China avertizează că inteligența artificială riscă să devină jocul exclusiv al câtorva țări. Beijingul propune cooperare globală în acest domeniu
Premierul Chinei,Li Qiang, a declarat, în cadrul Conferinței Mondiale a Inteligenței Artificiale de la Shanghai, că Beijingul vrea să contribuie la coordonarea eforturilor globale de reglementare a acestei tehnologii în continuă evoluție rapidă și să împărtășească progresele obținute, relatează Reuters. Administrația Trump a lansat miercuri o strategie pentru AI care urmărește extinderea semnificativă a exporturilor americane de tehnologie AI către aliați, într-o încercare de a menține avantajul SUA în fața Chinei în acest domeniu esențial. China propune cooperare globală în domeniul inteligenței artificiale Deși Li nu a menționat direct Statele Unite, el pare să fi făcut referire la eforturile Washingtonului de a încetini avansurile Chinei în acest domeniu, avertizând că această tehnologie riscă să devină „jocul exclusiv” al câtorva țări și companii. Li a afirmat că inteligența artificială ar trebui să fie împărtășită în mod deschis și că toate țările și companiile ar trebui să aibă drepturi egale de utilizare. El a adăugat că Beijingul este dispus să împărtășească experiența sa și produsele proprii cu alte țări, în special cu cele din „Sudul Global”, un termen care se referă la statele în curs de dezvoltare, emergente sau cu venituri mici, în principal din emisfera sudică. Conferința de trei zile de la Shanghai aduce împreună lideri din industrie și oficiali politici, într-un moment de tensiune tot mai mare între China și Statele Unite în domeniul tehnologiei. Inteligența artificială a devenit un punct central al acestei competiții, iar SUA au impus restricții privind exportul de tehnologii avansate către China, inclusiv cipuri AI de ultimă generație, de teama că ar putea fi folosite în scopuri militare. Beijingul vrea să creeze o organizație internațională pentru cooperare în domeniul inteligenței artificiale, al cărei sediu ar urma să fie la Shanghai.
Premierul Chinei propune înființarea unei organizații globale pentru cooperarea în domeniul AI
În discursul său de la deschiderea Conferinței mondiale anuale privind inteligența artificială (WAIC) de la Shanghai, Li a calificat AI drept un nou motor de creștere, dar a adăugat că guvernanța este fragmentată și a subliniat necesitatea unei mai bune coordonări între țări pentru a crea un cadru recunoscut la nivel global pentru AI. Evenimentul de trei zile reunește lideri din industrie și factori de decizie politică într-un moment în care concurența tehnologică dintre China și Statele Unite – cele mai mari două economii ale lumii – se intensifică, iar AI devine un câmp de luptă cheie. „În prezent, guvernanța globală a AI este încă fragmentată. Există diferențe mari între țări, în special în ceea ce privește conceptele de reglementare și normele instituționale”, a afirmat Li. „Ar trebui să consolidăm coordonarea pentru a forma cât mai curând posibil un cadru global de guvernanță a AI care să beneficieze de un consens larg”, a afirmat el. Washingtonul a impus restricții la exportul de tehnologie avansată către China, inclusiv cele mai performante cipuri AI fabricate de companii precum Nvidia și echipamente de fabricare a cipurilor, invocând îngrijorarea că această tehnologie ar putea spori capacitățile militare ale Chinei. China a avansat în domeniul AI În ciuda acestor restricții, China a continuat să facă progrese în domeniul AI, care au atras atenția oficialilor americani. Li nu a menționat Statele Unite în discursul său, dar a avertizat că AI ar putea deveni un „joc exclusiv” pentru câteva țări și companii și a spus că provocările includ o ofertă insuficientă de cipuri AI și restricții privind schimbul de talente. China dorește să împărtășească experiența sa de dezvoltare și produsele sale cu alte țări, în special cu cele din sudul globului, a spus Li. WAIC este un eveniment anual sponsorizat de guvern, care se desfășoară la Shanghai și atrage de obicei actori importanți din industrie, oficiali guvernamentali, cercetători și investitori. Elon Musk, CEO-ul Tesla, care în anii trecuți a participat în mod regulat la ceremonia de deschidere, atât personal, cât și prin videoconferință, nu a luat cuvântul în acest an. Pe lângă forumuri, conferința include și expoziții în care companiile își prezintă ultimele inovații.
UE și China vor avansa cooperarea, pentru abordarea provocărilor globale /Costa: UE menține angajamentul de avansare a parteneriatului
Uniunea Europeană și China au stabilit avansarea cooperării bilaterale, inclusiv pentru abordarea provocărilor mondiale, precum modificările climatice, conform Declarației summitului de la Beijing. ”Uniunea Europeană evidențiază importanța pe care continuă să o acorde relației cu China și a reiterat angajamentul de avansare a angajamentelor, de intensificare a cooperării și de abordare a provocărilor globale comune, precum schimbările climatice. Uniunea Europeană a evidențiat că avansarea angajamentelor trebuie să conducă la progrese concrete asupra problemelor de interes comun și la o activitate mai productivă spre o relație echilibrată și mutual avantajoasă, construită pe corectitudine și reciprocitate”, arată Declarația comună UE-China. Liderii au stabilit că UE și China au ”responsabilitatea comună de a susține ordinea internațională bazată pe reguli și de a aborda provocările comune”. ”Au reiterat angajamentul de a colabora pentru garantarea multilateralismului”, subliniază liderii de la Bruxelles și Beijing. Referitor la conflictul din Ucraina, Uniunea Europeană a încurajat China să își folosească influența pentru facilita ”o pace corectă și durabilă”, bazată pe ”principiile Cartei ONU”. ”Acest an marchează a 50-a aniversare a stabilirii relațiilor noastre diplomatice. În ultimele cinci decenii, am devenit parteneri comerciali cheie, contribuind la dezvoltarea și prosperitatea cetățenilor noștri și a economiilor. Am dezvoltat cooperarea, am îmbogățit-o și am aprofundat-o, iar economiile și societățile noastre sunt profund interconectate. Uniunea Europeană menține angajamentul de avansare a parteneriatului nostru bilateral, prin progrese concrete în abordarea preocupărilor, prin respect, bunăvoință, onestitate, prin colaborarea în sensul susținerii multilateralismului”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: Le Monde: Emmanuel Macron și Friedrich Merz inițiază ”relansarea” dificilă a tandemului franco-german, dar DIVERGENȚELE persistă ANALIZĂ Der Spiegel: Zelenski vrea să mențină instituțiile Ucrainei sub CONTROL politic /Expert: UE ar putea suspenda asistența acordată Kievului UE avertizează asupra situației internaționale, pe fondul TENSIUNILOR cu Rusia, China și SUA /„Concurenții geopolitici sunt puternici”
Războiul din Ucraina, ziua 1.247. China trimite în secret motoare către Rusia pentru a susţine producţia de drone militare / SUA aprobă un pachet de sprijin în valoare de 172 de milioane de dolari pentru sistemul de apărare aeriană al Ucrainei
Trump anunță un acord de armament SUA-UE cu accent pe ajutorul pentru Ucraina Președintele american Donald Trump a anunțat un nou acord de armament între Statele Unite și Uniunea Europeană, potrivit The Kyiv Independent. Conform înțelegerii, SUA vor furniza arme Uniunii Europene, care va gestiona distribuția acestora între statele membre. O parte semnificativă a ajutorului militar este destinată Ucrainei, ca parte a sprijinului continuu în contextul conflictului cu Rusia. Atacurile rusești ucid 4 persoane și rănesc 28 într-o singură zi; Situri UNESCO din Odesa, avariate Atacurile rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina au ucis patru persoane și au rănit alte 28, potrivit autorităților locale. Cele mai multe victime civile au fost raportate în regiunea Harkov, unde trei persoane au murit și cinci au fost rănite. Între timp, bombardamentele asupra Odesei au provocat pagube semnificative unor obiective protejate de UNESCO, stârnind îngrijorări internaționale legate de impactul cultural al războiului. Armata Ucrainei: Peste 1 milion de pierderi în rândul trupelor ruse de la începutul invaziei De la începutul invaziei din Ucraina, Rusia a pierdut aproximativ 1.046.270 de soldați, potrivit actualizării din 24 iulie a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Din acest total, 1.050 de pierderi au fost înregistrate doar în ultimele 24 de ore, scrie The Kyiv Independent. Pe lângă pierderile de personal, Rusia ar mai fi pierdut 11.046 de tancuri, 23.047 de vehicule de luptă blindate, 56.137 de vehicule și cisterne de combustibil, 30.746 de sisteme de artilerie, 1.446 de lansatoare multiple de rachete, 1.199 de sisteme de apărare aeriană, 421 de avioane, 340 de elicoptere, 47.638 de drone, 28 de nave și bărci, precum și un submarin. O anchetă dezvăluie că Rusia folosește copii pentru a proiecta și testa dronele sale militare Autoritățile ruse au implicat în mod sistematic copii în proiectarea și testarea dronelor pentru războiul din Ucraina, prin intermediul unor concursuri naționale care încep cu jocuri video aparent inocente și se termină cu recrutarea celor mai talentați elevi de către companii din domeniul apărării, potrivit unei investigații. Dezvăluirile, care fac parte dintr-o anchetă realizată de agenția de știri rusă exilată Insider, sunt cele mai recente care arată cât de mult liderii ruși implică tineretul țării în efortul de război din Ucraina, educația „patriotică” și militarizată ducând adesea la participarea directă a acestora. 1 mort și 1 rănit în urma atacului cu drone ucrainene asupra regiunii Krasnodar din Rusia, care a lovit Sochi și un depozit de petrol O persoană a fost ucisă și una rănită în urma unui atac cu drone ucrainene asupra unui depozit de petrol din regiunea Krasnodar Krai din Rusia, pe 24 iulie, explozia și dronele fiind observate în orașul Sochi. „A fost lovit depozitul de petrol de pe strada Tavricheskaya. Vă rugăm să nu circulați cu mașina și să nu mergeți pe jos în acea zonă. Voi raporta incidentele importante”, a declarat Dmitri Plishkin, șeful teritoriului federal Sirius din regiunea Krasnodar, într-o postare pe Telegram. Atacurile în teritoriul federal au început la aproximativ ora 1 dimineața, ora locală, și s-au încheiat la ora 3 dimineața. Departamentul de Stat al SUA a aprobat o potențială vânzare militară externă către Ucraina pentru întreținerea sistemului său de rachete HAWK Faza III, inclusiv echipamente și servicii conexe, la un cost estimat de 172 milioane dolari. Agenția pentru Cooperare în Domeniul Securității Apărării a notificat oficial Congresul cu privire la certificarea necesară. Pentru sistemul său de rachete HAWK – o rachetă ghidată sol-aer cu rază medie de acțiune, care asigură apărarea aeriană împotriva aeronavelor de joasă și medie altitudine – Ucraina a solicitat o gamă largă de echipamente și servicii legate de întreținere. Pachetul include camioane de marfă de cinci tone, piese de schimb și recondiționarea și revizia unităților de apărare aeriană. De asemenea, acesta furnizează truse de scule, echipamente de testare și articole de sprijin suplimentare, împreună cu documentație tehnică, instruire și asistență tehnică și de teren din partea reprezentanților guvernului SUA și ai contractorilor. China trimite în secret motoare către Rusia pentru a susţine producţia de drone militare Motoare produse în China sunt expediate către Rusia sub acoperirea „unităţilor industriale de răcire”, fiind folosite de compania de stat IEMZ Kupol pentru a produce drone de atac Garpiya-A1, utilizate în războiul din Ucraina, arată o investigaţie Reuters. China trimite în secret motoare către Rusia pentru a susţine producţia de drone militare, disimulând transporturile ca „unităţi industriale de răcire”, potrivit unor oficiali europeni în domeniul securităţii şi unor documente obţinute de Reuters. Aceste componente permit companiei ruseşti IEMZ Kupol să intensifice fabricarea dronelor Garpiya-A1, în ciuda sancţiunilor impuse de SUA şi UE în 2024. Conform unui document intern al Kupol, firma are un contract cu Ministerul rus al Apărării pentru a produce peste 6.000 de drone Garpiya în 2025, de trei ori mai multe decât anul precedent.
UE încearcă să reechilibreze relațiile comerciale cu Beijingul/ Liderii chinezi și europeni ar trebui să facă alegeri strategice corecte
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut o reechilibrare „esențială” a relațiilor comerciale cu China, cu ocazia summitului organizat la Beijing, joi. Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Antonio Costa, s-au întâlnit cu președintele chinez, Xi Jinping, la începutul unui eveniment care urma să fie dominat de negocieri privind problemele comerciale și războiul din Ucraina. „Pe măsură ce cooperarea noastră s-a intensificat, aceasta s-a și dezechilibrat. Am ajuns la un punct de inflexiune”, a declarat Ursula von der Leyen la întâlnirea cu Xi Jinping. Președinta Comisiei Europene a făcut referire la deficitul comercial al UE cu China, care a crescut la un nivel de 305,8 miliarde de euro. „Reechilibrarea relației noastre bilaterale este esențială. Este vital ca Europa și China să recunoască preocupările respective și să ofere soluții reale”, a insistat aceasta. Xi Jinping critică atitudinea ostilă a UE față de Beijing Cu toate acestea, Xi Jinping a îndemnat UE „să facă alegeri strategice corecte”, criticând poziția agresivă a Bruxelles-ului față de China, potrivit informațiilor transmise de agenția de presă Reuters. „Cu cât situația internațională este mai gravă și mai complexă, cu atât China și UE trebuie să își îmbunătățească comunicarea, să sporească încrederea reciprocă și să intensifice cooperarea. Liderii chinezi și europeni ar trebui să facă alegeri strategice corecte, care să răspundă așteptărilor oamenilor”, a afirmat Xi Jinping. Tensiunile dintre China și UE s-au intensificat la începutul lunii iulie, Ursula von der Leyen acuzând Beijingul că inundă piețele globale din cauza capacității sale excesive și „susține economia de război a Rusiei”. Totuși, președinta Comisei Europene și-a schimbat atitudinea față de China înainte de summit, salutând oportunitatea de „a avansa și a reechilibra relația noastră”. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: China dorește să „intensifice cooperarea” cu SUA/ „Vom promova o DEZVOLTARE stabilă, sănătoasă și durabilă a relațiilor sino-americane”
Süddeutsche Zeitung: Summitul UE-China riscă să fie marcat de tensiuni /Beijingul ar putea fi afectat de un potențial acord comercial Europa-SUA
Atmosfera este tensionată înaintea summitului dintre Uniunea Europeană și China, iar negocierile riscă să se deruleze după metoda președintelui american, Donald Trump, comentează publicația germană Süddeutsche Zeitung, avertizând că reuniunea riscă să fie un eșec. Administrația Xi Jinping a refuzat invitația de organizare a reuniunii la Bruxelles, preferând discuțiile pe teritoriul Chinei, ceea ce indică abordarea fermă a Beijingului. ”Atitudinea Administrației Chinei este evidentă: dacă vreți negocieri, veniți la noi. Chiar înainte de a începe, summitul este lipsit de concesii”, comentează Lea Sahay, într-un articol publicat în cotidianul Süddeutsche Zeitung sub titlul ”Summitul UE-China riscă să fie marcat de tensiuni”. Criza este pe punctul de a se amplifica Uniunea Europeană tocmai a adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei, iar printre entitățile penalizate se numără mai multe companii chineze și instituții financiare, o premieră de la începerea războiului din Ucraina. Ministerul chinez al Comerțului a respins acuzațiile de colaborare cu Rusia și a anunțat măsuri de retorsiune. La reuniunea din China vor participa președintele Xi Jinping, premierul Li Qiang, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cel al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. ”Discuțiile dintre UE și China sunt deja tensionate la nivelul echipelor tehnice. În plus, europenii continuă să fie nemulțumiți de rolul Chinei față de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina. Beijingul se prezintă ca mediator neutru, dar oferă sprijin Rusiei la nivel diplomatic, economic și tehnologic. În acest context, este improbabil ca reuniunea de joi să genereze angajamente semnificative sau concesii majore”, subliniază editorialistul. ”Negocierile sunt în curs de câteva luni, dar progresele au fost limitate. Reuniunea de acum pare a fi o oportunitate de acces la liderii chinezi, dar probabil nimic mai mult”, explică Abigaël Vasselier, analist la Institutul Mercator pentru Studii despre China (MERICS), cu sediul la Berlin. UE nu mai acceptă deficit comercial în relația cu China Bruxellesul a semnalat clar că deficitul comercial în relația cu Beijingul este foarte mare, la nivelul de 300 de miliarde de euro, în condițiile în care China acordă subvenții masive pentru a intensifica exporturile. Un alt subiect de dispută este relația comercială a Uniunii Europene cu Statele Unite. ”Cea mai mare preocupare a Chinei este un potențial acord comercial între UE și Statele Unite. Divergențele dintre Europa și Statele Unite prezintă multe avantaje pentru China. Un acord comercial ar putea include o componentă de securitate, ceea ce ar putea afecta direct accesul Chinei la tehnologie occidentală”, concluzionează editorialistul Lea Sahay. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Hunter Biden îl critică vehement pe George CLOONEY, din cauza dubiilor asupra sănătății lui Joe Biden /„Ce drept ai să calci în picioare un om?”
Membri ai Congresului SUA cer menținerea Tratatului AUKUS /Există indicii că Beijingul se pregătește de utilizarea forței militare
Congresmeni republicani și democrați din Statele Unite au exprimat susținere, marți, pentru proiectul construirii de submarine militare prin colaborarea cu Marea Britanie și Australia (AUKUS), o inițiativă care face obiectul unei reevaluări a Departamentului Apărării. Tratatul dintre Australia, Marea Britanie și Statele Unite (AUKUS) a fost semnat în anul 2023 de către Administrația Joe Biden, în cadrul eforturilor de contracarare a ambițiilor Chinei în regiunea Indo-Pacifică. În iunie, Pentagonul a lansat o acțiune de revizuire a acordului AUKUS, în special a inițiativei de fabricare a submarinelor cu propulsie nucleară, verificările urmând să determine dacă proiectul va fi continuat sau nu. Într-o scrisoare adresată secretarului Apărării, Pete Hegseth, congresmenii John Moolenaar și Raja Krishnamoorthi, din cadrul Comisiei pentru Afaceri Strategice a Camerei Reprezentanților, au avertizat asupra activităților Chinei. ”Există indicii credibile că Beijingul se pregătește de utilizarea forței militare pentru modificarea echilibrului de putere în zona Indo-Pacifică”, au afirmat cei doi congresmeni, conform agenției Reuters. Cei doi membri ai Congresului au cerut menținerea proiectului AUKUS de fabricare a submarinelor cu propulsie nucleară în colaborare cu Marea Britanie și Australia. ”Tratatul AUKUS reprezintă un cadru esențial pentru intensificarea în mod fundamental a apărării colective a Statelor Unite, Australiei și Marii Britanii în contextul agresiunilor Partidului Comunist Chinez. Tratatul AUKUS a primit dintr-un anumit motiv sprijinul Congresului SUA. Alături de colegii noștri, înțelegem că acest acord garantează consolidarea securității noastre naționale împreună cu cea a principalilor noștri aliați”, subliniază congresmenii, în scrisoarea adresată șefului Pentagonului. Oprirea acordului privind fabricarea submarinelor și avansarea tehnologică militară ar distruge un pilon crucial de cooperare în materie de securitate între SUA, Marea Britanie și Australia, într-o perioadă de tensiuni cu Administrația Chinei. Revizuirea tratatului AUKUS a generat preocupări la Londra și Canberra. Australia și Marea Britanie vor construi un tip de submarin de atac din clasa SSN-Aukus, care ar urma să intre în serviciu la începutul anilor 2040. Statele Unite au stabilit să vândă cinci submarine din clasa Virginia către Australia până în 2032. Chiar dacă tratatul AUKUS beneficiază de susținere din partea membrilor Congresului și a experților, anumiți specialiști afirmă că există riscul subminării siguranței naționale a Statelor Unite, întrucât Forțele Navale americane încearcă să fabrice și să vândă propriile submarine. La rândul său, China denunță o mentalitate ”specifică Războiului Rece” și a cerut constant Statelor Unite, Marii Britanii și Australiei să nu avanseze cooperarea în privința construirii de submarine nucleare până nu vor fi stabilite garanții de menținere a echilibrului strategic. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Volodimir Zelenski anunță noi potențiale NEGOCIERI cu Rusia /„Continuăm eforturile” ANALIZĂ Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare /Managerii sunt preocupați de INFLAȚIE și de tensiunile comerciale
China vrea să construiască cea mai mare HIDROCENTRALĂ din lume. Anunțul proiectului stimulează bursele, însă atrage critici din partea țărilor vecine
Cel mai mare proiect hidroelectric din lume este situat în amonte pe fluviul Yarlung Zangbo, care izvorăște din Tibet, și are un cost estimat de cel puțin 170 de miliarde de dolari. Noua hidrocentrală va depăși ca mărime Barajul celor Trei Defileuri, considerat actualmente cea mai mare construcție de acest tip din lume. Realizarea sa a durat aproape două decenii și a generat aproape un milion de locuri de muncă, însă în același timp, a strămutate un număr similar de persoane, potrivit datelor guvernamentale redate de Reuters. Situat pe marginea estică a Platoului Tibetan, noul proiect are un potențial hidroenergetic imens, deoarece o secțiune a râului curge în cădere de la 2.000 de metri pe o distanță de 50 km. Ca și capacitate de producție, se estimează că va realiza aproape 300 de miliarde de kilowați-oră anual, similar cu nivelul de electricitate consumată de Marea Britanie anul trecut. „Acest proiect atrage investiții puternice și va genera venituri consistente la bugetul de stat atunci când se va finaliza: 120 de miliarde de yuani (echivalentul a circa 17 miliarde de dolari) anual. Lucrările vor fi gata în următorul deceniu”, transmite premierul chinez Li Qiang. Anunțul demarării lucrărilor a fost bine primit de piețele de de capital, care au reacționat imediat. Văzut drept o dovadă de stimulare economică, prețurile acțiunilor și randamentele obligațiunilor din sectorul hidroenergetic au crescut brusc. Cum s-au comportat bursele Indicele CSI Construction & Engineering (.CSI399995) a crescut cu până la 4%, atingând maximul ultimelor șapte luni. De asemenea, Power Construction Corporation of China (601669.SS) și Arcplus Group PLC (600629.SS) au crescut cu 10%. Acțiunile Hunan Wuxin Tunnel Intelligent Equipment Co (835174.BJE), listată la Beijing, care vinde echipamente de foraj pentru realizarea de tuneluri, au crescut cu 30%. Producătorul de ciment Xizang Tianlu Co Ltd (600326.SS) și Tibet GaoZheng Explosive Co (002827.SZ), producător de materiale explozibile civile, au crescut ambele cu 10%. „Proiectul stimulează cererea de echipamente și materiale de construcții. Barajul va ajuta la satisfacerea cererii de energie din Tibet și restul Chinei, fără a avea un efect major asupra rezervelor de apă din aval sau asupra mediului. Lucrările vor fi terminate în jurul anului 2030”, susțin autoritățile chineze. Țările vecine contestă proiectul India și Bangladesh și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care această construcție le va avea asupra milioanelor de oameni din aval. Odată ce trece în India, Yarlung Zangbo este cunoscut drept Brahmaputra și joacă de milenii un rol esențial în viața comunităților aflate înspre gura de vărsare, aflată în Bangladesh. De asemenea, ecologiștii au avertizat că impactul asupra mediului va fi unul profund. „Barajul va afecta ireversibil ecosistemele aflate în aval. De asemenea, modificarea debitului va lovi puternic activitățile economice de care depind milioane de oameni din India și Bangladesh”, susțin ONG-urile bazate pe probleme de mediu. RECOMANDAREA AUTORULUI Bogdan Ivan: Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine și verzi surse de energie Fața nevăzută a dezastrului de la PRAID. Cine este miliardarul implicat în aducerea castorilor care au blocat lucrările pentru devierea pârâului Corund
Liderii Uniunii Europene vor participa la un summit organizat la Beijing/ Este o oportunitate de a ne angaja într-un dialog la cel mai înalt nivel
China a confirmat, luni, că liderii Uniunii Europene vor efectua o vizită oficială la Beijing, joi, pentru a participa la summitul care marchează 50 de ani de relații diplomatice între China și Comunitatea Europeană. Întâlnirea are loc într-un moment în care cei doi parteneri comerciali încearcă să rezolve o serie de tensiuni diplomatice, privind suprataxele europene pentru vehiculele electrice chinezești și relația dintre Beijing și Moscova, care ridică suspiciunile Uniunii Europene. De asemenea, conform unui comunicat al UE, cei doi lideri, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Antonio Costa, președintele Consiliului European, se vor întâlni cu liderul chinez Xi Jinping, cu care „vor discuta despre relațiile UE-China și despre provocările geopolitice actuale, inclusiv războiul condus de Rusia în Ucraina”. Cu premierul chinez, Li Qiang, „vor discuta mai detaliat aspectele comerciale și economice ale relației dintre cele două state”. UE încearcă să îmbunătățească relațiile cu China Relațiile dintre China și UE s-au înrăutățit în ultimii ani, blocul comunitar european temându-se de producția excesivă din China, stimulată de subvențiile de stat, care ar putea provoca un deficit comercial considerabil și ar putea determina înmulțirea produselor chinezești ieftine pe piața europeană. Disputa s-a intensificat anul trecut, când UE a introdus tarife suplimentare pentru vehiculele electrice fabricate în China. Beijingul a răspuns tarifelor UE, stabilind propriile taxe comerciale pentru coniacul francez, potrivit ziarului Les Echos. „Acest summit este o oportunitate de a ne angaja într-un dialog cu China la cel mai înalt nivel și de a purta discuții sincere și constructive privind problemele care vizează interesele ambelor blocuri”, a declarat Antonio Costa. Totodată, președintele Consiliului European va încerca să obțină, alături de Ursula von der Leyen, o relaxare a restricțiilor privind exporturile de pământuri rare, care sunt esențiale în producția de telefoane mobile și mașini electrice. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Vicepremierul chinez avertizează asupra „transformărilor” la nivel MONDIAL/ „Unele țări interferează cu piața sub pretextul reducerii riscurilor”
Agenția de spionaj a Chinei se implică în combaterea eforturile străine de a fura pământuri rare
Agențiile de informații străine și agenții lor au colaborat cu „infractori interni” pentru a fura din China produse legate de pământuri rare, reprezentând o amenințare serioasă la adresa securității naționale a Chinei, a declarat agenția de spionaj într-o declarație publicată pe contul său WeChat, fără a numi vreo țară anume. Ministerul a declarat că a detectat încercări ale unei țări nenumite de a ocoli restricțiile la export prin falsificarea etichetelor, falsificarea manifestelor de marfă și transbordarea mărfurilor, în cazul în care produsele sunt transportate prin țări terțe înainte de a ajunge la destinația finală. Reuters a raportat în exclusivitate în această lună că au fost cantități neobișnuit de mari de antimoniu – un metal utilizat în baterii, cipuri și substanțe ignifuge – ce par să fi fost transbordate în Statele Unite prin Thailanda și Mexic după ce China a interzis exporturile americane. La începutul lunii aprilie, China a adăugat mai multe pământuri rare și magneți asociați pe lista restricțiilor la export, ca răspuns la tarifele impuse de SUA. Decizia a afectat lanțurile de aprovizionare globale esențiale pentru vehiculele electrice, roboții și apărarea, forțând unii producători auto din afara Chinei să suspende parțial producția din cauza penuriei. Cu toate acestea, exporturile de metale rare ale Chinei au crescut cu 32% în iunie față de luna precedentă, ceea ce ar putea indica faptul că acordurile încheiate luna trecută între Washington și Beijing pentru a liberaliza fluxul de metale dau roade. Reînceperea vânzărilor de cipuri AI H20 către China, planificată de Nvidia, a făcut parte din negocierile privind pământurile rare. (sursa: Mediafax)