Etichetă: china

Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială. Documente secrete indică manipularea scrutinurilor din Taiwan

Potrivit publicației japoneze Yomiuri Shimbun, citată de Taipei Times, Beijingul ar fi utilizat inteligența artificială pentru a influența procese electorale din străinătate, în special în Taiwan și Hong Kong. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială, confirmată de documente obținute de cercetători Aproape 400 de pagini de documente aparținând companiei GoLaxy, cu legături directe cu guvernul chinez, au fost obținute de Institutul de Securitate Națională al Universității Vanderbilt. Analiza acestora indică desfășurarea unor campanii sofisticate de propagandă bazate pe IA, menite să modeleze opinia publică în Taiwan și Hong Kong. Conform investigației, GoLaxy oferă servicii avansate de monitorizare a rețelelor sociale, identificare a liderilor de opinie și analiză psihologică detaliată a publicului țintă. Pe baza acestor date, compania creează personaje fictive generate de inteligență artificială, adaptate lingvistic și cultural, inclusiv prin utilizarea dialectelor locale. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială și imposibilitatea identificării boților Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială este dificil de contracarat, avertizează experți din industria IA din Taiwan. Aceștia susțin că progresele tehnologice fac aproape imposibilă diferențierea dintre utilizatorii reali și personajele generate de algoritmi, mai ales în mediul rețelelor sociale. Aceste entități virtuale nu doar distribuie dezinformare, ci participă activ la discuții online pentru a influența percepțiile publicului. GoLaxy a respins acuzațiile, negând existența unor rețele de boți sau implicarea în procese electorale, poziție prezentată anterior și de New York Times. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială, legată de scrutinuri anterioare Articolul Yomiuri Shimbun face referire și la posibile intervenții în alegeri anterioare din Taiwan. Trei fișiere audio scurse online ar conține discuții între oficiali ai Armatei Populare de Eliberare și reprezentanți ai unei companii de analiză de date din Beijing, înaintea alegerilor locale din Kaohsiung din 2018. Convorbirile ar sugera alocarea a circa 20 de milioane de yuani pentru influențarea alegerilor locale și prezidențiale. Autoritățile taiwaneze au reacționat ferm. Comitetul consultativ al Consiliului pentru Afaceri Continentale a cerut intensificarea luptei împotriva dezinformării online și creșterea nivelului de educație media a populației, în contextul alegerilor locale din 2026 și al scrutinului prezidențial din 2028.

China desfășoară exerciții militare în jurul Taiwanului în contextul tensiunilor cu Japonia

Comandamentul Teatrului de Est din China a anunțat că exercițiile vor include foc real marți, cu restricții în cinci zone maritime și aeriene din jurul insulei, timp de 10 ore, între orele 2:30 și 12:30. Aceste manevre reprezintă a șasea rundă majoră de exerciții militare chinezești de la vizita fostei președinte a Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, în 2022. Acțiunea vine după intensificarea retoricii Beijingului privind revendicările teritoriale asupra Taiwanului, ca răspuns la declarațiile prim-ministrului japonez Sanae Takaichi, care sugerase că un atac chinez asupra insulei ar putea declanșa un răspuns militar din partea Tokyo. „Aceste exerciții reprezintă un avertisment serios pentru forțele separatiste care promovează «Independența Taiwanului» și pentru forțele externe de interferență”, a declarat Shi Yi, purtător de cuvânt al Comandamentului Teatrului de Est din China, potrivit Reuters. „Exercițiul se concentrează pe antrenamente pentru patrule de luptă maritimă și aeriană, obținerea controlului integrat, blocarea porturilor și zonelor cheie și desfășurarea de măsuri de descurajare multidimensionale”, a adăugat el. China intitulează exercițiul „Scuturile Justiției: Spulberând Iluziile” Armata chineză a publicat un poster intitulat „Scuturile Justiției: Spulberând Iluziile”, ilustrând două scuturi aurii cu insigna Armatei Populare de Eliberare și Marele Zid Chinezesc, împreună cu trei aeronave și două nave militare. Este pentru prima dată când oficialii chinezi declară public că scopul exercițiilor este descurajarea unei intervenții militare externe. Exercițiile au început la 11 zile după ce SUA au anunțat vânzarea de arme în valoare de 11,1 miliarde de dolari către Taiwan, cel mai mare pachet de armament oferit vreodată insulei, ceea ce a provocat proteste din partea ministerului chinez al apărării, care a avertizat că armata va „lua măsuri puternice” ca răspuns.

Planul neobișnuit al unui magnat: Zeci de copii născuți în SUA să îi preia afacerea

Xu Bo, fondatorul și președintele Guangzhou Duoyi Network – una dintre cele mai mari companii de jocuri mobile din China – nu intenționează să-și transmită averea de 1,1 miliarde de dolari unui copil născut în țara sa natală. În schimb, antreprenorul în vârstă de 48 de ani urmărește să aibă aproximativ 20 de copii născuți în SUA. Aceștia ar urma să-i preia imperiul, potrivit Wall Street Journal. O anchetă a publicației americane a descoperit că miliardarul chinez solicita drepturile părintești pentru cel puțin patru copii nenăscuți. Anterior, a avut și continuă să aibă cel puțin încă opt copii prin maternitate surogat. Ar putea fi zeci de alții. Compania recunoaște: peste 100 de copii Compania de jocuri video a miliardarului ar fi declarat că Xu are peste 100 de copii născuți prin mamă surogat în SUA. El ar fi căutat „50 de fii de înaltă calitate”, potrivit unor conturi legate de Xu pe site-ul chinez de microblogging Weibo. Ar fi spus că „a avea mai mulți copii poate rezolva toate problemele”. În timpul unei audieri în instanță din 2023, Xu a declarat că speră să aibă în jur de 20 de copii născuți în SUA care să îi preia într-o zi afacerea. De asemenea, visa ca fiii lui americani să se căsătorească în viitor cu copiii lui Elon Musk. Fosta iubită: „Are 300 de copii în lume” Luna trecută, fosta iubită a lui Xu a afirmat că el are 300 de copii care trăiesc în întreaga lume. Afirmația a fost negată de compania magnatului. Rețeaua Duoyi a lui Xu a făcut ulterior o declarație împotriva Journal, susținând că publicația „a confundat în mod deliberat faptele și a fabricat informații false”. A spus că doar 12 dintre cei peste 100 de copii presupuși s-au născut în SUA. Durov, fondatorul Telegram: peste 100 de moștenitori în 12 țări Xu face parte dintr-un număr tot mai mare de bărbați ultra-bogați care au zeci de copii pentru a-și conduce companiile și a-și extinde moștenirea. Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a contribuit la conceperea a peste 100 de copii în 12 țări. Oficial, antreprenorul cu o avere de 14,2 miliarde de dolari are șase copii cu trei partenere diferite. În plus, Durov a făcut donații unei clinici de spermă în ultimii 15 ani. Asta a fus la peste 100 de sarcini. „Toți copiii mei vor avea aceleași drepturi” „Mi-am scris testamentul foarte recent. Nu fac nicio diferență între copiii mei: sunt cei care au fost concepuți în mod natural și cei care provin din donațiile mele de spermă. Toți sunt copiii mei și vor avea toți aceleași drepturi”, a declarat Durov publicației franceze Le Point în iunie.

Japonia aprobă un buget de apărare record pe fondul tensiunilor cu China

Guvernul de la Tokyo, condus de Sanae Takaichi, și-a dat acordul pentru un buget record destinat apărării. Bugetul de apărare pentru anul viitor ar urma să ajungă la 58 de miliarde de dolari, marcând o creștere de 9.4% față de 2025.  Este al patrulea an din programul pe cinci ani prin care Japonia urmărește să-și dubleze cheltuielile militare până la 2% din produsul intern brut.  Strategia de securitate adoptată de Tokyo în 2022 identifică China drept cea mai mare provocare strategică. În plus, în document este susținut un rol  mai activ al Forțelor de Autoapărare, în cadrul alianței cu Statele Unite.  Bugetul prevede întărirea capacității de contraatac, a apărării de coastă și investiții în rachete de croazieră cu rază lungă, sisteme fără pilot și alte echipamente moderne.  Creșterea bugetului de apărare are loc pe fondul tensiunilor crescânde cu China. La începutul lunii noiembrie, premierul Takaichi a declarat că o acțiunea militară a Chinei împotriva Taiwanului ar genera o ripostă din partea Japoniei. Declarația a pornit un conflict diplomatic între cele două state, care s-a manifestat prin declarații violente sau restricții comerciale. În plus, în decursul lunii,  portavioanele chineze  au efectuat exerciții în  sud-vestului Japoniei.  Bugetul propus de executivul japonez trebuie să fie votat de parlament până în luna martie a anului viitor.  

O scurtă istorie a TCL, cel mai mare brand chinezesc de TV-uri din lume

Fix în perioada în care în Shenzhen se ridica primul zgârie-nori al Chinei și țara se deschidea timid și paranoic înspre economia liberă, la 100 de km de Shenzhen, în orășelul Huizhou din provincia Guangdong, doi prieteni apropiați, Li Dongsheng și Luca Situ, întemeiau o mică firmă producătoare de casete audio numită TTK. Dacă numele amintește de celebra companie japoneză TDK, asemănarea nu este deloc întâmplătoare. De la TTK la TCL: copiere, adaptare, supraviețuire TTK era… o chinezărie, una dintre acele firme care copiau nu doar produsele, ci căutau să se și numească asemănător cu companiile well-established, gen Abibas–Adidas, Mike–Nike etc. Evident că manevra n-a ținut, pentru că, în 1985, TDK i-a dat în judecată pentru încălcarea proprietății intelectuale, iar TTK și-a schimbat numele ca pe șosete, redenumindu-se TCL, inițialele de la Telekom Corporation Limited. 20 de ani mai târziu, prin 2014, în dulcele stil chinezesc, aveau să-și reinterpreteze aceste inițiale ca însemnând The Creative Life. What ever that means. Dar anticipam. Întorcându-ne la origini, în anii ’80, casetele produse de ei și telefoanele lor fixe erau foarte populare în China, iar la începutul anilor ’90 au început să construiască și primele televizoare color, care au fost bine primite și cumpărate de zeci de mii de familii chineze. Secretul celor de la TCL în acele vremuri a fost scalarea într-un ritm extraordinar și, în felul acesta, au reușit să-și zdrobească numeroșii competitori domestici. Li Dongsheng, fondatorul TCL, făcea pe atunci o remarcă profetică: am făcut, zicea el, The Right Thing at the Right Time in the right place with the right people. Tot Li Dongsheng mai spunea așa: „Cererea pentru electronice și electrocasnice era mare în acele vremuri, iar companiile chinezești, printre care și TCL, au învățat să promoveze produse ieftine într-o manieră rapidă și localizată. Am creat centre de distribuție în fiecare oraș, care controlau fiecare mic retailer local. Ceea ce ne-a făcut puternici a fost faptul că am lansat produse noi rapid, la fel de rapid am implementat politici noi și, prin urmare, încasările au venit și ele rapid.” Dar la inceputul anilor 2000 lucrurile au devenit complicate prin aparitia a nenumarate firme chinezesti care faceau exact acelasi lucru pe piata locala, iar TCL erau gata sa se sufoce. Clientii incepusera sa caute TV-uri din ce in ce mai subtiri si mai mari, deziderate care iata au ramas neschimbate pana in ziua de azi, iar nou venitii ofereau exact asta, amenintand TCL cu extinctia. Primii pași spre expansiunea TCL Salvarea a venit din afară: în 2001, China a fost admisă în Organizația Mondială a Comerțului, ceea ce a însemnat că TCL nu trebuia să se mai bată doar pe piața domestică, extrem de aglomerată, în care cererea oricum începuse să scadă, ci i se deschidea în față o lume întreagă. În 2002, TCL a achiziționat activele și mărcile comerciale ale celebrului brand german Schneider, cunoscut oficial sub numele de Schneider Rundfunkwerke AG, o companie cu o istorie de peste 100 de ani, pentru 8,2 milioane de euro. Interesant este că, în 2001, Schneider vânduse în Europa peste 400 de mii de televizoare, un număr care depășea vânzările combinate ale primilor șapte producători chinezi de pe piața europeană. Dar TCL a făcut această mișcare în ideea de a fenta barierele tarifare și de a-și îmbunătăți vizibilitatea și imaginea de brand în Europa. Trei ani mai târziu, în 2005, TCL închidea fabrica Schneider din Germania, pe motiv de prețuri prea mari de producție. Apoi a venit rândul celor de la Thomson, un reper în industria de electronice, o marcă franceză ce pionierase televizoarele color. TCL deținea 67% din noul joint venture și, la momentul respectiv, deal-ul părea o afacere bună pentru Thomson, care își vânduse business-ul de TV-uri tocmai pentru că bătea vântul schimbării în industrie, iar CRT-urile pe care le fabricau ei nu mai erau competitive. Dar TCL au fost, de fapt, cei deștepți, pentru că s-au ales cu brandul, cu inginerii talentați ai lui Thomson și cu accesul pe piața din Franța. Dongsheng a considerat că fereastra de timp oferită de business-ul de CRT-uri al lui Thomson este suficientă cât să propulseze TCL pe scena internațională. Mai mult, abilul CEO al celor de la TCL a luat pentru treaba asta și Legiunea de Onoare, cea mai înaltă decorație a statului francez. Fabrica din Polonia a celor de la Thomson a fost și ea un pion extrem de important pentru expansiunea TCL în Europa, aflându-se într-un punct strategic, în apropierea celebrului port Gdansk. TV-urile asamblate aici au putut fi rapid transportate la Hamburg, Frankfurt sau Paris într-o singură zi și puteau ajunge oriunde în Europa în maximum trei zile. Așadar, tariful de 14% impus de europeni pe TV-urile importate nu mai era o problemă. Fabrica din Polonia a creat și alte avantaje pentru TCL în termeni de logistică, management al timpului, costuri și capacitate de producție. Deci scalarea despre care vorbea Li Dongsheng nu era doar o vorbă-n vânt. Alcatel și anii pierderilor. Globalizarea nu vine gratis Tot în 2004, TCL puneau mâna pe încă un brand cu o istorie fabuloasă, unul de care mulți dintre voi ați auzit cu siguranță: Alcatel. Nu în întregime, ci doar afacerea de telefoane mobile. Fondată în 1898, Alcatel era o multinațională, tot franceză, care producea echipamente și servicii în domeniul telecom în peste 130 de țări. TCL deținea 55% dintre acțiunile noului grup, iar Alcatel restul de 45%. Acest aranjament făcea din TCL prima companie din istorie care să achiziționeze business-ul de telefoane mobile al unei companii vestice majore. Dar ascensiunea TCL n-a fost un galop de sănătate. În 2004–2005, pe fondul scăderii cererii de televizoare și telefoane mobile, dar și în urma achizițiilor menționate mai înainte, TCL au avut pierderi uriașe, de ordinul sutelor de milioane de dolari, și au fost etichetați pe bursa din Shenzhen drept o investiție riscantă. Așadar, drumul spre globalizare a fost plin de hopuri, dâmburi și controverse, TCL ratând, în acest proces, și câteva oportunități istorice: n-au reușit să dezvolte tehnologia LCD pentru televizoarele lor

Bruxelle consideră tarifele provizorii impuse de China produselor lactate din UE nejustificate

Purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a explicat că Comisia Europeană a luat act „cu îngrijorare” de decizia Chinei de a impune tarife antisubvenții provizorii, care ar varia între 21,9% și 42,7%, așa cum a anunțat Ministerul Comerțului din China, potrivit EFE. Comisia Europeană examinează această decizie preliminară și va transmite comentariile sale autorităților chineze, întrucât termenul limită pentru încheierea anchetei și impunerea de măsuri definitive este 21 februarie 2026, a adăugat aceasta. Regulile Organizației Mondiale a Comerțului În special, Bruxelles-ul va analiza toate informațiile disponibile pentru a stabili dacă acestea respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), instituție în fața căreia a luat deja măsuri în urma începerii anchetei antisubvenții privind produsele lactate de către China. „Facem tot posibilul pentru a apăra fermierii și exportatorii din Uniunea Europeană, precum și Politica Agricolă Comună, de utilizarea neloială de către China a instrumentelor de apărare comercială”, a declarat purtătorul de cuvânt la conferința de presă zilnică a Comisiei. Ministerul Comerțului din China a anunțat luni tarife antisubvenții provizorii între 21,9% și 42,7% pentru importurile anumitor produse lactate din UE, după ce a concluzionat preliminar că aceste produse beneficiază de subvenții și au cauzat „daune substanțiale” industriei lactate din China. Anunțul acestor noi măsuri, care vor intra în vigoare marți, vine pe fondul tensiunilor comerciale dintre China și Uniunea Europeană, după ce Beijingul a impus recent tarife de până la 19,8% la importurile de anumite produse din carne de porc din UE27, ceea ce este considerat o represalie pentru tarifele impuse de Bruxelles vehiculelor sale electrice. Comisia consideră acest anunț ca fiind o evoluție foarte negativă Întrebat despre impactul noilor tarife vamale asupra acestei relații comerciale, purtătorul de cuvânt al UE a declarat că Comisia consideră acest anunț „ca o evoluție foarte negativă” și a remarcat că, deși UE este „angajată să consolideze relația comercială, economică și de investiții dintre UE și China”, acest lucru impune Beijingului să abordeze preocupările care datează de ani de zile. Printre acestea, el a menționat excesul de capacitate de producție, utilizarea neloială a instrumentelor comerciale și deficitul comercial al gigantului asiatic. Cu toate acestea, el a menționat că recent a existat o „primă evoluție pozitivă” în discuțiile dintre Bruxelles și Beijing privind posibilitatea adoptării unui compromis de preț, care ar stabili un preț minim de vânzare pentru mașinile electrice fabricate în China, ca alternativă la tarifele antisubvenții pe care UE le-a impus acestor vehicule în 2024. Această măsură, a indicat purtătorul de cuvânt, ar putea fi o „alternativă viabilă” la tarife, atâta timp cât sunt îndeplinite „toate criteriile”, ceea ce înseamnă că efectele nocive detectate de UE în ancheta sa privind subvențiile chineze către sectorul vehiculelor electrice sunt eliminate, iar soluția este practică. Comisia Europeană „rămâne deschisă” explorării acestei soluții, a declarat Gill, menționând că autoritățile comerciale chineze și europene continuă să mențină contactul la nivel tehnic pe această temă, cel mai recent pe 9 decembrie.

Scăderea investițiilor în China duce la cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Reacția furioasă a lui Xi Jinping

Economia chineză continuă să încetinească și în acest trimestru fiscal după ce s-a bazat pe decenii pe investiții în infrastructură și imobiliare, precum și în producția de înaltă calitate. Ascensiunea „Dragonului de Jad” mai are de așteptat după ce s-a raportat scăderi semnificative de investiții, rezultând cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Este o adevărate provocare pentru regimul comunist de la Beijing de a reduce risipa și a stimual cererea internă.  Președintele Xi Jinping a lansat un atac neobișnuit de direct asupra cheltuielilor guvernamentale „nepăsătoare”.  Beijingul consideră că acestea  limitează creșterea celei de-a doua economii a lumii. Investițiile chineze au scăzut și mai mult luna trecută. Vânzările cu amănuntul au slăbit brusc, raportează Financial Times . Comparativ cu 2024, investițiile în active fixe au scăzut cu 2,6% între lunile ianuarie-noiembrie 2025, a raportat Biroul Național de Statistică. Vânzările cu amănuntul sunt slabe Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,3% în noiembrie 2025, înregistrând un ritm lent comparativ cu decembrie 2022. Vânzările cu amănuntul sunt considerate un indicator al cererii gospodăriilor chineze. Datele economice slabe au fost raportate după ce Partidul Comunist Chinez a făcut apel săptămâna trecută privind creșterea consumului și stabilizarea investițiilor. Reacția furioasă a lui Xi Jinping la „cifrele umflate” La conferința economică, liderul chinez Xi Jinping a criticat furios investițiile irosite pe zonele de dezvoltare supradimensionate și a respins „cifrele umflate” și așa zisele „starturi false de construcții” care dau o impresie falsă privind performanța economică a Chinei. Partenerii comerciali au acuzat China pentru că a raportat un surplus comercial record de peste 1 trilion de dolari de la începutul anului. Aceștia spun că nu este suficient pentru a stimula consumul intern și susțin că economia chineză încă se bazează pe exportarea de produse ieftine. „Unele locuri ignoră realitatea și urmăresc orbește tendințele”, a declarat Xi Jinping, potrivit Cotidianul Poporului, ziarul oficial al Partidului Comunist Chinez. Liderul chinez cere o creștere economică „autentică” Liderul le-a cerut oficialilor să urmărească o creștere economică autentică, fără exagerări. El a subliniat și investițiile inutile ale administrațiilor locale în tehnologii avansate, precum semiconductorii. „Cei care sunt nerealiști, nesăbuiți și haotici în eforturile lor vor fi trași la răspundere”, a amenințat Xi Jinping. „Creșterea cererii interne este legată de stabilitatea economică, cât și de securitatea economică; nu este o măsură oportună, ci o mișcare strategică”, a spus Xi, potrivit revistei Quishi. China se visează o putere high-tech până în 2031, dar încă este afectată de „deflație” Din martie 2026 urmează să fie implementat noul plan cincinal al Partidului Comunist Chinez pentru anii 2026-2031. Acesta va acorda prioritate investițiilor în producția tehnologiilor avansate. Săptămâna trecută, FMI a cerut Beijingului să ia măsuri mai ferme în stimularea cererii și relansării economiei. Economia chineză experimentează o deflație persistentă pe fondul unei încetiniri a sectorului imobiliar care durează de câțiva ani. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Anul în care CHINA ar putea să devină cea mai mare putere a lumii. Ștefan Popescu, analist de politică externă: „Are capacitatea de a depăși SUA”

Campanie anticorupție. Fostul director al unei instituții financiare a fost executat

Fostul șef al unei importante firme de administrare a activelor controlate de stat, condamnat într-un important caz de corupție, a fost executat marți în China, a relatat presa de stat citată de Le Figaro. Bai Tianhui, fost CEO al China Huarong International Holdings (CHIH), a fost găsit vinovat în 2024. El a acceptat peste 156 de milioane de dolari în schimbul acordării unui tratament preferențial în achiziția și finanțarea proiectelor. Activitățile incriminate s-au produs între 2014 și 2018, potrivit postului de televiziune de stat CCTV. Infracțiuni „extrem de grave” În China, pedepsele cu moartea pentru corupție sunt adesea suspendate pentru doi ani, apoi comutate în închisoare pe viață. Totuși, sentința lui Bai, pronunțată pentru prima dată în mai 2024 de o instanță din orașul Tianjin, nu a fost suspendată. El a făcut apel la condamnarea sa, dar verdictul a fost confirmat în februarie. Curtea Supremă a Poporului, cea mai înaltă instanță din China, a considerat infracțiunile sale „extrem de grave”, a anunțat CCTV. Bai a fost executat marți dimineață la Tianjin după ce și-a luat rămas bun de la familia sa, a relatat rețeaua de televiziune, fără a specifica metoda de execuție. China clasifică statisticile legate de pedeapsa cu moartea drept secret de stat. Grupurile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, estimează că mii de oameni sunt executați în fiecare an în țară. CHIH este o filială a China Huarong Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de credite neperformante din țară. Huarong este una dintre principalele ținte ale campaniei anticorupție condusă timp de mai mulți ani de președintele Xi Jinping. Fostul său șef, Lai Xiaomin, a fost executat în ianuarie 2021, după ce a fost condamnat pentru acceptarea de mită în valoare de 253 de milioane de dolari. Alți directori ai Huarong au apărut și ei în anchetele anticorupție, alături de figuri proeminente din sectorul financiar din China. Yi Huiman, fostul șef al principalului regulator al pieței financiare din China, a fost anchetat pentru corupție în septembrie. În martie, Li Xiaopeng, fostul șef al gigantului bancar de stat Everbright Group, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru acceptarea unor sume substanțiale sub formă de mită. Liu Liange, fostul președinte al Băncii Chinei, a fost condamnat la moarte cu o amânare de doi ani în noiembrie 2024, pentru aceleași acuzații.

Un urs negru își atacă dresorul în timpul spectacolului. Gata cu spectacolele cu animale

Ursul negru a atacat brusc un îngrijitor și un dresor după ce a terminat o serie de spectacole. Restul personalului a intervenit imediat pentru a-i separa. Angajații au folosit scaune pentru a îndepărta ursul de dresor. Animalul s-a năpustit de mai multe ori asupra îngrijitorului. Videoclipul atacului devine viral pe rețelele sociale Mai mulți utilizatori de social media au postat videoclipuri cu incidentul. Imaginile arată publicul care privește cum doi îngrijitori conduc doi urși negri pe scenă. Unul dintre urși evoluează cu succes. Celălalt se năpustește brusc asupra dresorului său, doborându-l la pământ. Îngrijitorul căzut se luptă să scape. După ce a fost tras deoparte, ursul se aruncă din nou asupra lui. A shocking 46 seconds: At Hangzhou Safari Park, a black bear unexpectedly attacked its keeper during a show. The zoo confirms the keeper is safe, the bear has been removed from shows, and officials suggest the smell of treats may have triggered the bear’s food drive. pic.twitter.com/pZSM5tr25J — Shanghai Daily (@shanghaidaily) December 7, 2025 Parcul: Ursul voia să fure mâncarea Hangzhou Safari Park a anunțat că nici îngrijitorul, nici ursul nu au fost răniți. Parcul a explicat că incidentul s-a produs în timp ce dresorul transporta o pungă mare cu morcovi și mere. Ursul „a văzut punga, s-a agitat și s-a năpustit rapid asupra îngrijitorului în încercarea de a fura mâncarea”. Dresorul a declarat că „va fi mai prudent în relația cu ursul în viitor”. Utilizatorii cer interzicerea spectacolelor cu animale Incidentul a stârnit o dezbatere în rândul utilizatorilor. Mulți au cerut anularea spectacolelor cu animale. Un utilizator, Momo, a comentat: „Siguranța trebuie să fie o prioritate și ar trebui să avem respect pentru animale”. El a adăugat: „Nu trebuie să credem niciodată că sunt drăguțe și docile sau că le putem controla”. Alt utilizator, Zero Geqian Qianqian, a subliniat necesitatea de a pune accentul pe siguranță. „Când vor fi anulate spectacolele cu animale?” a întrebat un utilizator. „Nu este în natura animalelor să fie motivate de hrană și să o protejeze? Oamenii sunt vizitatori, iar animalele sunt adevărații stăpâni”, a scris un alt comentator.

China avertizează publicațiile străine cu privire la acoperirea incendiului din Hong Kong

„Unele publicații străine au relatat recent despre Hong Kong ignorând faptele, răspândind informații false care distorsionează și denigrează acțiunile de sprijin și de monitorizare a guvernului în caz de dezastre și atacă și interferează cu alegerile Consiliului Legislativ, provocând diviziuni sociale și opoziție”, se arată în comunicatul emis de Birou.  Avertismentul vine cu doar o zi înaintea alegerilor pentru Consiliul Legislativ din Hong Kong, scrutin organizat într-un climat deja tensionat marcat de nemulțumirea populației față de modul în care autoritățile au gestionat incedniul. Mai multe persoane au fost arestate cerând ca autorităile să fie trase la răspundere, însă guvernul local susține că tragedia este folistă pentru destabilizarea orașului.  Biroul a invocat Legea securității naționale impusă de Beijing în 2020, care permite supraveghere entităților străine, inclusiv a agențiilor de presă.  Reuniunea cu presa internațională pare să fie prima de acest tip în care instituțiile media sunt convocate colectiv pentru a fi criticate în legătură cu acoperirea unui eveniment.  De asemenea, drepturile și libertățile cetățenești s-au diminuat sever în urma demonstrațiilor pro democrație din 2019, iar Hong Kong se situează pe locul 140 din 180 în Indexul Libertății Presei realizat de Reporter fără Frontiere.