Etichetă: china

Le Parisien: Poate UE să sancționeze China, așa cum cere Trump? Europenii au dubii asupra abordării liderului SUA și se tem de riposta Beijingului

Președintele american, Donald Trump, ar vrea ca aliații din Europa să sancționeze China la nivel comercial pentru a slăbi Rusia, dar europenii nu au încredere în abordarea Administrației de la Washington privind războiul din Ucraina și se tem de riposta Beijingului, comentează cotidianul Le Parisien. Înainte de a lua propriile măsuri punitive împotriva Moscovei, Donald Trump le-a cerut aliaților europeni din cadrul NATO să nu mai cumpere petrol din Rusia. Președintele SUA le-a sugerat aliaților din Uniunea Europeană să sancționeze China prin impunerea de taxe vamale suplimentare. Deși țările europene pregătesc al 19-lea set de sancțiuni împotriva Rusiei, solicitarea lui Trump ridică semne de întrebare. Diplomați europeni au declarat că este posibil să fie sancționate entități chineze care au contracte cu Rusia, dar este improbabil să fie impuse tarife comerciale Chinei. Analist: Cererea lui Trump este un fel de ingerință în afacerile europene Marc Julienne, directorul Diviziei Asiatice a Institutului francez pentru Relații Internaționale (IFRI), consideră solicitările lui Trump o formă de ”ingerință” în afacerile Uniunii Europene. ”Impunerea de tarife vamale este metoda foarte personală a președintelui Donald Trump. Pentru Europa, această direcție ar fi o pantă periculoasă pe care nu vrea să coboare. Acest lucru ar însemna abandonarea suveranității și autonomiei europene”, explică Marc Julienne. China este al treilea partener comercial al Uniunii Europene după Statele Unite și Marea Britanie. UE nu are încredere în abordarea lui Trump și se teme de acțiunile simetrice ale Chinei ”Dacă vor fi impuse tarife, relațiile ar deveni tensionate. Atunci când declanșezi un război comercial, adversarul este nevoit să se apere, ceea ce ar genera o relație de rivalitate, chiar de confruntare cu China? Nu cred că trebuie să ne așteptăm ca UE să vrea o astfel de situație”, a subliniat analistul Marc Julienne. ”Dacă ar aplica astfel de sancțiuni, UE riscă să se expună măsurilor de retorsiune chineze. Europenii sunt în fața unei dileme: se tem că, dacă ar îndeplini solicitarea lui Trump, acesta se va retrage din negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina”, explică Solenne Bertrand, într-un editorial publicat în cotidianul Le Parisien. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump evocă relațiile speciale cu Marea Britanie /Liderul SUA este nemulțumit de continuarea războiului din Ucraina: „PUTIN m-a dezamăgit” Ursula von der Leyen speră să obțină un acord comercial cu INDIA/ UE caută noi alianțe pentru a reduce dependența de Statele Unite

Călin Popesc-Tăriceanu: România este în ultima vreme OCOLITĂ de investițiile din China, în timp ce Ungaria se bucură de acestea

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României, a discutat despre relațiile economice dintre România și China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Tăriceanu: „Ultima dintre investițiile Ungariei este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterie a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL. Care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%” Invitat la Marius Tucă Show, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre relația deficitară pe care o are România cu China. Acesta amintește că de curând a fost într-o vizită privată în Ungaria. Acolo a fost invitat de Ministrul de Externe la o discuție. Printre altele, menționează politicianul, a discutat și despre cele mai noi investiții ale Chinei în Ungaria. Una dintre aceste investiții are legătură cu cea mai mare fabrică din lume de produs baterii, fabrică ce deține 38% din cota de piață mondială. Politicianul susține că este tot mai atent la relațiile altor țări din regiunea noastră cu investitori străini. Acesta remarcă și faptul că în timp ce Ungaria are o perioadă de prosperitate în investiții, România este ocolită de ele. Acesta susține și că toate firmele chinezești ascultă de Partidul Comunist. Fără dezvoltarea relațiilor diplomatice cu China, nu vor veni investitori în România. „De curând am făcut o vizită privată în Ungaria. Cu această ocazie am avut plăcerea și onoarea să fiu invitat la o întâlnire cu Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, cu care am stat la… Am fost invitat la minister, am stat de vorbă o oră și sigur că am discutat diverse subiecte. Atenție, Ministrul de Externe în Ungaria este și Ministrul Comerțului. Eu sunt puțin mai atent sau mai mult atent la modul în care se mișcă investițiile din alte țări în regiunea noastră. Trebuie să remarc că, din păcate, România, în ultima vreme, este ocolită, iar Ungaria s-a bucurat de investiții importante. Ultima dintre ele este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterii a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL, care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%. Nu cred că ați mai auzit de vreo firmă care să aibă o cotă… Poate Microsoft, dar e altceva. Și eram curios să văd dacă pot să obțin de la el, să înțeleg ce argumente, ce atuuri folosesc. Pentru că România, din păcate… În primul rând, Ungaria, nu e un mare secret, adică n-a trebuit să stau să îl trag de limbă… În primul rând, Ungaria întreține o relație normală, cordială, ceea ce e foarte important, cu China. Și chinezii apreciază lucrul ăsta. N-o să aprecieze să vină în România, pentru că firmele chinezești, să știți că toate firmele chinezești ascultă ce spune Partidul Comunist. De acolo pleacă totul. Nu o să vină să bată la ușă în România, unde Ministrul de Externe se oțărește la China. Asta este. Adică știi să-ți cultivi aceste relații, știi să pregătești terenul? Oricum, cred că e o greșeală foarte mare și nu am spus-o numai eu, au spus-o și alții, ca România să se bazeze, să mizeze exclusiv pe relația strategică cu Statele Unite. Relația strategică cu Statele Unite este esențială pentru securitatea României. Eu văd că liderii Uniunii Europene, în frunte cu Ursula, s-au dus în vizită la Beijing. Franța nu știe ce să facă să vândă cât mai mult avioane în China…”, a explicat politicianul.

Trump a găsit cumpărător pentru platforma chineză TikTok /Voi discuta cu președintele Xi Jinping

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, marți, că a ajuns la un acord cu Administrația Xi Jinping pentru achiziționarea platformei online TikTok și a salutat avansarea relațiilor comerciale cu națiunea chineză. ”Avem un acord privind platforma TikTok, am ajuns la un acord cu China, voi discuta vineri cu președintele Xi Jinping pentru a confirma totul, am realizat un acord comercial foarte bun, sper că este bun pentru ambele țări, dar un acord foarte diferit de ceea ce am avut în trecut”, a afirmat Donald Trump înaintea vizitei de stat în Marea Britanie. Întrebat cine va achiziționa platforma TikTok, președintele SUA a răspuns: ”Vom anunța acest lucru, companii foarte mari vor să cumpere, copiii o vor foarte mult, mă sună părinții, nu o vor pentru ei, ci pentru copii, îmi spun că, dacă nu rezolv, vor fi probleme mari pentru copii. Cred că va fi extraordinar, nu vreau să văd cum este aruncată valoarea pe fereastră. Este vorba de zeci de miliarde de dolari”. Acordul privind statutul platformei video TikTok, care are 170 de milioane de utilizatori în Statele Unite, ar fi un progres major în discuțiile comerciale dintre Statele Unite și China, prima și a doua economie la nivel mondial. Donald Trump nu a anunțat specificitățile acordului cu Beijingul, care va necesita aprobarea Congresului de la Washington, în baza unei legi care solicită achiziționarea companiei chineze de către o firmă americană de teama riscurilor privind accesarea datelor cetățenilor americani de către autoritățile chineze. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Google anunță INVESTIȚII masive în Marea Britanie /Planul prevede crearea de locuri de muncă și stimularea economiei Rusia și Belarus simulează lansarea armelor NUCLEARE tactice rusești în cadrul exercițiilor militare comune Zapad O instanță din Italia a decis extrădarea în Germania a unuia dintre autorii atacului asupra Nord Stream /Avocatul vrea să facă apel

China investighează Nvidia pentru practici anti-monopol, complicând negocierile comerciale cu SUA

Autoritățile din China au anunțat luni că acuză Nvidia, unul dintre cei mai mari producători de cipuri din lume, de încălcarea legii anti-monopol. Anunțul vine chiar în momentul în care oficialii chinezi și americani poartă negocieri comerciale la Madrid, amplificând tensiunile dintre Beijing și Washington. Investigația a fost lansată de Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței din China (SAMR) și vizează achiziția companiei israeliene Mellanox de către Nvidia, încheiată în anul 2020. Deși tranzacția a fost aprobată de China la acel moment, au existat anumite condiții pe care, potrivit anchetei preliminare, Nvidia nu le-ar fi respectat. „În cadrul unei investigații preliminare, SAMR a concluzionat că Nvidia a încălcat legile anti-monopol ale Chinei”, se arată în comunicatul autorităților chineze, citat de CNBC. Investigații chineze asupra cipurilor americane Imediat după anunț, acțiunile Nvidia au scăzut cu aproximativ 2% în tranzacțiile premergătoare deschiderii pieței americane. Anunțul Beijingului are loc la doar o zi după ce negocierile bilaterale dintre SUA și China au început la Madrid, și vine pe fondul unor tensiuni tot mai mari în domeniul tehnologiei. Cu doar o zi înainte, China a lansat două investigații separate asupra cipurilor americane: una pentru practici de dumping și alta pentru o posibilă discriminare cauzată de restricțiile SUA asupra industriei chineze de semiconductori. Lupta pentru accesul la o piață de 50 de miliarde de dolari Nvidia s-a aflat într-o poziție delicată în relația cu China, în ultimele luni. Producătorul american a încercat să continue vânzările de cipuri către piața chineză, în ciuda restricțiilor impuse de guvernul american. Un cip special dezvoltat pentru China, denumit H20, a fost blocat de autoritățile de la Washington, care au impus restricții pentru a limita accesul Chinei la tehnologie avansată – în special la cipuri de înaltă performanță utilizate în inteligență artificială, supercomputere și aplicații militare. Deși H20 era o versiune limitată, administrația americană a considerat că oferă totuși suficientă putere de procesare pentru aplicații avansate de inteligență artificială, reprezentând astfel un risc pentru securitatea națională a Statelor Unite.  Pentru un loc pe piața chineză, Nvidia plătește tribut acasă CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a cerut ca firmele americane să fie lăsate să vândă în continuare în China: „Piața chineză de inteligență artificială ar putea ajunge la 50 de miliarde de dolari în următorii doi-trei ani”, a declarat Huang, avertizând că, în lipsa companiilor americane, „jucători locali precum Huawei vor umple golul”. Recent, Nvidia a ajuns la un acord cu guvernul SUA pentru a relua vânzările de cipuri către China, în schimbul cedării a 15% din veniturile obținute din aceste vânzări în conturile Trezoreriei Statelor Unite.

China devine noul lider al pieței gazelor prin conducte, cu ajutorul Rusiei

Odată cu realinierea fluxurilor energetice globale, generată de războiul din Ucraina, un nou lider se pregătește să domine piața importurilor de gaze naturale prin conducte. Potrivit raportului anual publicat de compania de consultanță Rystad Energy, în parteneriat cu Uniunea Internațională a Gazului (IGU) și operatorul italian Snam SpA – un jucător cheie în tranziția energetică a Europei, China este pe cale să depășească Germania în 2025 și să devină cel mai mare importator mondial în acest segment.  Și-a consolidat poziția prin diversificare energetică Conform estimărilor, China va importa aproximativ 79 de miliarde de metri cubi de gaze prin conducte în 2025, în timp ce importurile Germaniei sunt prognozate să scadă sub 71 de miliarde. În 2024, cele două state erau aproape la egalitate: China cu 70 de miliarde, iar Germania cu 71 de miliarde de metri cubi. „China este un exemplu remarcabil de diversificare a surselor energetice. A știut să-și creeze opțiuni multiple”, apreciază Mark McCrory, director pentru strategie și advocacy la IGU, citat de Bloomberg. Alianța China-Rusia rescrie harta energetică a Eurasiei Creșterea importurilor Chinei este alimentată de acorduri energetice semnificative cu Rusia, inclusiv decizia recentă de a merge mai departe cu proiectul „Puterea Siberiei 2”, o conductă masivă care va transporta anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din rezervele rusești aflate în vestul Siberiei către nordul Chinei, prin estul Mongoliei. „Aceste acorduri vor consolida poziția Chinei ca lider în importurile de gaze prin conducte”, a explicat Martin Opdal, partener al companiei norvegiene Rystad Energy. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și reducerea cu 90% a livrărilor rusești către Europa, Beijingul a profitat de capacitatea de export rămasă disponibilă a Rusiei, întărindu-și astfel securitatea energetică. Europa, tot mai dependentă de gazul lichefiat și de prețuri instabile Germania, altădată dependentă de gazele rusești ieftine, s-a reorientat către gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA și alte surse. Tranziția a redus expunerea la gazul rusesc, dar a generat volatilitate sporită a prețurilor, pe măsură ce Europa concurează cu Asia pentru aceleași volume de GNL. Spre deosebire de gazul livrat prin conducte în baza unor contracte pe termen lung, GNL-ul este adesea tranzacționat pe piața spot, unde prețurile variază în funcție de cererea globală, condițiile meteorologice sau tensiunile geopolitice. Această expunere la o piață internațională competitivă a făcut ca prețurile gazelor în Europa să devină mai instabile și mai sensibile la șocuri externe. În paralel, Norvegia rămâne principalul furnizor de gaze prin conducte către Europa, dar nu dispune de capacitate suplimentară, forțând continentul să își majoreze importurile de GNL. Contrar obiectivelor climatice, cererea de gaze crește Raportul IGU estimează o creștere de 1,9% a cererii de gaze în 2024 la nivelul lumii, până la peste 4.100 miliarde de metri cubi , cu o nouă creștere de 1,7% prognozată pentru 2025. Perspectivele pe următorul deceniu indică o cerere în creștere, peste așteptările anterioare, în ciuda obiectivelor de emisii net zero stabilite de UE până în 2050 și China până în 2060. „Gazul își va păstra un rol vital în sprijinirea surselor regenerabile intermitente”, menționează raportul, făcând referire la utilizarea gazului ca soluție de echilibrare a rețelei în perioadele fără vânt sau soare. Pe termen lung, viitorul pieței gazelor rămâne incert din cauza tensiunilor geopolitice, a schimbărilor climatice și a noilor tehnologii, precum inteligența artificială, care influențează cererea și oferta de energie. „Complexitatea actuală a pieței energetice globale nu mai permite previziuni liniare. Fiecare factor – geopolitic, climatic sau tehnologic, poate schimba jocul”, avertizează raportul.

FT: Trump a cerut UE să impună tarife de 100% asupra Chinei și Indiei pentru a pune presiune pe Putin

Donald Trump a cerut UE să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei, ca parte a unui efort comun de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit a trei oficiali familiarizați cu această chestiune, citate de publicația Financial Times. Președintele american a formulat această cerere extraordinară după ce a participat la o reuniune între înalți oficiali americani și europeni, adunați la Washington pentru a discuta modalități de a crește costul economic al războiului pentru Moscova. „Suntem gata să acționăm, gata să acționăm chiar acum, dar vom face acest lucru numai dacă partenerii noștri europeni se alătură nouă”, a declarat un oficial american. Un al doilea oficial american a declarat că Washingtonul este pregătit să „copieze” orice tarife impuse Chinei și Indiei de către UE, ceea ce ar putea duce la o creștere suplimentară a taxelor americane asupra importurilor din ambele țări. Propunerea lui Trump vine pe fondul frustrării din cadrul Casei Albe față de dificultatea de a negocia un acord de pace și de atacurile aeriene din ce în ce mai agresive ale Rusiei asupra Ucrainei. „Președintele a venit în această dimineață și opinia lui este că abordarea evidentă în acest caz este să impunem cu toții tarife drastice și să le menținem până când chinezii vor fi de acord să nu mai cumpere petrol. Nu există prea multe alte locuri unde petrolul ar putea ajunge”, a declarat un oficial american, citat de FT. Efectele unor astfel de tarife ar fi majore pentru economia globală Tarifele de până la 100% asupra importurilor din China și India, cerute de președintele american Donald Trump Uniunii Europene, ar putea declanșa turbulențe economice majore la nivel global. Măsura, prezentată ca parte a unui efort de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina, riscă să provoace o spirală comercială cu efecte semnificative asupra prețurilor, lanțurilor de aprovizionare și relațiilor geopolitice. Potrivit economiștilor, tarifele de acest nivel ar dubla costul multor produse chinezești și indiene, de la electronice și textile până la componente industriale și medicamente. Impactul imediat ar fi resimțit de consumatori, printr-o creștere a inflației, în timp ce companiile ar fi forțate să caute furnizori alternativi. În paralel, Beijingul și New Delhi ar putea reacționa cu măsuri similare, afectând exporturile europene și americane – în special în sectoare precum auto, farmaceutic și bunuri de lux. Analiștii atrag atenția că o astfel de strategie ar putea împinge China și India mai aproape de Rusia, contracarând obiectivul inițial al Washingtonului și Bruxellesului. În interiorul UE, propunerea riscă să genereze diviziuni între statele membre, unele economii fiind puternic dependente de importurile din Asia.

Germania revendică acordul UE-Mercosur în fața dependenței de China și a schimbării de direcție a SUA

„Pentru securitatea și competitivitatea noastră, trebuie să fie o prioritate diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime și comerciale. De aceea avem nevoie de mai multe acorduri comerciale, precum cel cu țările din Mercosur”, a declarat Merz în cadrul conferinței anuale a ambasadorilor germani, desfășurată la Berlin, scrie EFE. „Ca țară săracă în materii prime, ca țară exportatoare, ca țară industrializată la nivel mondial, nu ne putem permite să rămânem pe margine”, a adăugat cancelarul, avertizând totodată asupra unor eventuale dependențe comerciale față de China, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Germaniei. „Dependențele ne fac vulnerabili la șantaje. Mai ales China a arătat recent că este dispusă să valorifice politic relațiile comerciale”, a adăugat Merz, menționând că țara sa caută, „acolo unde este posibil”, cooperarea cu Beijingul, în special „în chestiuni precum politica climatică sau crizele globale”. Pe de altă parte, Merz a arătat că, în timp ce Statele Unite și-au „reevaluat interesele” sub mandatul lui Donald Trump, China a devenit o țară cu care rivalitatea sistemică este în creștere – două circumstanțe care invită la consolidarea alianțelor europene și germane cu alți actori internaționali. Merz și-a prezentat, de asemenea, intenția de a întreprinde vizite la partenerii transatlantici pentru a transmite „un semnal” cu privire la parteneriatele strategice de care, în opinia sa, Germania și Europa au nevoie într-o lume caracterizată, printre altele, de conflicte precum războiul Rusiei împotriva Ucrainei și confruntarea dintre democrațiile liberale și regimurile autocratice. Zone de influență rusești și chineze în Europa În acest sens, cancelarul german a subliniat sprijinul țării sale pentru apărarea Ucrainei, întrucât Kievul apără, de asemenea, „libertatea” în restul Europei. El a avertizat că atât Rusia, cât și China încearcă în prezent să-și asigure „zone de influență” în sud-estul Europei și în alte părți ale continentului. La rândul său, Johann Wadephul, ministrul german de Externe, a subliniat în fața ambasadorilor că în „Ucraina se decide viitorul Europei”. „Acolo se va vedea dacă pe continentul european granițele pot fi schimbate prin forță”, a afirmat șeful diplomației germane, a cărui intervenție s-a aliniat ideilor de politică externă exprimate de Merz. Wadephul a avertizat că ordinea internațională postbelică se află în prezent într-o fază de dezintegrare, cu puteri mondiale precum Statele Unite și China, care sunt din ce în ce mai confruntate. În fața acestei realități, atât Merz, cât și Wadephul au subliniat în fața responsabililor celor 230 de reprezentanțe germane din străinătate că acțiunea externă a Germaniei servește „păcii, libertății și bunăstării”.

Autoritățile chineze încearcă să limiteze popularitatea micro-telenovelelor pe rețele sociale. Fenomenul s-a răspândit chiar și în România

Fenomenul „micro-telenovelelor” – episoade video de 1-3 minute, filmate în format vertical – a cunoscut o creștere spectaculoasă în China, iar acum se răspândește și pe piețe externe. Popularitatea acestui format este atât de mare încât, potrivit unui raport al Biroului de Radio și Televiziune din Beijing, în 2024 valoarea sectorului a depășit 7 miliarde de dolari, întrecând pentru prima dată încasările anuale ale cinematografiei chineze, scrie EFE. Aceste producții comprimate în arcuri narative de 40 până la 100 de episoade mizează pe ritm alert, întorsături frecvente și „momente-hook” la fiecare 60-90 de secunde, pentru a menține atenția publicului. Lansarea este rapidă, cu episoade aproape zilnice, algoritmii platformelor recompensând actualizările constante. „Se potrivesc vieții accelerate de azi și sunt perfecte pentru vizionarea în pauze sau drumuri scurte”, a explicat un regizor pentru presa chineză. Modelul de business: microplăți sub 50 de cenți cu abonament Publicul țintă este format în special din femei (peste 60%), iar mai bine de jumătate dintre spectatori au între 25 și 34 de ani. Consumul explodează în orele de vârf și în weekend, iar preferința majoritară este pentru episoade de 3-5 minute. Consultanța Meilande arată că 70% dintre utilizatori provin din medii cu venituri mici și medii, fiind în special studenți sau tineri angajați. Modelul de business se bazează pe microplăți: prețurile încep de la 0,08 dolari pe episod, cu abonamente săptămânale sau lunare. Pe platforme precum Douyin (TikTok-ul chinezesc) circulă fragmente gratuite, menite să atragă publicul spre aplicații dedicate, precum ReelShort sau DramaBox. În pofida restricțiilor, micro-telenovelele continuă să cucerească planeta Expansiunea rapidă a atras însă și atenția autorităților. Administrația Națională de Radio și Televiziune a introdus din februarie 2025 reguli stricte, obligând producătorii să obțină licențe înainte de difuzare. Măsurile vin pe fondul criticilor privind calitatea scăzută și conținutul „vulgar” al unor serii. De pildă, în timpul sărbătorilor de 1 mai, peste 2.000 de episoade au fost retrase, iar o microserie despre o femeie care naște 99 de copii – cu 45 milioane de vizualizări – a fost eliminată de pe platforme. În pofida restricțiilor, micro-telenovelele continuă să câștige teren la nivel global. În America Latină, aplicațiile dedicate au înregistrat aproape 100 de milioane de descărcări în primul trimestru din 2025, cu titluri traduse în spaniolă care atrag milioane de vizualizări. Experții cred că formatul are un potențial imens, întrucât, la nivel mondial, rata de penetrare este de doar 5-10%, comparativ cu 60% în China.

Prima reacție a Vioricăi Dăncilă de la Beijing: Eu țin la relațiile cu China și îmi doresc să se dezvolte

Viorica Dăncilă a declarat pentru Gândul că a fost invitată la Parada Victoriei de la Beijing de către președintele chinez Xi Jinping. „Pentru mine, a fost important elementul forte, și anume, că președintele unei țări atât de puternice m-a invitat la un astfel de moment”, a spus Viorica Dăncilă. Aceasta povestește că, la eveniment, s-a salutat doar cu președintele Chinei și soția acestuia. Viorica Dăncilă a subliniat lipsa contactelor dintre liderii de la București și omologii lor internaționali, arătând că aceste interacțiuni sunt esențiale pentru dezvoltare. „De mult nu am mai avut interacțiuni ale liderilor români cu lideri internaționali” „Pentru mine este o onoare. De mult timp, nu am mai avut interacțiuni ale liderilor români cu lideri internaționali. Chiar daca ne plac sau nu, ele sunt necesare, aduc dezvoltare și dialog, pot pune România pe un traseu de dezvoltare”, a spus fostul șef de Guvern. Dăncilă a transmis că ține la relația României cu China și își dorește ca aceasta să se dezvolte, precizând că ar accepta să participe și la evenimente organizate în alte state, dacă va fi invitată. „Eu țin la relațiile cu China și îmi doresc să se dezvolte, dar dacă voi fi invitată și de SUA și de alte țări importante, îmi va face plăcere să particip”, a declarat Dăncilă pentru Gândul. Viorica Dăncilă îi răspunde Oanei Țoiu Dăncilă a precizat că este în China în calitate de fost prim-ministru al României, răspunzând, astfel, criticilor ministrului De Externe, Oana Țoiu. „Am văzut ce a scris, este opinia doamnei ministru. Vreau să spun că eu am venit ca fost prim-ministru, nu sunt angajata statului roman, nu am venit în calitate oficială și eu consider că e normal să avem relații bune cu toate țările lumii, mai ales cu China, care este o țara puternică și cu care putem avea relații bazate pe dezvoltare pentru România”, a subliniat Dăncilă. Foștii premieri ai României Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au participat miercuri la parada militară din Beijing, organizată pentru a marca 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Departamentul Trezoreriei din SUA le cere băncilor să monitorizeze legăturile rețelelor de spălare de bani din China cu cartelurile de droguri

Departamentul Trezoreriei SUA dorește ca instituțiile financiare americane să monitorizeze activitatea a ceea ce se suspectează a fi rețele chinezești de spălare de bani și modul în care acestea își gestionează fondurile pentru a alimenta fluxul de fentanil spre comunitățile americane. O notă a Departamentului Trezoreriei adresată băncilor și brokerilor evidențiază modul în care rețelele chineze de spălare de bani colaborează cu cartelurile mexicane de droguri. Administrația Trump le cere băncilor să semnaleze clienții care ar putea fi considerați că spală bani pentru carteluri. Printre aceștia, cetățeni chinezi, cum ar fi studenți, pensionari și gospodine cu averi a căror origine nu o pot explica și persoane care refuză să ofere informații despre sursa banilor lor. Un parteneriat complex între cartelul Sinaloa din Mexic și grupurile bancare clandestine chineze din Statele Unite Trezoreria susține că mulți dintre acești oameni lucrează, fără să știe, cu cartelurile, pentru a ocoli restricțiile impuse de China asupra cursului de schimb și a volumului de valută străină pe care îl pot schimba persoanele fizice, care este de aproximativ 50.000 de dolari pe an. Nu sunt rare cazurile în care cetățenii chinezi evită astfel de restricții apelând la bănci clandestine unde banii lor sunt convertiți în valute străine, adesea dolari americani. Anul trecut, forțele de ordine au descoperit un parteneriat complex între cartelul Sinaloa din Mexic și grupurile bancare clandestine chineze din Statele Unite, care au spălat 50 de milioane de dolari obținuți din vânzarea de fentanil, cocaină și alte droguri, au declarat procurorii federali. Tot joi, unitatea de infracțiuni financiare a Departamentului, FinCen, a publicat un raport despre modul în care rețelele chineze de spălare de bani își extind legăturile dincolo de cartelurile de droguri. Există un număr din ce în ce mai mare de rapoarte de activități suspecte, depuse de instituțiile financiare, cu privire la traficul de persoane și centrele de zi pentru vârstnici din New York, care au devenit un vehicul pentru spălarea banilor, potrivit raportului. Directivele autorităților către bănci să fie mai vigilente în ceea ce îi privește pe studenții chinezi și alți cetățeni chinezi vin în timp ce președintele Donald Trump spune că va permite ca 600.000 de studenți chinezi să intre în universitățile americane. „Aud atât de multe povești despre ‘Nu vom mai primi studenții lor’, dar le vom permite studenților lor să vină. O vom permite. Este foarte important – 600.000 de studenți”, a spus Trump în timpul unei întâlniri cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Xi Jinping se va întâlni cu premierul Indiei/ Beijingul și New Delhi își dezvoltă cooperarea pe fondul presiunii comerciale exercitate de TRUMP