China a simțit durerea şi impactul unei înfrângeri usturătoare cu puternica Franța. A luat 47 de goluri în meciul de la Campionatul Mondial de handbal feminin
China a simțit durerea și impactul unei înfrângeri extrem de usturătoare cu puternica echipă națională a Franței, după ce a încasat nu mai puțin de 47 de goluri la Campionatul Mondial de handbal feminin. Franța continuă să domine grupa F și a făcut o nouă demonstrație de forță, după ce s-a impus categoric și în fața echipei naționale a Tunisiei. China, înfrângere usturătoare în fața Franței China a suferit o înfrângere usturătoare în fața Franței, la Campionatul Mondial de handbal feminin. Campioana en-titre și-a continuat parcursul excelent și dominația în grupa F și a obținut o nouă victorie uriașă, de data aceasta în fața Chinei, scor 47-21. La fel cum s-a întâmplat și în partida cu Tunisia, Franța nu i-a oferit niciun respiro nici Chinei. Imediat după fluierul de start, echipa franceză a început tare meciul și a accelerat ritmul. Astfel, în minutul 13, tabela de marcaj indica scorul de 12-3. China a solicitat un time-out, în încercarea de a se redresa și a se regrupa, dar eforturile făcute au fost inutile, întrucât Franța a continuat să înscrie și să își securizeze victoria. Astfel, Franța a avut o eficiență ofensivă de 81%, multe goluri venind din contraatacuri și tranziții declanșate de Camille Depuiset, care a blocat-o pe China în drumul spre gol, prin mai multe parade. Lucie Granier a condus atacul Franței în prima repriză, reușind să marcheze nu mai puțin de șase goluri. Ulterior, Suzanne Wajoka și Pauletta Fopp s-au ridicat și ele la cel mai înalt nivel și au contribuit decisiv la victoria Franței. China a avut dificultăți în a marca pe tot parcursul primei reprize, transformând doar 38% din ocaziile pe care le-a avut. Astfel, doar trei jucătoare au reușit să marcheze de mai mult de două ori. Antrenorul Yerime Sylla a făcut mai multe schimbări, dar nu a reușit să o destabilizeze pe Franța. Franța a dominat autoritar și repriza secundă A doua repriză nu a adus prea multe schimbări în desfășurarea partidei.. Franța a continuat să domine și să experimenteze, toți jucătorii având șanse să intre pe teren, în timp ce China a continuat să lupte pentru a diminua proporțiile dezastrului. Antrenorul Sylla nu a fost mulțumit de abordarea echipei sale, ceea ce a dus la un time-out în minutul 43, când Franța deja își mărise avantajul la 19 goluri. Franța a intrat în ultimele zece minute ale partidei cu 40 de goluri pe tabela de marcaj, conducând cu 40:18. Jucătoarea meciului pe care Franța l-a câștigat cu scorul de 47-21 a fost desemnată Pauletta Foppa.
The Economist: băncile clandestine chineze spală cei mai mulți bani din lume.
Firmele Chinei au dominat aproape fiecare industrie legală în care au început să activeze, de la oțel, la ambarcațiuni, de la baterii sau la vehicule electrice. Datorită costurilor de producție reduse și a prețurilor mai mici, business-urile din China reprezintă o competiție serioasă pentru țările bogate, care își văd propria producție în scădere, notează The Economist. Acum, organizațiile infracționale chineze preiau una dintre cele mai mari industrii ilicite din lume – rețelele internaționale de spălare a banilor, care facilitează infracțiuni, de la contrabanda cu droguri la furtul de criptomonede de către hackerii nord-coreeni. Cei implicați în spălarea banilor nu publică rapoarte trimestriale, de aceea este dificil de știut cât de extinsă este industria lor. Departamentul Trezoreriei americane a estimat că aproximativ 154 de miliarde de dolari din venituri ilicite – în principal din vânzarea de droguri ilegale în SUA de către carteluri cu sediul în Mexic – trec prin China în fiecare an. Acest lucru sugerează că rețelele chineze spală în Statele Unite, cea mai mare parte a banilor obținuți din vânzarea drogurilor, o sumă estimată la 153 de miliarde de dolari în 2017 de către Biroul de Analiză Economică. „Rețelele chineze de spălare a banilor sunt globale și omniprezente”, a scris Andrea Gacki, directoarea Rețelei de Combatere a Infracțiunilor Financiare din cadrul Trezoreriei, într-o notă din august, îndemnând băncile să fie vigilente. Ascensiunea noilor rețele de spălare de bani: „Au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge” Asemenea multor altor industrii chineze care intră pe piețe noi, rețelele specializate în spălarea banilor au eliminat concurenții prin reducerea costurilor și inovare. Infractorii care obișnuiau să se ocupe de spălarea banilor nu au putut concura cu eficiența, raza de acoperire și comisioanele mici ale acestor noi rețele chineze. În trecut, traficanții de droguri mexicani foloseau adesea bursele de pesos de pe piața neagră, care spălau dolari prin plata unor bunuri exportate din SUA în Mexic, care apoi erau vândute cu pesos. Întrucât aceste rețele erau legate de carteluri, oricine era implicat se confrunta cu „un risc constant de violență, furt și intervenție a forțelor de ordine”, potrivit lui Chris Urben, un fost agent al Administrației SUA pentru Controlul Drogurilor. Anterior, rețele de spălare de bani percepeau un comision de 7-10%, dar noile rețele percep doar 1-2%, ceea ce înseamnă „practic au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge”, spune dl Urben. Cum a reușit o bandă de hackeri să organizeze cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie Cum au devenit băncile clandestine chineze cele mai mari spălătoare de bani din lume Ei conectează chinezi bogați, carteluri de droguri și hackeri nord-coreeni – fără ca nimeni să se întâlnească. De asemenea, pot opera la scară largă. În februarie, hackerii din Coreea de Nord au furat aproape 1,5 miliarde de dolari în cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie. Aceștia au reușit să spele aproape 100 de milioane de dolari pe zi, potrivit TRM, o firmă de investigații, probabil cu ajutorul bancherilor clandestini chinezi care au împărțit banii murdari în mai multe tranzacții mai mici, amestecându-i cu bani curați și diferite criptomonede. Succesul rețelelor chineze de spălare de bani se datorează unui amestec de inovație tehnică, surplusuri comerciale ale Chinei și, cel mai important, controale stricte ale capitalului, în cadrul cărora oamenii pot scoate din țară maximum 50.000 de dolari pe an. Această combinație a creat oportunitatea unui comerț tripartit care permite traficanților de droguri să scoată dolari iliciți din SUA (sau lire sterline din Marea Britanie), chinezilor să scoată yuani din China și schimbă veniturile în pesos sau aproape orice altă monedă dorită de cartelurile de droguri. Tranzacția în oglindă, cea mai comună metodă de spălare a banilor Cea mai comună metodă folosită de aceste rețele pentru spălarea banilor este tranzacția în oglindă. Metoda este simplă. Primul pas este ca un cartel de droguri să transporte cocaină sau alt narcotic în SUA, unde „marfa” e vândută pe dolari. Acum imaginați-vă o mamă bogată din Shanghai care vrea să cumpere un apartament pentru fiul ei care studiază la New York. Ea contactează online un broker care o pune în legătură cu cineva care vinde dolari americani. Mama transferă yuani într-un cont bancar din China controlat de broker. Aproape simultan, brokerul aranjează ca echivalentul în dolari americani (minus un mic comision) să apară într-un cont american la care are acces această mamă. Depozitul pentru apartament este gata. Niciun ban nu traversează vreodată granițele internaționale în acest al doilea pas. În a treia etapă, brokerul, care ar putea opera aproape oriunde în lume unde există o diaspora chineză, trebuie să ramburseze traficanții de droguri în moneda dorită de aceștia. O parte din yuanul din China ar putea fi folosit pentru a cumpăra substanțe chimice pentru producerea în Mexic a fentanilului. O parte a banilor proveniți din China ar putea fi folosiți pentru a cumpăra bunuri chinezești legitime care sunt exportate în Mexic sau în orice altă țară a cărei monedă este obligatorie. Autoritățile din SUA se declară depășite: „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră” Metodă nu lasă nicio urmă, nu leagă diferitele tranzacții în oglindă. Singurele dovezi se află în aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram. Însă autoritățile americane nu au acces deoarece aplicațiile sunt criptate end-to-end: poliția nu le poate intercepta așa cum obișnuia să intercepteze liniile telefonice. „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră”, spune dl Urben. În trecut, rețelele de spălare de bani, cum ar fi cele înființate în anii 1980 de cartelurile columbiene, au fost destructurate prin extrădări, confiscări de active și cooperare între SUA și Columbia. Rețelele chineze s-ar putea dovedi, însă, mult mai greu de desființat. Deși sunt, în general, conduse de persoane cu legături cu China, acestea operează în mult mai multe jurisdicții, deservesc clienți bogați și infractori și există în breșele dintre sisteme financiare incompatibile. Mai mult, deoarece deservesc și mai multe industrii subterane, sumele implicate sunt uriașe. Escrocheriile online conduse de bande de origine chineză numai în Asia de
SUA își mărește flota de spărgătoare de gheață în regiunea arctică, în demersul său de a-i valorifica resursele extrem de bogate
Cursa pentru mineralele arctice se intensifică, iar administrația Trump nu vrea să piardă startul. Administrația Trump își mărește flota de spărgătoare de gheață în Arctica, conform unui raport care avertizează că alte națiuni își extind „capacitățile” în regiunea bogată în resurse, iar China e o amenințare deosebită. Alături de China e și Rusia mutată în regiune. Topirea gheții oferă noi rute de călătorie și comerciale, oportunități de baze militare, potrivit Axios. Regiunile arctice și polare, din ce în ce mai importante Obsesia lui Trump pentru Groenlanda e justificată de dorința de a valorifica imensa bogăție a teritoriului arctic. Departamentul pentru Securitate Internă acordă prioritate „construirii și întreținerii spărăgoarelor de gheață arctice și polare la nivel național, promovând, în același timp, inițiativele de dezvoltare a forței de muncă”, se arată într-un raport al departamentului. „Regiunile arctice și polare sunt din ce în ce mai importante pentru securitatea națională și prosperitatea economică și conducerea globală a SUA”, se mai precizează în raport, mai ales că și alte națiuni își extind capacitățile în aceste locații. Chinezii sunt deja acolo, iar America nu-și permite să nu fie și ea Un număr „fără precedent” de nave militare și de cercetare chineze au operat în apele arctice americane sau în apropierea acestora în 2025, potrivit raportului intitulat. Efortul de colaborare pentru spargerea gheții face parte din demersul Gărzii de Coastă de a apăra suveranitatea americană, într-o poziție proactivă, care reflectă „angajamentul reînnoit al administrației de a securiza frontierele și interesele SUA, chiar și în regiunea arctică îndepărtată”.
China, amenințătoare: avertizează că va zdrobi orice încercare străină de a interfera cu Taiwanul
China a avertizat miercuri că va „zdrobi” orice încercare străină de a interveni în Taiwan, după ce Japonia a trimis marți avioane spre Yonaguni, cea mai apropiată insulă japoneză de arhipelagul guvernat democratic, potrivit Le Figaro. „Avem o voință fermă, o hotărâre puternică și o mare capacitate de a ne apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a declarat Peng Qingen, purtător de cuvânt al Biroului Chinez pentru Afaceri Taiwaneze, într-o conferință de presă obișnuită. „Vom înăbuși orice interferență străină.” Beijingul critică vehement și planul Japoniei de a instala rachete ghidate sol-aer cu rază medie de acțiune la Yonaguni, care, potrivit ministrului japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, este „pe drumul cel bun”. „Desfășurarea de arme ofensive de către Japonia în zonele adiacente regiunii Taiwan din China este extrem de periculoasă. Creează în mod deliberat tensiuni regionale și provoacă o confruntare militară ”, a adăugat Peng Qingen. China consideră Taiwanul propriul teritoriu și nu a exclus folosirea forței pentru a prelua controlul. Guvernul taiwanez, la rândul său, respinge pretenția de suveranitate a Beijingului și susține că numai poporul taiwanez își poate decide viitorul.
Tensiuni în creștere între Japonia și China. Avion japonez trimis pe o insulă din apropierea Taiwanului după detectarea unei drone chinezești
Beijingul și Tokyo se află într-o dispută aprinsă de pe 7 noiembrie atunci când prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a declarat că operațiunile armate împotriva Taiwanului ar putea justifica intervenția militară japoneză pentru apărarea insulei. În urma detectării unei drone chinezești, care a amplificat tensiunea, Japonia a anunțat marți că a trimis aeronave către Yonaguni, insula japoneză cea mai apropiată de Taiwan, potrivit Le Figaro. „Am confirmat că o dronă suspectată de origine chineză a survolat luni spațiul aerian dintre insula Yonaguni și Taiwan”, a transmis Ministerul Apărării japonez pe platforma de socializare X. Forțele Aeriene Japoneze au „mobilizat avioane” ca răspuns, a adăugat acesta. Replici acide între China și Japonia Luni, China a criticat vehement remarcile făcute cu o zi înainte de ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi. Aflat în vizită pe insulă, japonezul a afirmat că planul de instalare a rachetelor sol-aer cu rază medie de acțiune pe Yonaguni este „pe drumul cel bun”. „Desfășurarea de arme ofensive de către Japonia pe insulele sud-vestice adiacente Taiwanului are ca scop în mod deliberat crearea de tensiuni regionale și provocarea unei confruntări militare”, a răspuns purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, în timpul unei conferințe de presă. Marți a venit răspunsul lui Shinjiro Koizumi care a spus că rachetele, „nu sunt destinate să atace alte țări (…) și în mod clar nu contribuie la creșterea tensiunilor regionale”. China și Japonia sunt prinse într-o dispută aprinsă de când prim-ministrul japonez, Sanae Takaichi, a făcut declarația despre Taiwan. China, care revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său, consideră aceste declarații o provocare. Yonaguni găzduiește o bază a Forțelor de Autoapărare Japoneze din 2016, în ciuda obiecțiilor inițiale din partea locuitorilor. Tokyo și-a anunțat intenția de a desfășura acolo rachete sol-aer cu rază medie de acțiune pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete și aeronave.
Putin, în discuții cu Xi pentru creșterea exporturilor de petrol rusesc
China și India au devenit principalii cumpărători de petrol rusesc de la începutul campaniei militare a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. China importă aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi pe mare și aproximativ 900.000 de barili pe zi prin conducte, notează baha. Luna trecută, Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva celor mai mari doi producători de petrol din Rusia, Rosneft și Lukoil. Putin a ironizat sancțiunile Președintele rus Vladimir Putin a ironizat sancțiunile ca fiind un act neprietensc, spunând că nu vor afecta semnificativ economia rusă și subliniind importanța Rusiei pe piața globală. Importurile Chinei de țiței rusesc au rămas puternice în octombrie; barilii din Kuweit și Emiratele Arabe Unite au atins niveluri record Au existat rapoarte contradictorii privind perspectivele livrărilor de petrol rusesc către China și India, în timp ce exporturile totale de țiței ale Rusiei au fost relativ stabile până acum. Novak a declarat la un forum de afaceri sino-rus de la Beijing că Rusia discută cu partenerii chinezi posibilitatea extinderii exporturilor de petrol către China. El a menționat că acordurile interguvernamentale prevăd posibilitatea extinderii termenilor de furnizare a petrolului către China prin Kazahstan pentru 10 ani, până în 2033.
Hong Kong se poziționează în favoarea Chinei pe fondul conflictului diplomatic cu Japonia
„Aceste remarci extrem de eronate au deteriorat grav atmosfera schimburilor dintre China și Japonia. Ne fac să ne îndoim de eficacitatea multor schimburi”, a precizat Lee. Declarația oficialului marchează poziționarea Hong Kong-ului în conflictul diplmatic dintre Beijing și Tokyo. Disputa dintre cele două state a început în prima parte a lunii noiembrie, după ce premierul Sanae Takaichi a declarat că o intervenție a Chinei asupra Taiwanului va determina un răspuns militar din partea Japoniei. Duminică, ministrul de Externe chinez, Wang Yi a afirmat duminică că este „șocant” de poziția Japoniei, fiind cel mai înalt oficial de la Beijing care a comentat tensiunile. Potrivit presei japoneze, guvernul din Hong Kong a oprit contactul cu reprezentanții diplomatici ai Japoniei. De asemenea, biroul de securitate al orașului a actualizat pe 15 noiembrie avertizarea de călătorie privind Japonia, recomandând vigilență și atenție sporită la siguranță. Japonia rămâne una dintre principalele destinații pentru locuitorii din Hong Kong. În 2024, 2,68 milioane de rezidenți din Hong Kong au vizitat Japonia, reprezentând 7,3% din totalul vizitatorilor străini.
Trei litere care îți pot salva bateria externă la control, când vizitezi cea mai populată țară din lume
Aeroporturile chineze confiscă la control bateriile externe fără certificare, iar turiștii au văzut tăvi întregi pline cu dispozitive confiscate. Paul Goldsack a descoperit surpriza neplăcută la aeroporturile din Shanghai Pudong și Beijing Capital. La fiecare control de securitate, ofițerii verificau bateriile externe și căutau marcajul CCC – China Compulsory Certification. Fără această etichetă, încărcătorul este confiscat pe loc, fără discuții, scrie Express. „La controlul de securitate, toate bateriile externe erau inspectate. În Shanghai, ofițerul de securitate s-a uitat la bateria mea externă, a arătat spre marcajul CCC și mi-a dat un semn de aprobare”, a povestit Paul. China confiscă bateriile externe fără certificare CCC El a văzut personal cum mai multe încărcătoare au fost confiscate de la alți pasageri, iar la fiecare punct de control erau tăvi pline cu baterii externe confiscate. Restricția a intrat în vigoare în iunie 2025 și se aplică zborurilor interne din China. Majoritatea bateriilor externe vândute internațional nu au certificarea chineză necesară și vor fi confiscate la plecare. Bateriile externe nu trebuie să depășească 160 Wh și trebuie transportate doar în bagajul de mână, cu puterea și capacitatea clar vizibile. „În prezent, este greu să cumpărați o baterie externă în Marea Britanie cu eticheta CCC. Amazon are câteva. Este mult mai ușor să cumpărați în China după sosire”, a explicat Paul. Mai multe companii aeriene au introdus și restricții privind bateriile externe în timpul zborurilor, din cauza riscului de incendiu. Fără CCC pe baterie, rămâi fără baterie externă în China Vietnam Airlines, Vietjet Air și Emirates au interzis utilizarea acestor dispozitive, iar Cathay Pacific va introduce o interdicție similară din aprilie 2025. Transportatorii taiwanezi EVA Air, UNI Air și Tigerair au interzis căștile Bluetooth, inclusiv Apple AirPods, în bagajele de cală, din aceleași motive legate de siguranța împotriva incendiilor. Autoritatea aviatică din Noua Zeelandă a stabilit reglementări similare pentru AirPods și căștile wireless.
Tensiune în Asia. Japonia și-a mobilizat forțele aeriene după ce a observat o dronă chineză în apropierea Taiwanului
Incidentul s-a produs luni. Japonia a anunțat că și-a mobilizat forțele aeriene după ce a detectat o dronă suspectată a fi chineză în apropierea celei mai apropiate insule de Taiwan, potrivit Le Figaro. „Sâmbătă, 15 noiembrie, s-a confirmat că un vehicul aerian fără pilot, despre care se crede că este de origine chineză, a survolat zona dintre insula Yonaguni și Taiwan. Ca răspuns, avioane de vânătoare (…) ale Forței de Autoapărare Aeriene Japoneze au fost mobilizate”, a transmis Ministerul Apărării pe X. Incidentul a apărut pe fondul unor tensiuni crescute între Japonia și China provocate de declarațiile prim-ministrului Sanae Takaichi cu privire la teritoriu. În fața Parlamentului, Takaichi a afirmat că un atac chinez asupra Taiwanului ar putea reprezenta o „situație de amenințare la adresa supraviețuirii Japoniei”, justificând o reacție militară japoneză. Replici dure între Japonia și China În replică, reprezentanții Republicii Populare Chineze din Osaka au transmis că „gâtul care se bagă unde nu trebuie va fi tăiat”, declarație condamnată de diplomația japoneză. De asemenea, armata chineză a avertizat Tokyo că va suferi o „înfrângere zdrobitoare” dacă va încerca să intervină militar în cazul Taiwanului. „Dacă partea japoneză nu reușește să învețe lecții din istorie și îndrăznește să își asume riscuri sau chiar să folosească forța pentru a interveni în chestiunea Taiwanului, va suferi o înfrângere zdrobitoare împotriva Armatei Populare de Eliberare, cu o voință de oțel, și va plăti un preț greu”, a transmis vineri, ministerul Apărării de la Beijing. Presa de stat chineză a amplificat retorica, acuzând Japonia că încearcă să redevină o putere militară regională, în ciuda Constituției sale. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței pentru a-l prelua, în timp ce guvernul taiwanez respinge ferm aceste pretenții. Insula se află la doar 110 km de teritoriul japonez, iar rutele maritime din jurul ei sunt vitale pentru economia Japoniei, care găzduiește și cel mai mare contingent de trupe americane din afara SUA.
Planul Autostradă Polară al Chinei către Europa se accelerează și solicită o cooperare de milioane de dolari din partea Rusiei
Este un traseu pe care Beijingul îl promovează drept începutul unui coridor regulat în cadrul ambițioasei sale „Rute a Mătăsii Polare”. După cum subliniază agenția de presă EFE, prin această realizare logistică, gigantul asiatic urmărește să deschidă un al treilea coridor maritim către continentul european, să reducă costurile și să-și consolideze autonomia într-o hartă globală a rutelor tot mai instabilă, scrie Huffingtonpost.es. Traseul, care pentru moment este sezonier, promite timpi de transport mai scurți și emisii mai reduse. Totuși, ridică semne de întrebare privind viabilitatea ecologică a unei linii ce depinde de topirea accelerată a Arcticii și de cooperarea cu Rusia. China aspiră să transforme această conexiune într-un serviciu regulat până în 2026. Portcontainerul Istanbul Bridge a ajuns acum două săptămâni la Gdansk (Polonia), după douăzeci de zile de navigație din Ningbo (Zhejiang, est), completând primul voiaj al „Rutei Arctice Express China–Europa”, noua conexiune pe care Beijingul o integrează în „Ruta Mătăsii Polare”. Pentru China, această cale reprezintă un al treilea coridor maritim între Asia și Europa, alături de rutele tradiționale care traversează Canalul Suez și ocolesc Capul Bunei Speranțe. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, deja anunțase la sfârșitul lui septembrie că Beijingul „va coopera cu Rusia și cu alte țări interesate de dezvoltarea și protecția Arcticii”. Viteză și limite sezoniere Conexiunea a finalizat primul traseu în douăzeci de zile, cu două mai multe decât era prevăzut, față de cele patruzeci sau cincizeci necesare unei nave care trece prin Canalul Suez sau pe lângă Capul Bunei Speranțe. Astfel, Beijingul intenționează să reducă tranzitul la 18 zile între porturile Ningbo și Felixstowe (Regatul Unit). Conform informațiilor dezvăluite, nava a transportat aproximativ 4.100 de containere, mai puține decât marile portcontainere de pe rutele tradiționale, dar cu încărcături cu valoare adăugată mare, precum module fotovoltaice și componente de baterii. „Înainte, trecerea prin Suez necesita 40 de zile și produsele riscau auto-descărcarea; acum, cu doar 18 zile de călătorie, controlul calității este mai precis”, a explicat pentru presă Li Ming, director logistic al unei companii din domeniul noilor energii. De asemenea, Yang Linsheng a declarat că noua rută poate scurta timpii cu aproximativ zece zile și poate reduce costurile cu circa 35%. Totuși, utilizarea ei rămâne limitată la lunile de vară, cu o fereastră de navigație de aproximativ 120 de zile, și depinde de o infrastructură rusă încă insuficientă și de costurile ridicate ale operării spărgătoarelor de gheață în apele polare. Topirea gheții deschide și amenință ruta Topirea accelerată a Arcticii, unde temperaturile cresc de trei ori mai rapid decât media globală, a deschis o fereastră de circa patru luni care permite navigarea prin Pasajul de Nord-Est. Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA) din SUA, temperaturile din Arctica în perioada 2023–2024 au fost cele de-a doua cea mai ridicate de când există înregistrări, iar în martie 2025 stratul de gheață a atins cea mai mică întindere de iarnă de la apariția observațiilor satelitare. Ruta, prezentată de Beijing drept un model de „transport verde”, cu până la 50% mai puține emisii, se confruntă totuși cu riscuri de mediu semnificative. În acest sens, tranzitul navelor în apele polare poate elibera carbon negru, care accelerează topirea prin înnegrirea gheții, și poate favoriza răspândirea speciilor invazive atașate de coca navei, conform unor studii canadiene și ale British Antarctic Survey citate de agenție. Astfel, China speră să opereze ruta în mod regulat începând din 2026, într-un context ce va necesita o cooperare internațională strânsă și o guvernanță ambientală încă de definit într-o Arctică tot mai deschisă și disputată.