China își stabilește noile strategii în domeniul economic. Beijingul pune accent pe creșterea producției de înaltă tehnologie
Partidul Comunist din China se întrunește, luna aceasta, pentru a trasa noile direcții care prioritizează producția de înaltă tehnologie, în încercarea de a-și moderniza industriile și de a proiecta putere la nivel global. În cadrul întâlnirii vor fi luate măsuri ferme pentru a stimula consumul gospodăriilor și a reduce dezechilibrele profunde dintre cerere și ofertă, care amenință creșterea pe termen lung a economiei. Creșterea economică a Chinei în ultimul deceniu a fost determinată de urmărirea primului obiectiv în detrimentul celui de-al doilea. Însă această acțiune crește acum datoriile nesustenabile. Analiștii au transmis că rivalitatea tot mai accentuată dintre SUA și China, subliniată de amenințările președintelui american Donald Trump cu tarife de trei cifre săptămâna trecută, a complicat lucrurile pentru Beijing. Este o alegere de a prioritiza concurența dintre marile puteri în detrimentul nevoii de a aborda creșterea dezechilibrelor interne. China va lua măsuri pentru dezvoltarea industrială Următorul plan cincinal al Chinei, documentul de politici atent urmărit pe care plenul din 20-23 octombrie îl va prezenta spre aprobare parlamentară în martie, va „sublinia cu siguranță sprijinul pentru cercetarea de înaltă tehnologie și dezvoltarea industrială”, a declarat Chen Bo, cercetător la Institutul Asiatic de Est al Universității Naționale din Singapore. „În ceea ce privește puterea coercitivă a unei țări, producția este încă o prioritate principală. Când apare un conflict, ceea ce contează în cele din urmă este producția, nu serviciile”, a declarat Chen, citat de agenția de presă Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, este pe cale să se întâlnească cu omologul său chinez, Xi Jinping, în Coreea de Sud, la sfârșitul lunii octombrie, în contextul în care cele două părți încearcă să evite escaladarea tensiunilor privind taxele vamale. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: TRUMP ia în considerare sancționarea SPANIEI din cauza bugetului său pentru apărare. SUA ar putea începe un nou război comercial TRUMP adresează un nou avertisment grupării HAMAS. „Se vor dezarma sau ne vom asigura noi de acest lucru”
China promite să reziste ferm amenințării lui Trump: Nu vrem un război al tarifelor, dar nici nu ne temem de unul
Trump a răspuns adoptând o abordare mai puțin conflictuală, fără a se retrage de la cerințele sale, în timp ce vicepreședintele său a părut să avertizeze Beijingul să nu reacționeze agresiv, potrivit AP. „Poziția Chinei este consecventă”, a declarat Ministerul Comerțului într-un comunicat publicat online. „Nu vrem un război al tarifelor, dar nici nu ne temem de unul.” Acesta a fost primul comentariu oficial al Chinei cu privire la amenințarea lui Trump de a majora taxa pe importurile din China până la 1 noiembrie, ca răspuns la noile restricții chineze privind exportul de pământuri rare, care sunt vitale pentru o gamă largă de produse de consum și militare. Câteva ore mai târziu, Trump a folosit platforma sa Truth Social pentru a-i trimite un mesaj liderului chinez Xi Jinping. „Nu vă faceți griji pentru China, totul va fi bine!”, a scris președintele republican. „Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment prost. Nu vrea o criză economică pentru țara sa și nici eu. SUA vor să ajute China, nu să o rănească!!!” Trump s-ar putea să fi avut în vedere piețele financiare americane în ajunul noii săptămâni economice.
Abordare revoluționară în China: Centre de date scufundate în ocean, cu consum redus de energie și servere răcite de curenții marini
O companie chineză plănuiește să scufunde un grup de servere în mare, în largul Shanghaiului, în speranța de a rezolva problemele centrelor de date pe partea de energie. Serverele submarine au avantajul că sunt menținute la o temperatură scăzută de către curenții oceanici – în loc de sisteme cu aer sau evaporate de apă, mari consumatoare de energie, folosite de centrele de pe uscat. Tehnologia a fost testată cu succes de Microsoft în largul coastei Scoției între 2018 și 2020, dar proiectul din China, care va fi “dat la apă” la mijlocul lunii octombrie, marchează prima utilizare a tehnologiei pentru scopuri comerciale, scrie Hong Kong Free Press. Acesta va deservi clienți precum China Telecom și o companie de calcul AI deținută de stat și face parte dintr-un efort mai larg al regimului de la Beijing de a reduce amprenta de carbon a centrelor de date. „Operațiunile subacvatice au avantaje inerente”, a spus Yang Ye, de la firma de echipamente maritime Highlander, care lucrează la proiectul din Shanghai, împreună cu mai multe companii de construcții de stat. Nu este primul proiect de acest gen al companiei – Highlander a primit subvenții guvernamentale de cinci milioane de dolari pentru un proiect similar din 2022 în provincia Hainan, care este încă în funcțiune. „Instalațiile subacvatice pot economisi aproximativ 90% din consumul de energie pentru răcire”, a declarat Yang, vicepreședinte al Highlander. Provocările de natură tehnică „Finalizarea efectivă a centrului de date subacvatic a implicat provocări de construcție mai mari decât se aștepta inițial”, a declarat Zhou Jun, inginer pentru proiectul Highlander din Shanghai. Componentele au fost fabricate separat, pe uscat, înainte de a fi instalate în mare. Proiectul își va extrage aproape toată energia din parcurile eoliene offshore din apropiere. Highlander a spus că mai mult de 95% din energia utilizată va proveni din surse regenerabile. Cea mai evidentă provocare în plasarea structurii sub valuri este menținerea conținutului uscat și protejat de coroziunea apei sărate. Chinezii au venit cu soluția de a folosi un strat protector care conține fulgi de sticlă pe capsula de oțel care ține serverele. Instalarea conexiunii la internet între un centru de date offshore și continent a fost, de asemenea, un proces mai complex decât în cazul serverelor terestre tradiționale. Cercetătorii de la Universitatea din Florida și Universitatea de Electro-Comunicații din Japonia au descoperit, de asemenea, că centrele de date submarine pot fi vulnerabile la atacuri folosind unde sonore transmise prin apă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Beijingul încearcă să își consolideze influența regională/ TAIWANUL avertizează asupra intensificării activităților militare CHINEZE
Războiul comercial revine! Donald Trump anunță că SUA vor impune Chinei tarife suplimentare de 100% / Întâlnirea Trump-XI, anulată / Scăderi masive pe piața de criptomonede și pe bursa americană
Donald Trump a acuzat în acestă seară China că adoptă o „poziție extrem de agresivă în materie de comerț” și a declarat că va impune „controale la scară largă asupra exporturilor pentru aproape toate produsele fabricate de această țară”. Noile măsuri vor fi impuse începând cu 1 noiembrie sau mai devreme, în funcție de acțiunile Beijingului, a adăugat președintele SUA. „Urma să mă întâlnesc cu președintele Xi peste două săptămâni, la APEC, în Coreea de Sud, dar acum nu mai pare să existe niciun motiv pentru a face acest lucru”, a scris Trump vineri pe rețelele de socializare. Președintele a adăugat că una dintre formele de represalii pe care SUA le are în vedere „este o creștere masivă a tarifelor vamale aplicate produselor chinezești care intră în Statele Unite ale Americii”, adăugând că „există multe alte contramăsuri care sunt, de asemenea, luate în considerare în mod serios”. Corecții pe piețe Piețele au reacționat negativ la comentariile președintelui, care au prefigurat noi tensiuni comerciale între cele două cele mai mari economii ale lumii. Indicele S&P 500 a scăzut cu peste 1,5%. Indicele Nasdaq 100 a scăzut cu până la 2,4%, cea mai mare scădere din 30 aprilie. Pe piața criptomonedelor corecțiile sunt majore cu scăderi de 50% pe unele monede. Bitcoin, cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu peste 12% după anunțul făcut pe platforma Truth Social a lui Trump, înainte de a-și reduce declinul. Bitcoin a atins luni un nivel record de peste 126.250 de dolari, dar acum se tranzacționează în jurul valorii de 112.000 de dolari. China a anunțat săptămâna aceasta noi restricții la exportul de mineralelor rare, care sunt componente esențiale ale produselor de la semiconductori la vehicule electrice și avioane de vânătoare. China domină capacitățile de prelucrare a mineralelor din pământuri rare, ceea ce îi conferă un avantaj asupra Statelor Unite și a altor națiuni.
Trump impune Chinei taxe vamale de 100% /Beijingul are o poziție agresivă și extrem de ostilă
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat vineri seară impunerea unor tarife comerciale suplimentare de 100% Chinei, ca ripostă la postura ”agresivă” și ”ostilă” a Administrației de la Beijing. ”Tocmai am aflat că Administrația Chinei a adoptat o poziție extraordinar de agresivă la nivel comercial, trimițând lumii o scrisoare extrem de ostilă în care afirmă că, de la 1 noiembrie 2025, vor impune mijloace pentru controlul exporturilor asupra tuturor produselor pe care le fabrică, ba chiar și asupra unor produse pe care nu le fabrică ei. Acest lucru afectează toate țările, fără excepție”, a declarat Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. ”Ținând cont de faptul că Administrația Chinei a adoptat această poziție fără precedent și vorbind doar în numele Statelor Unite (…), începând din 1 noiembrie 2025 sau chiar mai devreme, în funcție de acțiunile Beijingului, Statele Unite vor impune Chinei tarife de 100% peste cele existente. Vom impune și controale asupra exporturilor pentru softurile esențiale”, a subliniat Trump. În prezent, Washingtonul aplică tarife vamale cuprinse între 7,5% și 50% Chinei, iar taxele vamale generale sunt de 40%, potrivit postului CNBC. În urmă cu câteva luni, Statele Unite au ajuns la un acord comercial de principiu cu Administrația Chinei. Tratatul nu este definitivat, detaliile despre volumul schimburilor și taxele specifice urmând să fie stabilite. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: MACRON a încheiat discuția cu liderii forțelor politice din Franța/ Partidele de stânga nu exclud adoptarea unei noi moțiuni de cenzură Ce spun Netanyahu și Putin despre faptul că TRUMP nu a primit Nobelul pentru Pace /Reacția președintelui SUA
Președintele Taiwanului: Trump merită Premiul Nobel pentru Pace dacă îl convinge pe Xi să renunțe la folosirea forței împotriva Taiwanului
„Sperăm să continuăm să primim sprijinul președintelui Trump. Dacă președintele Trump îl va convinge pe Xi Jinping să renunțe definitiv la orice agresiune militară împotriva Taiwanului, președintele Trump ar fi, fără îndoială, laureat al Premiului Nobel pentru Pace”, a declarat Lai Ching-te, potrivit Reuters. Washingtonul este cel mai important susținător internațional al Taiwanului, pe care China îl revendică drept teritoriu propriu. Totuși, de la întoarcerea lui Trump la Casa Albă, în acest an, administrația sa nu a anunțat încă vreo nouă vânzare de armament către insulă. Trump urmează să se întâlnească luna aceasta cu Xi Jinping, iar unii experți în politică externă și observatori din Taiwan se tem că acesta ar putea fi mai puțin angajat decât predecesorii săi în apărarea insulei și ar putea face concesii Beijingului pentru a obține un acord comercial major. Trump a spus de mai multe ori că merită Premiul Nobel pentru Pace, primit de patru dintre predecesorii săi de la Casa Albă. Câștigătorul din acest an urmează să fie anunțat vineri, în Norvegia. Întrebat ce i-ar spune lui Trump dacă s-ar întâlni cu el, Lai a răspuns că l-ar sfătui să fie atent la acțiunile lui Xi Jinping. „L-aș sfătui să acorde o atenție deosebită faptului că Xi Jinping nu doar că desfășoară exerciții militare de amploare din ce în ce mai mare în strâmtoarea Taiwan, dar își extinde forțele și în Marea Chinei de Est și în Marea Chinei de Sud”, a spus Lai. Din cauza lipsei de relații diplomatice oficiale, liderii taiwanezi nu se întâlnesc direct cu președinții americani.
Ofițer taiwanez, în Polonia: Înfrângerea Ucrainei ar încuraja China să acționeze împotriva Taiwanului
Taiwanul, pe care China îl consideră teritoriul său, a găsit o audiență din ce în ce mai receptivă în unele părți din Europa Centrală și de Est de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, chiar dacă aproape toate țările europene mențin relații diplomatice oficiale doar cu Beijingul și nu cu Taipei, scrie Reuters. Spre deosebire de Statele Unite, Europa nu mai vinde Taiwanului echipamente militare scumpe, de teamă să nu atragă mânia Beijingului, iar vizitele oficiale în Europa ale ofițerilor militari taiwanezi sunt extrem de rare. În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, marți, Hsieh Jih-Sheng, șeful adjunct al statului major general pentru informații al Ministerului Apărării din Taiwan, a declarat că războiul din Ucraina este urmărit cu atenție la Taipei. „Le dorim victoria”, a spus el, într-o înregistrare video transmisă online de la eveniment, la care a participat personal, purtând uniformă militară completă și vorbind în engleză. „Sunt multe lucruri pe care le putem învăța din teatrul de operațiuni ucrainean și pe care le putem folosi pentru a ne îmbunătăți pregătirea generală”, a adăugat Hsieh. „Înfrângerea Ucrainei va semnala că China poate adopta o atitudine mai agresivă față de Taiwan”. Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii. Luni, acesta a condamnat participarea ministrului de Externe al Taiwanului, Lin Chia-lung, la același forum, afirmând că Taiwanul încearcă să exagereze amenințarea din partea Chinei. Hsieh a tras un semnal de alarmă cu privire la exercițiile militare comune ale Chinei și Rusiei „Dacă China va invada Taiwanul în timp ce Rusia își intensifică ofensiva în Ucraina, lumea s-ar putea confrunta cu o criză geopolitică pe două fronturi”, a adăugat el. „Europa de astăzi, luptați pentru propria voastră securitate. Dacă ne ajutați, putem preveni posibilitatea unui război în Indo-Pacific”. Taiwanul s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a studiat, de asemenea, modul în care armata ucraineană, mult mai mică, a reușit să lupte împotriva uriașului său vecin, învățând lecții despre cum ar putea face față unui eventual atac chinez. Taiwanul s-a plâns în ultimii cinci ani de presiunea militară crescută din partea Chinei, atât prin jocuri de război, cât și prin activități de „zonă gri” care nu ajung la un conflict deschis, dar sunt menite să exercite presiune, inclusiv atacuri cibernetice și sabotarea cablurilor submarine. Hsieh a afirmat că Taiwanul și Europa ar putea învăța unul de la celălalt. „Ne confruntăm de ani de zile cu operațiunile din zona gri ale Chinei. Avem o experiență enormă în ceea ce privește modul în care combatem dezinformarea, pe care o putem împărtăși cu Europa, și modul în care putem beneficia noi, dar și națiunile europene”, a afirmat el.
Un colos auto german își sacrifică o treime din angajați pentru a supraviețui tranziției electrice. Compania are activitate și în România
Al doilea cel mai mare furnizor auto din Germania, ZF Friedrichshafen, trece prin cea mai gravă criză din ultimii ani. Chiar în prima zi a lunii octombrie, compania a anunțat un plan de restructurare drastic: va păstra divizia germană de propulsie electrică, care are centre în Friedrichshafen și Schweinfurt, dar intenționează să elimine o treime din posturile sale. De asemenea, urmează să desființeze un sfert din locurile de muncă ale acestui sector în fabricile pe care le deține în întreaga lume. În total, 7.600 de locuri de muncă vor dispărea din divizia electrică a gigantului auto până în 2030. Noul șef al companiei, Mathias Miedreich, care a preluat oficial funcția de președinte al consiliului de administrație la începutul lui octombrie, și-a început mandatul cu un mesaj greu de digerat pentru angajați: reduceri de costuri, restrângerea portofoliului și tăieri masive de personal: „Pentru a ieși din criză, conducerea și reprezentanții angajaților au convenit asupra unor măsuri de restructurare semnificative”. Pentru cei care rămân: ore reduse și salarii înghețate Gigantul auto a decis să păstreze divizia electrică, deși luase în calcul separarea acesteia de restul grupului. Acum vrea să o restructureze din interior, însă va renunța la dezvoltarea unor componente, precum încărcătoarele de bord, convertoarele de curent și axele electrice rigide. De asemenea, ar putea renunța și la producția internă de motoare electrice și invertoare, alegând să le cumpere din afară. Cei care rămân în companie vor resimți și ei impactul restructurării. „Timpul de lucru va fi redus cu 7%, salariile înghețate, iar unele beneficii vor fi eliminate până în 2027”, a anunțat compania. În plus, mărirea salarială prevăzută pentru aprilie 2026 va fi amânată până în octombrie, iar evaluările anuale de salariu pentru personalul fără contract colectiv vor fi suspendate. Tranziția electrică costă, spune compania Oficial, ZF afirmă că vrea să evite concedierile forțate, dar nu a precizat câte din aceste posturi sunt deja incluse în planul anterior, care prevedea desființarea a până la 14.000 de locuri de muncă până în 2028. ZF Friedrichshafen are peste 160.000 de angajați în întreaga lume, în 168 de locații, și centre de dezvoltare în peste 30 de țări, fiind un furnizor-cheie pentru marii producători auto. În România, grupul este prezent cu unități de producție și inginerie, contribuind la dezvoltarea de componente de siguranță și la proiecte globale în domeniul mobilității electrice. Criza prin care trece este legată de ritmul lent al tranziției către electromobilitate și de presiunile financiare tot mai mari din industrie. Prin măsurile anunțate, compania spune că vrea să economisească peste 500 de milioane de euro până în 2027 și să-și păstreze competitivitatea. Concedieri în Europa, investiții în China Paradoxal, cu doar o săptămână mai devreme, ZF Friedrichshafen a anunțat noi investiții în China și a făcut public un plan de extindere a capacității de producție în campusul său din Zhangjiagang – aproximativ 370 de milioane de dolari, destinați producerii sistemelor electronice de direcție și control al șasiului, componente esențiale pentru funcționarea vehiculelor electrice și a celor autonome.
Ascensiunea Dragonului de Jad. Cum a ajuns China cea mai mare economie a lumii, după ce a fost în genunchi după Al Doilea Război Mondial
Din 1949, China a cunoscut un proces de dezvoltare economică surprinzător și turbulent. A experimentat revoluție, socialism, Maoism, perturbări cauzate de evenimente precum Marele Salt Înainte și Revoluția Culturală și, în cele din urmă, o reformă economică treptată și creșterea rapidă în perioada post-maoistă. Viteza transformării Chinei dintr-una dintre cele mai sărace țări într-una dintre cele mai mari economii ale lumii este neegalată în istorie. Situația în 1949 În 1949, economia Chinei suferea de pe urma efectelor ale deceniilor de război civil. Multe mine și fabrici fuseseră avariate sau distruse. La sfârșitul războiului cu Japonia în 1945, trupele sovietice demontaseră aproximativ jumătate din utilajele din zonele industriale majore din nord-estul Chinei și le expediaseră în Uniunea Sovietică. Sistemele de transport, comunicații și energie electrică erau distruse sau avariate din cauza lipsei de întreținere. Producția de alimente era cu aproximativ 30% sub nivelul de vârf de dinainte de război, iar problemele economice erau agravate de una dintre cele mai virulente rate ale inflației din istoria lumii. După înfrângerea suferită în Războiul Civil Chinez, naționaliștii fugiseră cu rezervele de aur, argint și dolari ale țării. Comerțul era distrus, moneda națională era lipsită de valoare, iar economia se baza pe troc. Primele măsuri (1949-1952) Mao Zedong și Zhou Enlai Începând cu 1949, sub Mao Zedong, China s-a concentrat pe stabilirea unui sistem socialist cu investiții masive în industria grea și infrastructură, alături de reforme în sănătatea publică și alfabetizare. Economia funcționa sub un sistem de planificare centralizată și alocare a resurselor, cu comerț exterior limitat și autosuficiență. Primul program de guvernare acorda prioritate proprietății de stat, deși lua în considerare și unele interese private. Pentru a ține inflația sub control până în 1951, guvernul a unificat sistemul monetar, a redus creditele, a restricționat bugetele guvernamentale la toate nivelurile și le-a pus sub control central și a garantat valoarea monedei. Sistemul bancar centralizat era axat pe câteva instituții de stat, iar reglementările bancare erau inspirate din cele ale Uniunii Sovietice. Succesul Partidului în combaterea hiperinflației și stabilizarea prețurilor a devenit o sursă majoră de legitimitate a noului guvern. Creșterile de prețuri din anii 1950 până în anii 1970 au fost în general minime, deși perioadele Marii Salt Înainte și Marii Foamete au fost excepții notabile. În timpul lui Mao, China a avut în cele din urmă una dintre cele mai stabile monede fiduciare din istoria modernă. Primul plan cincinal (1953-1957) După ce a restabilit o bază economică viabilă, Mao Zedong, Zhou Enlai și alți veterani revoluționari erau pregătiți să se angajeze într-un program intensiv de creștere industrială. În acest scop, administrația a adoptat modelul economic sovietic sub sloganul „Învață de la Uniunea Sovietică”. În perioada 1953-1956, China a naționalizat comerțul, industria și meșteșugurile. Procesul de colectivizare a început încet, dar s-a accelerat în 1955 și 1956. În 1957, aproximativ 93,5% din toate gospodăriile agricole s-au alăturat cooperativelor de producători. Deși sectorul agricol a primit doar 6,2% din buget în primul plan cincinal, producția brută agricolă a crescut cu 24,7%. În parallel, clasa muncitoare industrială a crescut de la șase milioane la zece milioane, iar producția industrială a crescut cu 31% în 1955 și cu încă 10% în 1956. Marele Salt Înainte (1958-1961) Perioada Marelui Salt Înainte a înregistrat o scădere masivă a PIB-ului din cauza economiei închise și a eșecului planificării centralizate. În 1958, Mao Zedong a lansat o campanie ambițioasă de transformare a țării dintr-o societate agrară într-o societate industrializată, cu o strategie de industrializare puternic influențată de modelul sovietic, dar care s-a confruntat cu provocări din cauza infrastructurii inadecvate. Mao dorea o creștere a producției rurale de cereale și o creștere a activității industriale, dar disprețuia experții tehnici și principiile economice de bază, ceea ce a însemnat că industrializarea zonelor rurale a depins exclusiv de țărani. Politicile care au deviat forța de muncă din agricultură către proiecte industriale, cum ar fi furnale de oțel construite în curțile tăranilor, au dus la o scădere catastrofală a producției agricole; în consecință, penuria de alimente s-a răspândit. Ca rezultat, se estimează că Marele Salt Înainte a provocat între 15 și 55 de milioane de decese în China, iar ceea ce s-a numit Marea Foamete Chineză din 1959-1961 ar fi fost cea mai mare sau a doua cea mai mare foamete din istoria omenirii. Recuperarea după Marele Salt Înainte (1961-1965) Unele elemente ale economiei de piață au fost introduse pentru redresarea economică. În ciuda tulburărilor politice din timpul erei Mao, PIB-ul Chinei a crescut în medie cu 6,2% pe an în perioada 1952-1978. Industrializarea în timpul erei Mao a dus la acumularea semnificativă de capital fizic și uman, care a pus bazele reformelor de succes ale Chinei. Primul raport al Băncii Mondiale privind China evalua pozitiv epoca Mao, citând creșterea rapidă și industrializarea, precum și „eliminarea virtuală a celor mai grave aspecte ale sărăciei”, deși a identificat și loc de îmbunătățire. Marea Revoluție Culturală (1966-1976) În mai 1966, Mao a lansat Revoluția Culturală, spunând că elemente burgheze se infiltraseră în guvern și în societate cu scopul de a restaura capitalismul. Sub sloganul „răzvrătirea este justificată”, scopul declarat al Revoluției era de a păstra comunismul chinez, epurând rămășițele de elemente capitaliste și tradiționale din societatea chineză. Revoluția Culturală a fost caracterizată de violență și haos în societatea chineză. Estimările numărului de morți variază foarte mult, de obicei între unu și două milioane, inclusiv un masacru din Guangxi care a inclus acte de canibalism, precum și masacre în Beijing, Mongolia Interioară, Guangdong, Yunnan și Hunan. Gărzile Roșii au căutat să distrugă „Cei Patru Vechi” (idei vechi, cultură veche, obiceiuri vechi și obiceiuri vechi), adesea sub forma distrugerii artefactelor istorice și a siturilor culturale și religioase. Zeci de milioane de oameni au fost persecutați, inclusiv oficiali de rang înalt; milioane de oameni au fost persecutați pentru că erau membri ai celor „cinci categorii negre”, printre care intelectualii și oamenii de știință. Mao a condus China mult timp și, chiar dacă a remodelat societatea atât din interior, cât și din exterior, adevărata revoluție a venit cu Deng Xiaoping, care a preluat puterea
Australia câștigă teren pe piața cărnii de vită din China după retragerea SUA. Tarifele impuse de Administrația Trump lovesc producătorii americani
Pe fondul noilor tarife vamale aprobate de președintele american Donald Trump, exporturile din carne de vită și derivate ale Statelor Unite au scăzut vertiginos în China, una din principalele piețe de desfacere la nivel global. Carnea de vită australiană a înlocuit dominația SUA în China de când președintele Donald Trump s-a întors la Casa Albă. Până la acel moment, livrările americane pe piața chineză totalizau 120 de milioane de dolari pe lună. Însă după introducerea sancțiunilor și tarifelor vamale, cota de piață a SUA s-a prăbușit. În acest context, cei mai afectați au fost fermierii americani, care au pierdut contracte extrem de valoroase. Valoarea cărnii de vită americane trimise în China a scăzut la doar 8,1 milioane de dolari în iulie și 9,5 milioane de dolari în august, comparativ cu 118 milioane de dolari respectiv 125 de milioane de dolari, raportat la aceeași perioadă a anului trecut. Australia, marele câștigător Livrările Australiei pe carne de vită către China au crescut de la 140 de milioane de dolari pe lună în martie la 221 de milioane de dolari în iulie și 226 de milioane de dolari în august, relatează Reuters. În total, pe parcursul celor cinci luni din aprilie până în august, exporturile de carne de vită americană către China au valorat cu 388 de milioane de dolari mai puțin decât dacă comerțul ar fi rămas la nivelul mediu al celor doi ani precedenți. Livrările australiene au valorat cu 313 milioane de dolari mai mult. RECOMANDAREA AUTORULUI „Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!”. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA Coreea de Nord și China fac front comun contra „hegemoniei” SUA/ Phenianul și Beijingul vor o altă ordine GLOBALĂ