Canada și China vor realiza progrese istorice prin noul parteneriat, spune premierul Carney
„Împreună putem valorifica ce a fost mai bun în relația noastră de până acum și putem construi una nouă. Vom oferi stabilitate, securitate și prosperitate pentru oamenii de pe ambele maluri”, a spus Carney în deschiderea întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping, în Sala Mare a Poporului din Beijing, potrivit BBC. Xi Jinping a salutat evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale, menționând „o întoarcere a relațiilor” de la întâlnirea de la summitul APEC de anul trecut și subliniind că dezvoltarea sănătoasă și stabilă a relațiilor China-Canada contribuie la pacea și prosperitatea mondială. Mark Carney, primul oficial din Canada care se află în vizită oficială în China după 2017, a mai spus că ambele părți trebuie să se concentreze pe sectoarele în care se pot realiza câștiguri imediate și durabile: agricultură, energie și finanțe. Evenimentul a continuat cu un prânz de lucru găzduit de Xi Jinping, la care au participat delegațiile celor două țări. Această întâlnire marchează reluarea dialogului diplomatic după mai mulți ani de tensiuni și este văzută de ambele părți drept un „punct de plecare” pentru o nouă etapă în relațiile bilaterale. Premierul canadian a avut misiunea de a consolida relația cu al doilea partener comercial al Canadei după Statele Unite, continuând luni de eforturi diplomatice menite să depășească tensiunile și conflictele anterioare.
Vizita lui Mark Carney în China: O posibilă relansare a relațiilor bilaterale?
Mark Carney se află în capitala Chinei într-o vizită considerată de mulți observatori drept istorică. Este primul șef de guvern canadian care ajunge la Beijing din 2018. Ministerul chinez de Externe a descris evenimentul ca pe un „moment de cotitură” în relațiile bilaterale. Wang Yi, ministrul chinez de Externe, a vorbit despre „noi oportunități” de cooperare, iar omoloaga sa canadiană, Anita Anand, a evidențiat dorința Ottawa de a relansa dialogul pe mai multe paliere strategice, arată AP. Mark Carney va avea întâlniri la nivel înalt Pe agenda vizitei se află discuții cu premierul chinez Li Qiang și o întrevedere programată vineri cu președintele Xi Jinping. Scopul principal: stabilirea unui plan comun pentru relansarea relațiilor politice și economice, grav afectate în ultimii ani. „Suntem gata să construim un parteneriat nou – unul care să valorifice ce a funcționat în trecut și să răspundă provocărilor actuale”, a transmis Carney pe platforma X, la sosirea în China. Strategia diplomatică a Canadei este impulsionată de politicile comerciale adoptate sub administrația președintelui american Donald Trump. În prezent, peste 75% din exporturile canadiene au ca destinație SUA. Carney și-a propus ca, în următorul deceniu, să dubleze volumul exporturilor către piețe din afara Americii. China este văzută ca un partener economic important în acest demers. Totuși schimburile comerciale sunt afectate de tarife impuse de ambele părți. Disputa tarifară și conflictele din trecut În perioada guvernării anterioare, Ottawa a aplicat tarife de 100% pentru vehiculele electrice produse în China și de 25% pentru oțel și aluminiu. Ca răspuns, Beijingul a introdus taxe similare: 100% pentru uleiul și șrotul de rapiță din Canada și 25% pentru carnea de porc și produsele de pescuit. Aceste măsuri au redus drastic accesul exportatorilor canadieni pe una dintre cele mai importante piețe agricole, lovind puternic industria rapiței. Relațiile bilaterale au suferit o deteriorare accentuată după reținerea, în 2018, a directorului financiar Huawei, Meng Wanzhou, la cererea SUA. Replica Chinei a venit prin arestarea a doi cetățeni canadieni sub acuzații de spionaj. Acest episod a menținut tensiunile diplomatice mai bine de doi ani. Beijingul speră ca presiunile exercitate de Washington asupra aliaților săi să determine state precum Canada să adopte o politică externă mai autonomă. Deși mesajele oficiale transmise de ambele guverne sunt mai conciliatoare, rămâne incert dacă vizita lui Mark Carney va duce la relaxarea tarifelor și la o creștere semnificativă a schimburilor comerciale. Totuși, există semne clare că Ottawa și Beijingul încearcă să depășească blocajul. În mod evident se încearcă expolrarea unui nou echilibru în relațiile diplomatice.
Sclavie modernă în fabricile LaBubu / Angajați minori și 100 de ore suplimentare lucrate în condiții insalubre și fără protecție
China Labor Watch, un ONG internațional pentru drepturile muncitorilor acuză exploatarea sistematică a angajaților dintr-o fabrică din China care produce jucăriile de pluș LaBubu, unele dintre cele mai populare produse de divertisment din lume, în contextul unei cereri globale explozive, relatează publicația britanică The Guardian, într-o investigație exclusivă. Investigația semnalează încălcări grave ale legislației muncii, inclusiv muncă excesivă, lipsa protecției pentru tineri lucrători și semnarea de contracte neclare sau incomplete. China Labor Watch (CLW), organizație cu sediul în New York, afirmă că a documentat timp de trei luni, în 2025, practicile din fabrica Shunjia Toys din comitatul Xinfeng, provincia Jiangxi, unde peste 4.500 de muncitori produc exclusiv jucăriile Labubu pentru compania Pop Mart. Ore suplimentare de trei ori peste limitele legale Legislația chineză limitează munca suplimentară la maximum 36 de ore pe lună, însă reprezentanții CLW arată că muncitorii din fabrica Shunjia Toys lucrau „frecvent peste 100 de ore suplimentare pe lună”, pentru a face față unor obiective extrem de ridicate de producție. De notat că echipe de 25–30 de persoane erau obligate să asambleze cel puțin 4.000 de jucării pe zi, un ritm pe care lucrătorii îl descriu drept epuizant și dificil de susținut fără ore prelungite. Această presiune este amplificată de faptul că fabrica produce, potrivit estimărilor ONG-ului, mult peste capacitatea sa oficială declarată de 12 milioane de unități pe an, apropiindu-se de peste 24 de milioane doar din activitatea a două echipe. „Când cererea crește rapid, producția se extinde mult peste nivelurile planificate, iar presiunea este suportată direct de lucrători”, a declarat Li Qiang, directorul executiv al CLW. Angajarea tinerilor de 16–17 ani fără protecții speciale Investigația a identificat și angajarea de muncitori cu vârste între 16 și 18 ani, lucru permis de legea chineză doar cu protecții speciale — precum interzicerea muncii extenuante sau periculoase. În practică, acești tineri ar fi fost repartizați pe aceleași linii de asamblare și cu aceleași norme de producție ca și adulții. Mai mult, potrivit raportului, mulți dintre lucrătorii minori „nu înțelegeau natura contractelor pe care le-au semnat și nu aveau o imagine clară asupra statutului lor juridic”. Contracte semnate „în alb” și lipsă de transparență CLW mai susține că muncitorii erau obligați să semneze contracte de muncă incomplete, în care lipseau informații esențiale precum durata contractului, salariul, atribuțiile sau contribuțiile sociale. „Lucrătorilor li se acordau maximum cinci minute pentru a completa datele personale și li se spunea explicit să nu citească sau să nu completeze alte secțiuni”, arată raportul. Reacția Pop Mart Compania Pop Mart a declarat că tratează „foarte serios bunăstarea și siguranța lucrătorilor” din lanțul său de aprovizionare și că efectuează audituri regulate, inclusiv prin firme independente internaționale. „Apreciem informațiile și investigăm în prezent această problemă. Dacă constatările vor fi confirmate, vom solicita partenerilor să implementeze măsuri corective cuprinzătoare, în conformitate cu legislația locală”, a transmis compania. Reprezentanții Shunjia Toys nu au putut fi contactați pentru comentarii. Angajații nu au mecanisme reale de plângere Potrivit CLW, situația din Shunjia nu este un caz izolat, ci reflectă probleme structurale ale industriei manufacturiere din China, unde aplicarea legislației muncii rămâne slabă, iar presiunea economică este transferată asupra muncitorilor. ONG-ul solicită Pop Mart să creeze mecanisme reale de plângere pentru angajați, precum linii telefonice independente, să crească transparența asupra condițiilor de muncă și să publice structura completă a lanțului său de aprovizionare. Într-o lume a expansiunii agresive pe piețele globale, așteptările producătorilor nu mai țin cont de drepturile angajaților. Bani să iasă!
Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, efectuează o vizită crucială în China pentru consolidarea relațiilor comerciale și de securitate
Scopul vizitei este consolidarea relațiilor comerciale și de securitate, în contextul tensiunilor recente dintre Canada și Statele Unite și al conflictelor comerciale cu China, scrie Reuters. Experții canadieni consideră că această călătorie ar putea aduce acorduri concrete sau cel puțin promisiuni de cooperare viitoare. Carney a acceptat invitația Chinei încă din octombrie anul trecut, după întâlnirea cu președintele Xi Jinping în Coreea de Sud. Deși acea întâlnire nu a generat progrese semnificative, aceasta a sugerat posibilitatea reluării dialogului după perioadele tensionate generate de arestarea directorului financiar al Huawei în 2018. În cadrul vizitei din 14-17 ianuarie, Carney urmează să semneze mai multe memorandumuri în curs de negociere, iar oficialii canadieni estimează că rezultatele vor depăși simbolismul vizitei. Comerțul cu petrol și canola va fi un punct central al discuțiilor. Canada exportă majoritatea petrolului către SUA, dar planurile de creștere a importurilor americane din Venezuela ar putea deschide oportunități pentru piața chineză. În privința canolei, tarifele antidumping impuse de China în august au blocat practic exporturile canadiene, iar autoritățile canadiene nu se așteaptă la eliminarea imediată a acestora. Vizita ridică și preocupări legate de securitate și drepturile omului. Experții avertizează asupra riscurilor colaborării în domenii sensibile, precum inteligența artificială sau mineralele critice, și își exprimă îngrijorarea privind respectarea drepturilor omului în China, inclusiv cazul jurnalistului Jimmy Lai și al unor cetățeni canadieni executați în China. În același timp, China își arată disponibilitatea de a aprofunda încrederea reciprocă și de a prezenta Canada ca un partener comercial stabil, subliniind potențialul de diversificare a relațiilor externe ale Canadei în afara emisferei americane.
Adrian Severin: Războiul se duce de cele două părți cu mijloace total diferite. Americanii se duc cu armata, China se duce cu bani, cu investiții
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre confruntarea din Venezuela și modul diferit în care marile puteri își exercită influența. Discuția s-a concentrat pe competiția dintre Statele Unite și China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Confruntarea din Venezuela și competiția dintre SUA și China Adrian Severin susține că în Venezuela nu este vorba doar despre o simplă confruntare între state. Conflictul are două direcții și două metode total diferite. Statele Unite folosesc forța militară și presiunea. China acționează prin investiții și capital. În opinia sa, principala competiție din Venezuela este cu China, nu cu Rusia. Severin explică faptul că Beijingul și-a consolidat poziții importante în regiune. China are investiții majore în Peru, unde controlează un port strategic. „În Venezuela se luptă, în primul rând, după părerea mea, cu chinezii. Se pot lupta și cu rușii, dar în primul rând se luptă cu chinezii. Și care au un picior foarte bine așezat și în Peru, unde e un port important. A fost construit și în Panama, care a fost privită de americani întotdeauna ca activul lor strategic foarte important. Ei, ceea ce dorește, deci, America din acest punct de vedere, dincolo de accesul la resursele naturale foarte importante ale Venezuelei, dorește să scape de China de acolo. Pentru că, repet, spun ei, asta este teritoriul nostru, asta e emisfera noastră și nu permitem să vină alții din alte continente și să facă ordine aici. Ceea ce aș atrage atenția este că acest război se duce de cele două părți cu mijloace complete diferite. Americanii, vedem, îl duc cu armată, îl duc cu armament, cu tehnică militară, în timp ce ceilalți îl duc cu bani. Ceilalți îl duc cu investiții.”, afirmă Adrian Severin.
Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
În cea mai recentă conferință de presă a Casei Albe, președintele Donald Trump a declarat că este „deschis” să facă afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei, cu toate că atât Moscova și Beijingul au denunțat capturarea dictatorului Nicolas Maduro. SUA controlează țara cu cele mai mari rezerve de PETROL din lume Trump recunoaște că rezervele de petrol ale Venezuelei sunt cele mai mari din lume, o cantitate estimată la 300 de miliarde de barili. „Acestea sunt rezerve extraordinare, printre cele mai mari din lume. Unii spun că sunt cele mai mari din lume. Și vom colabora cu Venezuela. Vom lua decizia cu privire la companiile petroliere pe care le vom permite să intre”. Președintele SUA, Donald Trump, susține că Maduro a ucis „mulți oameni, milioane de oameni, de fapt”. Președintele SUA anunță că giganții petrolului american vor investi cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor, nu din banii guvernului, în Venezuela: „Nu au nevoie de bani guvernamentali, dar au nevoie de protecție și securitate guvernamentală” Trump: SUA, NU VENEZUELA Trump le spune directorilor din industria petrolului și gazelor că SUA controlează resursele Venezuelei: „Aveți de-a face direct cu noi, nu aveți de-a face cu Venezuela. Nu vrem să aveți de-a face cu Venezuela”. Donald Trump anunță facturi mai mici pentru americani după preluarea petrolului Venezuelei: „Unul dintre lucrurile pe care Statele Unite le vor câștiga din această situație sunt prețurile și mai mici la energie. Acum avem oameni care primesc benzină pentru 1,99 dolari, 1,96 dolari, 1,95 dolari — 1,92 dolari ieri…”. Donald Trump anunță că Venezuela a fost de acord ca Statele Unite să înceapă imediat rafinarea și vânzarea a până la 50 de milioane de barili de țiței venezuelean, iar acest lucru va continua pe termen nelimitat. „Suntem gata să facem acest lucru.Țițeiul venezuelean este un petrol greu – un petrol foarte bun, un petrol excelent. Este fantastic pentru anumite utilizări, cum ar fi drumurile asfaltate”. Trump: Dacă nu o făcea America, Venezuela ajungea la China sau Rusia „Dacă nu am fi făcut noi asta, ar fi făcut-o China sau Rusia”, a avertizat președintele. Trump: „SUNTEM DESCHIȘI PENTRU AFACERI CU RUSIA ȘI CHINA”. Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China: „Suntem deschiși pentru afaceri. China poate cumpăra tot petrolul pe care îl dorește de la noi – fie acolo, fie în Statele Unite. Rusia poate obține și ea tot petrolul de care are nevoie de la noi. China, Rusia și toți ceilalți sunt bineveniți să vină și să facă afaceri. Vom fi deschiși”. Sursa Foto: White House Autorul recomandă: Donald Trump anunță că SUA va vinde petrolul confiscat de pe nava Olina, capturată de autoritățile americane în Caraibe
Un terminal rusesc important a exportat GNL în valoare de 8,4 miliarde de dolari către Europa în 2025
Principalul terminal de export al Rusiei pentru gaz natural lichefiat, Yamal LNG, a livrat în anul 2025 gaze în valoare de 7,2 miliarde de euro către statele europene, potrivit unui raport publicat joi de organizația germană de mediu Urgewald. Analiza a fost publicată după acordul stabilit de țările Uniunii Europene în decembrie 2025, care prevede oprirea importurilor de gaze rusești de la 1 ianuarie 2028. Importurile de gaz natural lichefiat urmează să fie interzise mai devreme, la începutul anului 2027. Chiar și cu aceste decizii, Uniunea Europeană rămâne principalul cumpărător de GNL rusesc. Datele citate de Urgewald, provenite de pe platforma globală de monitorizare a comerțului Kpler, arată că terminalul Yamal LNG a asigurat aproape 15% din totalul importurilor de GNL ale Uniunii. „Această traiectorie sugerează că UE va continua să canalizeze miliarde de euro către Moscova pentru cel puțin încă un an”, au transmis cercetătorii Urgewald. Cu toate că Rusia exportă GNL și prin alte proiecte, Yamal LNG rămâne punctul central pentru livrările către Europa. Terminalul se află în nordul extrem al peninsulei Yamal. Din cele 19,7 milioane de tone exportate în total, peste 15 milioane de tone, adică 76,1%, au ajuns în porturi europene, notează Kyiv Independent. În 2025, Franța a ocupat primul loc la importuri de GNL rusesc provenit din Yamal, cu aproape 42%, respectiv 6,3 milioane de tone. Alte 4,2 milioane de tone au ajuns în terminalul Zeebrugge din Belgia. În ciuda volumelor mari importate, organizațiile de monitorizare susțin că Europa are pârghii importante asupra exporturilor rusești. Moscova depinde de navele speciale Arc7, capabile să navigheze în gheață, iar aceste nave operează pe rute scurte către porturile europene. „În prezent, nu există o alternativă viabilă la rutele pe distanțe scurte care duc la porturile UE. Fără aceste nave, operațiunile Yamal ar ajunge la un blocaj total, în special în lunile de iarnă impenetrabile.”, arată Urgewald. În acest context, Donald Trump a cerut în ultimele luni Europei să accelereze embargoul asupra energiei rusești, inclusiv asupra gazelor, pentru a spori presiunea asupra Moscovei. După o perioadă lungă fără sancțiuni noi, Trump a decis în octombrie 2025 sancționarea companiilor Rosneft și Lukoil. A fost prima rundă de sancțiuni impusă Rusiei de actualul președinte american de la începutul mandatului său. Miercuri, senatorul american Lindsey Graham a anunțat că Donald Trump a aprobat continuarea procesului legislativ pentru un proiect de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei. Un vot în Senat ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare. Dacă proiectul va trece, noile reguli ar introduce sancțiuni secundare pentru state precum China, Brazilia și India, care cumpără petrol și gaze rusești, în ideea de a limita finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Adrian Severin: Este posibil să existe o înțelegere între SUA, Rusia și China legat de evenimentele din Venezuela
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum doctrina Monroe, acceptată de europeni, nu este agreată de marile puteri ale momentului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Eu îl înțeleg pe domnul Trump, că dacă aș fi în locul lui aș gândi la fel, n-aș face la fel. Dar de gândit gândesc la fel. Și anume, domnule, unde America rămâne să aibă o influență fără concurent? Emisfera vestică este locul de unde au plecat și locul unde trebuie să se întoarcă. Numai că de data aceasta contextul internațional este diferit.” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum doctrina Monroe, acceptată de europeni, nu e agreată de marile puteri ale momentului. Acesta a început prin a spune că e posibil să fie o înțelegere între SUA, China și Rusia. Politicianul susține că îl înțelege pe Trump și modul acestuia de a gândi. „Eu cred că de fapt e posibil… Hai să luăm această ipoteză în discuție. Este posibil ca în spate să fie o înțelegere între cei trei mari ai momentului. De aceea am spus că trebuie să ne ducem, probabil, ca să găsim explicații, ne ducem la Anchorage sau dacă ne ducem la Seul. Amintesc, la Anchorage a avut loc întâlnirea… (n.r. întâlnirea dintre Trump și Putin, din 15 august 2025, Alaska). E o înțelegere care nu este detaliată, nu este dusă până la capăt, dar niște principii… E secretă categoric și este o înțelegere în care, probabil, i s-a spus… Eu îl înțeleg pe domnul Trump, că dacă aș fi în locul lui aș gândi la fel, n-aș face la fel. Dar de gândit gândesc la fel. Și anume, domnule, unde America rămâne să aibă o influență fără concurent? Emisfera vestică este locul de unde au plecat și locul unde trebuie să se întoarcă. Numai că de data aceasta contextul internațional este diferit. Și dacă spaniolii, vechile imperii coloniale, portughez, britanic etc au acceptat Doctrina Monroe și au zis bine, foarte bine, ăsta e al vostru, al Americii, nu ne mai băgăm… Cei care sunt acum marii jucători și nu mai sunt, ăia vechi, sunt rușii, sunt chinezii, în special. Ei spun că nu se poate chiar așa.”, a explicat politicianul.
China acuză SUA că acționează ca un judecător mondial prin arestarea lui Maduro
Beijingul urmează o politică de neintervenție și critică în mod regulat activitățile militare desfășurate fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, potrivit Reuters. Îndepărtarea de către armata americană a liderului unuia dintre partenerii strategici „permanenți” ai Chinei din capitala sa, în miezul nopții, va fi un test decisiv pentru afirmația Beijingului că poate juca un rol în rezolvarea problemelor globale fierbinți fără a urma calea militară a Washingtonului. „Nu am crezut niciodată că vreo țară poate acționa ca polițist al lumii și nici nu acceptăm ca vreo națiune să pretindă că este judecătorul lumii”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi omologului său pakistanez în cadrul unei întâlniri la Beijing duminică, referindu-se la „evoluțiile bruște din Venezuela” fără a menționa direct Statele Unite. „Suveranitatea și securitatea tuturor țărilor ar trebui să fie pe deplin protejate în conformitate cu dreptul internațional”, a adăugat Wang, în primele sale declarații de când imaginile cu Maduro, în vârstă de 63 de ani, legat la ochi și încătușat, au șocat lumea sâmbătă. „Precedentul periculos” dezbătut la Consiliul de Securitate al ONU Maduro apare luni în fața unui tribunal din New York pentru a răspunde acuzațiilor de trafic de droguri. La doar câteva străzi distanță, Consiliul de Securitate al ONU se va reuni la cererea Columbiei – susținută de China și Rusia – pentru a dezbate decizia președintelui american Donald Trump de a-l aresta, o măsură despre care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că ar putea crea „un precedent periculos”. Analiștii observă că China, a doua economie mondială și principalul partener comercial global, va juca un rol crucial în mobilizarea criticilor la adresa acțiunilor Washingtonului. „În acest moment, China nu poate oferi Venezuelei prea mult sprijin material, dar, din punct de vedere retoric, Beijingul va juca un rol foarte important atunci când va conduce eforturile la ONU și împreună cu alte țări în curs de dezvoltare pentru a mobiliza opinia publică împotriva SUA”, a declarat Eric Olander, cofondator al China-Global South Project. „Ceea ce am văzut în cazul Zimbabwe și Iran, ambele sancționate de Occident, este că China își demonstrează angajamentul față de aceste relații prin comerț și investiții, chiar și în circumstanțe dificile”, a adăugat el. Marea lovitură pentru China Având în vedere că Trump amenință cu acțiuni militare împotriva Columbiei și Mexicului și că a remarcat că regimul comunist din Cuba „pare gata să cadă” de la sine, țările din America Latină care au semnat inițiativa de securitate globală a președintelui chinez Xi Jinping se pot întreba acum cum le va proteja pactul dacă va fi pus la încercare. Luni, Xi a îndemnat toate țările să respecte dreptul internațional și principiile ONU. El a afirmat că marile puteri ar trebui să dea exemplu, fără a numi însă Statele Unite sau Venezuela. Beijingul a avut un succes considerabil în a convinge statele latino-americane să treacă de la recunoașterea diplomatică a Taiwanului la cea a Chinei, Costa Rica, Panama, Republica Dominicană, El Salvador, Nicaragua și Honduras alăturându-se în ultimii 20 de ani discuțiilor despre un parteneriat strategic cu economia de 19 trilioane de dolari.
Ce au descoperit paleontologii din China într-un ou de dinozaur, specie nemaiîntâlnită, veche de 70 de milioane de ani
Cercetătorii din China au avut parte de o surpriză totală atunci când au descoperit într-un ou de dinozaur vechi de 70 de milioane de ani o specie nemaivăzută. Acum, oamenii de știință au informații prețioase despre structura ouălor preistorice și mediul în care au existat. De ce este importantă descoperirea din China Specialiștii spun că au dat peste o fereastră fascinantă către misterele lumii dinozaurilor și ale istoriei vieții pe Pământ. Descoperirea este una dintre primele din formațiunea Chishan a Cretacicului Superior, veche de aproximativ 70 de milioane de ani, regiune cunoscută mai ales pentru țestoase, păsări și mamifere din Paleocen. Paleontologii care efectuau săpături într-un sit fosilifer din China au avut parte de o surpriză incredibilă: în loc să conțină un embrion sau sedimente, interiorul cojii unui ou de dinozaur de mărimea unui grapefruit era acoperit cu cristale sclipitoare de calcit, notează Science Alert. Această descoperire rară oferă cercetătorilor informații valoroase despre structura cojii și despre o specie de ou până acum necunoscută, numită Shixingoolithus qianshanensis, identificată într-un studiu din 2022 Ouăle aparțin unui „gen” specific de clasificare a ouălor, dar, neavând embrion și cum niciun ou de Shixingoolithus nu a fost legat de un schelet, nu se știe cu certitudine ce tip de dinozaur le-a depus. Certitudinea că sunt ouă de dinozaur vine din microstructura cojilor, care se potrivește cu alte ouă de dinozaur mai bine decât cu cele ale altor animale, precum păsările sau reptilele. Această microstructură a condus cercetătorii la concluzia că aveau de-a face cu o specie de ou complet nouă. Cum s-au format cristalele în oul de dinozaur Cristalele s-au format după ce embrionul s-a descompus, lăsând oul gol. Apa subterană pătrunde prin micropori și fisuri, iar mineralele dizolvate se depun treptat, creând cristalele. Analiza lor permite oamenilor de știință să studieze condițiile de mediu ale fosilei și chiar să dateze oul direct, o premieră în paleontologie. Aceste cristale păstrează informații despre fluidele care au circulat prin situl fosilifer și despre mediul geochimic al cuibului original. Mai mult, ele demonstrează cât de fascinant poate fi modul în care planeta noastră păstrează istoria vieții: de la oase acoperite de minerale în peșteri, până la oase înlocuite treptat de opal strălucitor. Ouăle de dinozaur ca acestea oferă o privire rară asupra lumii preistorice și asupra mecanismelor naturale care păstrează trecutul vieții pe Pământ. RECOMANDAREA AUTORULUI: Descoperire uluitoare în Patagonia: ou de dinozaur, vechi de 70 de milioane de ani, găsit în stare perfectă de conservare Cele două zone din România, unde s-au descoperit fosile de dinozauri ce datează de acum 70 de milioane de ani Două specii noi de DINOZAURI, unici în lume, descoperiți în Geoparcul Ţara Haţegului. Anunț făcut de Universitatea din București