declarat Trump în interviul său, sugerând că soarta tranzacției depinde în ultimă instanță de voința regimului de la Beijing. TikTok are peste 170 de milioane de utilizatori activi în Statele Unite, iar orice restricție majoră asupra platformei ar genera consecințe nu doar economice, ci și politice — mai ales în contextul campaniei electorale din 2025, în care Trump caută să își consolideze sprijinul în rândul tinerilor. Între timp, tensiunile comerciale dintre SUA și China rămân la cote înalte. TikTok nu este doar o aplicație de divertisment, ci a devenit un instrument cu valoare strategică în războiul economic global. Dacă tranzacția va fi aprobată, rămâne de văzut dacă va aduce un echilibru între securitate, suveranitate digitală și libertatea internetului.
Originea COVID-19: OMS susține transmiterea de la animale, dar China refuză să furnizeze informații
Un grup consultativ științific al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a publicat vineri un raport privind originile COVID-19, concluzionând că dovezile disponibile sugerează că pandemia a fost cauzată de „transmiterea zoonotică”, fie direct de la lilieci, fie prin intermediul unei gazde intermediare. Raportul Grupului consultativ științific pentru originile noilor agenți patogeni (SAGO), format din 27 de experți independenți, internaționali și multidisciplinari, a precizat că multe dintre informațiile necesare pentru a evalua pe deplin toate ipotezele nu au fost furnizate. Cu toate acestea, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că „toate ipotezele trebuie să rămână pe masă, inclusiv răspândirea zoonotică și scurgerea din laborator”, potrivit Fox News. Concluziile vin pe fondul unor activități suspecte. OMS s-a deplasat în China la începutul anului 2021 împreună cu zoologul britanic Dr. Peter Daszak, care a fost exclus anul trecut din baroul avocaților și acuzat că a utilizat banii contribuabililor americani pentru a finanța cercetări privind câștigul de funcționalitate la laboratorul din Wuhan. Odată ajunși la laboratorul din Wuhan, Daszak și alții ar fi fost împiedicați să facă cercetările necesare pentru investigație. OMS a declarat că a cerut Chinei să împărtășească sute de secvențe genetice ale persoanelor infectate cu COVID-19 la începutul pandemiei, informații mai detaliate despre animalele vândute pe piețele din Wuhan și informații despre activitatea și condițiile de biosecuritate din laboratoarele din Wuhan. Până în prezent, China nu a împărtășit aceste informații nici SAGO, nici OMS. Casa Albă a evidențiat că publicația „The Proximal Origin of SARS-CoV-2″ – folosită în mod repetat pentru a discredita teoria scurgerii din laborator – a fost inspirată de dr. Anthony Fauci pentru a promova narațiunea conform căreia COVID-19 are origini naturale. Cel mai recent raport actualizează evaluarea pe baza articolelor evaluate de colegi, informațiilor nepublicate și studiilor de teren. Membrii SAGO s-au reunit de 52 de ori în diverse formate. „Înțelegerea originilor SARS-CoV-2 și a modului în care acesta a declanșat o pandemie este necesară pentru a preveni viitoare pandemii”, a scris Marietjie Venter, președinta grupului. „Munca de înțelegere a originilor SARS-CoV-2 rămâne neterminată”.
China împinge Tesla pe Valea Plângerii, iar Musk nu are nicio frână la îndemână
Ascensiunea meteorică a Xiaomi pe piața auto din China lovește direct în Tesla, într-un moment deja tensionat pentru gigantul american. Cu o avalanșă de comenzi pentru noul SUV electric YU7 – peste 200.000 în doar trei minute – producătorul chinez pare să fi lansat oficial provocarea la adresa dominației lui Elon Musk în cel mai important teritoriu al industriei auto electrice. Tesla, aflată într-un declin vizibil al vânzărilor în China, se confruntă cu o concurență locală tot mai sofisticată, agresivă și adaptată gusturilor consumatorilor chinezi. În timp ce Xiaomi își joacă perfect cartea ecosistemului digital, Tesla pare să rămână blocată într-o strategie care nu mai funcționează într-o piață hiper-dinamică și localizată, scrie Business Insider. Xiaomi urcă, Tesla alunecă Lansat cu surle și trâmbițe de CEO-ul Lei Jun, SUV-ul YU7 este considerat de analiști drept „cea mai mare amenințare pentru Tesla de până acum”. Prețul de pornire, de aproximativ 35.000 de dolari, poziționează noul model sub Model Y al Tesla, dar cu specificații care rivalizează – sau chiar depășesc – modelul american. În paralel, vânzările Tesla în China au scăzut cu 18% între ianuarie și mai 2025, potrivit datelor furnizate de ThinkerCar. În aceeași perioadă, rivalul BYD a vândut cu aproape 300.000 de vehicule electrice mai mult decât Tesla, depășind-o nu doar în volume, ci și în venituri. Practic, compania lui Elon Musk începe să piardă poziția de lider în propria industrie. Iar problemele nu se opresc aici. Vicepreședintele pentru producție, Omead Afshar, un apropiat al lui Musk, a părăsit recent compania, alăturându-se unei liste tot mai lungi de plecări de la vârful Tesla. Deși oficialii nu confirmă o legătură directă, analiștii consideră că aceste mișcări reflectă tensiunea internă și lipsa unui răspuns clar la ofensiva chineză. Un imperiu fără frâne în China digitală Experții subliniază că Xiaomi nu se comportă ca un constructor auto tradițional. Mai degrabă, aplică o logică de „smartphone pe roți”, integrând mașina într-un ecosistem de dispozitive digitale. Iar în China – cea mai mare economie digitală din lume – acest model de business funcționează perfect. „Într-un singur an și cu un singur model, Xiaomi vinde mai bine decât Tesla în China”, spune Bill Russo, CEO al firmei de consultanță Automobility. Strategia lor combină prețul accesibil, performanțele competitive și o interfață perfect adaptată utilizatorilor chinezi, spre deosebire de Tesla, care încă pare să joace după regulile pieței americane. În lipsa unui Model Y complet nou și a unei repoziționări agresive, Tesla riscă să piardă nu doar piața chineză, ci și influența globală. În timp ce BYD și Xiaomi inovează local, Tesla pare să îmbătrânească în ritm accelerat. Iar Elon Musk – obișnuit cu rolul de vizionar inatacabil – pare pentru prima dată lipsit de „frâna de urgență”. O competiție care schimbă regulile jocului Cu o cotă de piață în scădere, un portofoliu care începe să își arate vârsta și o competiție locală din ce în ce mai bine poziționată, Tesla alunecă vizibil. „E un moment în care nu mai este suficient să fii pionier. Trebuie să te reinventezi”, avertizează Felipe Muñoz de la JATO Dynamics. Chiar dacă Musk a demonstrat că știe să revină spectaculos, în China realitatea e alta: nu inovația brută câștigă, ci adaptarea culturală și tehnologică în timp real. Iar în acest moment, Tesla pare să fi pierdut ambele ritmuri.
China confirmă definitivarea acordului comercial cu Statele Unite /Partea chineză va revizui și va aproba cererile pentru exporturi
Administrația de la Beijing a confirmat, vineri, acordul comercial cu Statele Unite, la puțin timp după anunțul secretarului american al Comerțului, Howard Lutnick, în legătură cu stabilizarea relațiilor bilaterale. Reprezentanții Chinei și Statelor Unite au menținut contactele strânse după negocierile desfășurate la Londra acum trei săptămâni, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului de la Beijing. ”În ultimele zile, după acordul de principiu, ambele părți au confirmat detaliile tratatului. Partea chineză va revizui și va aproba cererile pentru exporturi, iar Statele Unite vor anula o serie de măsuri restrictive împotriva Chinei”, a precizat oficialul chinez, citat de grupul media Bloomberg. Anterior, secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, anunțase că Washingtonul va semna acordul comercial cu Beijingul. Nu se cunosc detalii despre conținutul tratatului comercial. Președintele Donald Trump a anunțat, la finalul negocierilor desfășurate la Londra pe 11 iunie, ajungerea la un acord comercial complet cu Beijingul, evitând prelungirea crizei taxelor comerciale reciproce. ”Acordul nostru cu Administrația Chinei este realizat, va trebui aprobat la final de mine cu președintele Xi Jinping. Vor fi livrați magneți, metale rare de către China. Iar noi vom furniza Chinei ce s-a stabilit, inclusiv vom accepta studenți chinezi în universitățile noastre. Noi aplicăm tarife de cel mult 55%, iar China de 10%. Relația este excelentă”, a afirmat Donald Trump pe 11 iunie. Kevin Hassett, consilierul pentru Afaceri Economice al președintelui Donald Trump, a explicat atunci că Administrația de la Washington ar putea anula controalele impuse exporturilor de semiconductori, dacă Beijingul va accelera vânzările de minerale rare și de magneți. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Noi TENSIUNI între Rusia și Germania /Moscova amenință cu măsuri de retorsiune din cauza expulzării unui jurnalist ANALIZĂ BCE avertizează asupra problemelor „STRUCTURALE” ale UE, pe fondul fragmentării sistemului geoeconomic /„Conflictele comerciale creează incertitudine” VIDEO Israelul a bombardat poziții islamiste din sudul LIBANULUI, vizând membri ai grupului Hezbollah Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele