India a testat cu succes o rachetă cu capacitate nucleară
India a declarat că a testat cu succes o rachetă balistică cu rază medie de acțiune care, odată operațională, ar trebui să fie capabilă să transporte un focos nuclear în orice parte a Chinei. Racheta Agni-5 a fost lansată cu succes miercuri în statul Odisha din estul Indiei, iar autoritățile au declarat că „a validat toți parametrii operaționali și tehnici”. India și China, cele mai populate două națiuni ale lumii, sunt rivale care concurează pentru influență în Asia de Sud, iar relațiile s-au deteriorat vertiginos în 2020 după o confruntare mortală la frontieră. Pakistanul, rivalul înverșunat al Indiei, deține și el arme nucleare, iar cele două țări au fost aproape de război în luna mai, după ce militanții au ucis 26 de persoane în Kashmirul administrat de India, un atac pe care New Delhi l-a atribuit Islamabadului. Pakistanul a negat orice implicare. Prinse în comerțul global și în turbulențele geopolitice declanșate de războiul tarifar al lui Donald Trump, Delhi și Beijing au luat măsuri pentru a reface legăturile. În octombrie anul trecut, prim-ministrul indian, Narendra Modi, s-a întâlnit cu liderul chinez, Xi Jinping, pentru prima dată în cinci ani, la un summit din Rusia. Se așteaptă ca Modi să facă prima sa vizită în China din 2018 încoace, la sfârșitul acestei luni, pentru a participa la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai – un bloc regional de securitate. Între timp, relațiile dintre New Delhi și Washington au fost tensionate de ultimatumul lui Trump ca India să înceteze achizițiile de petrol rusesc, o sursă cheie de venit pentru Moscova în contextul ofensivei militare din Ucraina. SUA anunțează că va dubla noile tarife de import pentru India de la 25% la 50% până pe 27 august, dacă New Delhi nu își schimbă furnizorii de țiței.
Atena, un smart city în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
Atena, un smart city în devenire: Cum a reușit o putere asiatică să revigoreze o țară europeană aflată acum 14 ani în pragul falimentului
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
Filipine dă vina pe China pentru coliziunea unor nave în Marea Chinei de Sud
Confruntarea din apropierea bancului de nisip Scarborough a fost cea mai recentă reapariție a impasului teritorial de lungă durată în apele disputate, un punct de criză de mult timp în Asia. Statele Unite, un aliat de lungă durată al Filipinelor prin tratat, au condamnat marți „ultima acțiune imprudentă a Chinei îndreptată împotriva unei nave filipineze”. Garda de coastă chineză a dat vina luni pe navele filipineze pentru confruntare și a declarat că a fost forțată să expulzeze navele după ce acestea au pătruns în „teritoriul inerent al Chinei”, în ciuda avertismentelor. Nu a menționat coliziunea sau posibilele victime. O înregistrare video făcută publică de garda de coastă filipineză arată o navă a marinei chineze, izbindu-se de prova unei nave a gărzii de coastă chineze, în timp ce ambele încearcă să blocheze și să forțeze o navă de patrulare filipineză, să se îndepărteze de Scarborough. Nava gărzii de coastă chineze poate fi văzută folosindu-și tunul cu apă.
Măsuri de tip COVID-19, luate pentru noul virus din China. Chikungunya se răspândește rapid
Oficiali chinezi au declarat presei: „Autoritățile sanitare din provincia Guangdong, în sudul Chinei, duc un război împotriva țânțarilor, ca răspuns la o epidemie de virus Chikungunya, care a îmbolnăvit mii de persoane cu febră, erupții cutanate și dureri articulare inexplicabile în ultima lună.” Pentru a combate boala, China a implementat protocoale masive, inspirate din perioada COVID, într-o campanie considerată „război împotriva țânțarilor” menită să oprească răspândirea focarului din Guangdong. Astfel de măsuri de amploare nu au mai fost văzute de la lockdown-urile din timpul pandemiei. Interesant este că unele dintre strategiile actuale depășesc ceea ce s-a făcut în perioada COVID. Campania implică folosirea dronelor, introducerea de prădători naturali care vizează populațiile de țânțari și fumigații extinse. Până acum, în provincia Guangdong au fost raportate aproximativ 7.000 de cazuri. Chikungunya nu a provocat încă decese. Chikungunya este o boală virală transmisă la oameni prin înțepătura unor specii specifice de țânțari, precum Aedes aegypti și Aedes albopictus. Apare frecvent în sezonul ploios, când mediul devine propice pentru reproducerea țânțarilor. Deși focarul actual este real în China, astfel de epidemii sunt mai frecvente în Asia de Sud și de Sud-Est, precum și în anumite regiuni din Africa. Un simptom distinctiv al Chikungunya este durerea articulară severă și rigiditatea care afectează mâinile, încheieturile, gleznele și genunchii. Pacienții pot avea dureri musculare, oboseală, slăbiciune generală și erupții roșii pe față sau membre. Simptomele apar, de obicei, între 3 și 7 zile de la infectare. În prezent nu există un vaccin împotriva Chikungunya. Virusul s-a răspândit deja în mai multe regiuni din Africa, inclusiv Madagascar, Somalia și Kenya, și dă semne de extindere. India se confruntă, de asemenea, cu un risc crescut, în special din cauza sezonului musonic. Din mai, Franța a raportat 800 de cazuri, iar Italia a confirmat și ea infecții.
Piața muncii cunoaște un fenomen bizar, care a luat amploare: tineri care plătesc ca să pară angajați. Care este motivul
Rata șomajului în rândul tinerilor chinezi a depășit pragul de 14%, în mai multe orașe din această țară, în contextul în care economia se confruntă cu probleme serioase. Însă, în această atmosferă, a apărut un fenomen bizar: firme care primesc bani pentru a le oferi șomerilor iluzia că au un loc de muncă. Potrivit BBC, aceste „companii de fațadă” le pun la dispoziție acestor „angajați” birouri complet utilate, calculatoare, internet și chiar săli de ședință, doar pentru ca ei să poată mima o zi obișnuită de lucru. Totul costă între 3,6 și 6 euro pe zi, în funcție de facilități, iar uneori în acest preț sunt incluse gustări, prânz sau chiar diverse băuturi. Shui Zhou, un tânăr de 30 de ani din orașul Dongguan, și-a pierdut afacerea cu produse alimentare, iar acum plătește 3,60 euro/zi pentru a lucra alături de alți cinci oameni aflați într-o situație similară. „Sunt foarte fericit, pare că lucrăm împreună”, spune el. Dar acest tip de afaceri se regăsește și în orașe mari precum Shenzhen, Shanghai, Nanjing sau Wuhan, iar pentru unii clienți, aceste birouri sunt locuri unde își caută un job real sau pun bazele unei viitoare afaceri. Pentru alții, sunt doar un decor necesar pentru a salva aparențele. În unele universități chineze, diploma nu este eliberată până când foștii studenți nu dovedesc că au lucrat cel puțin un an. Astfel, 40% dintre cei care închiriază birouri la firmele de tip „Prefă-te că lucrezi” sunt tineri absolvenți care vin să facă poze, pentru a convinge instituțiile de învățământ că sunt angajați. Dar o presiune în acest sens vine și din partea familiilor, unii tineri recunoscând că lucrează acolo doar pentru a scăpa de reproșurile părinților. În total, 60% dintre clienți sunt liber-profesioniști, iar majoritatea au între 25 și 30 de ani.
Acord fără precedent. Nvidia și AMD vor plăti guvernului SUA 15% din veniturile obținute din vânzările de cipuri în China
Cele două companii producătoare de cipuri au acceptat această înțelegere financiară ca o condiție pentru obținerea licențelor de export către piața chineză, licențe acordate săptămâna trecută, potrivit unor surse citate de Financial Times. Un oficial american a declarat pentru FT că Nvidia va ceda 15% din veniturile obținute din vânzarea cipurilor H20 în China, iar AMD același procent din veniturile generate de cipurile MI308. Două persoane familiare cu înțelegerea au precizat că administrația Trump nu a stabilit încă modul în care vor fi folosiți acești bani. Financial Times a relatat vineri că Departamentul american al Comerțului a început să emită licențe de export pentru H20 la două zile după ce directorul executiv Nvidia, Jensen Huang, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump. Oficialul american a spus că administrația a început, de asemenea, să elibereze licențe pentru cipurile AMD destinate Chinei. Experții sunt îngrijorați Aranjamentul este fără precedent. Potrivit experților în controlul exporturilor, nicio companie americană nu a mai acceptat vreodată să plătească un procent din venituri pentru a obține licențe de export. Totuși, înțelegerea se înscrie în tiparul administrației Trump, care a încurajat companiile să facă anumite concesii economice pentru a obține avantaje comerciale. Nvidia nu a negat existența înțelegerii, declarând: „Respectăm regulile stabilite de guvernul SUA pentru participarea noastră pe piețele internaționale.” Acordul privind veniturile obținute din H20 apare în contextul în care Nvidia și administrația Trump sunt criticate pentru decizia de a permite exportul acestor cipuri pe piața chineză. Experții americani în securitate susțin că produsele vor ajuta armata chineză și vor submina poziția SUA în domeniul inteligenței artificiale. „Beijingul trebuie să jubileze văzând cum Washingtonul transformă licențele de export în surse de venit”, a declarat Liza Tobin, fost membru al Consiliului Național de Securitate în prima administrație Trump. „Ce urmează? Să lăsăm Lockheed Martin să vândă F-35 Chinei pentru un comision de 15%?”
Beijingul înregistrează o creștere semnificativă a exporturilor și importurilor/ Companiile chineze beneficiază de armistițiul cu SUA
Exporturile și importurile Chinei au înregistrat o creștere semnificativă în ultimele luni, pe măsură ce companiile s-au grăbit să beneficieze de un armistițiu în războiul comercial cu SUA. China a fost vizată inițial de taxe vamale de trei cifre de către Statele Unite însă s-a bucurat de un armistițiu cu președintele american, Donald Trump, care i-a permis să înregistreze progrese în domeniul comercial. Exporturile către Statele Unite au scăzut cu aproximativ 22% față de anul precedent, iar importurile au înregistrat o scădere de 19%. Totuși, exporturile către Africa și Asia de Sud-Est au crescut, pe măsură ce companiile chineze și-au orientat vânzările către alte piețe. Excedentul comercial global al Chinei pentru 2025 a crescut la 683,5 miliarde de dolari până la sfârștiul lunii iulie, cu aproape o treime mai mare decât surplusul din aceeași perioadă a anului precedent. Datele au arătat că surplusul Chinei în iulie a fost de 98,2 miliarde de dolari, în timp ce exporturile către SUA au fost cu 23,7 miliarde de dolari mai mari decât importurile. Importurile americane din China suportă un tarif de cel puțin 30%. Trump ordonase, anterior, taxe vamale de până la 245%, Beijingul oferind un răspuns adecvat acestei amenințări din partea SUA. Nu există informații cu privire la o posibilă extindere a termenului limită din 12 august al armistițiului. Piața chineză ar putea fi afectată de noile taxe asupra bunurilor vietnameze Administrația Trump a majorat tarifele la importurile din alte țări, deoarece Beijingul este suspectat că exportă mărfuri prin intermediul acestor state, conform agenției de presă The Associated Press. Vietnamul se confruntă cu o taxă de 20% la exporturile către SUA. „Având în vedere că această creștere temporară a cererii, cauzată de armistițiul comercial dintre SUA și China se estompează, iar tarifele pentru transporturile redirecționate prin alte țări cresc acum, exporturile par să rămână sub presiune în viitorul apropiat”, a avertizat economistul Zichun Huang. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Trump nu exclude scenariul unor taxe vamale suplimentare impuse CHINEI, din cauza achizițiilor de petrol din Rusia
Frankfurter Allgemeine Zeitung: India își permite să îl înfrunte pe Trump /O putere nuclearăcare avansează economic are mai multă influență decât UE
Politicienii de la New Delhi au o gândire similară cu cea a președintelui american, Donald Trump, în materie de politică externă, având ca prioritate protejarea intereselor Indiei, ceea ce plasează această țară, aliată cu Rusia, într-o poziție bună pentru a înfrunta Statele Unite, comentează cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Mulți președinți americani au avut relații complicate cu India. Ideea de a face India un aliat în confruntarea cu China are sens, întrucât cele două superputeri asiatice sunt rivali strategici. ”Dar, din cauza Rusiei, ecuația fost mereu complicată. India și-a dezvoltat relațiile cu Moscova inclusiv în perioada sovietică, întrucât colaborarea servea și intereselor de contracarare a Chinei. O consecință a fost cooperarea apropiată în domeniul armamentului între India și Rusia. Cooperarea rămâne la nivel considerabil, deși India achiziționează în prezent mai mult armament din Occident”, comentează Nikolas Busse, într-un editorial publicat în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung. Rusia atrage India cu petrol ieftin În prezent, președintele american, Donald Trump, are problema petrolului rusesc ieftin, cumpărat de India. Liderul de la Casa Albă, care încearcă oprirea războiului dintre Rusia și Ucraina, a amenințat că va aplica Indiei tarife vamale suplimentare dacă mai achiziționează petrol rusesc. ”Abordarea Guvernului de la New Delhi în materie de politică externă nu este cu mult diferită de cea a Casei Albe. Indienii se preocupă în primul rând de propriile interese, de aceea abordarea față de războiul din Ucraina a fost neutră. Reacțiile inițiale la amenințările lui Trump cu tarife nu indică vreo modificare fundamentală a gândirii liderilor indieni. Iar o putere nucleară care are și avânt economic își poate permite, în general, să opună mult mai multă rezistență decât, spre exemplu, Europa”, concluzionează editorialistul Nikolas Busse. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Trump amenință UE cu MAJORAREA taxelor vamale dacă țările europene refuză investițiile în SUA /„Vor plăti tarife de 35%” UE se opune anexării Fâșiei Gaza de către Israel /„Pozițiile sunt CLARE, iar ostaticii israelieni trebuie eliberați”
Süddeutsche Zeitung: UE, în conflict comercial cu SUA și China /Bruxellesul trebuie să protejeze sectoarele esențiale și să avanseze integrarea
Uniunea Europeană trebuie să avanseze integrarea și să protejeze prin subvenții sectoarele industriale strategice, pentru a face față conflictului comercial cu Administrația Chinei, comentează publicația Süddeutsche Zeitung, avertizând asupra impactului ignorării riscurilor. ”Uniunea Europeană nu are de contracarat doar conflictul cu Administrația Donald Trump. Ar fi bine dacă doar tarifele americane ar supune testelor politicile comerciale europene și exporturile. În ultima perioadă, atenția s-a concentrat asupra disputelor cu Donald Trump, ceea ce este logic și necesită o soluție. Însă nu trebuie ignorat faptul că Uniunea Europeană se află în conflict comercial mondial – inclusiv cu China”, comentează Jan Diesteldorf, într-un editorial publicat în cotidianul Süddeutsche Zeitung. ”Acest front va determina dacă modelul european, axat pe exporturi industriale, poate avea viitor. Tarifele vamale aplicate de Trump accelerează problemele Europei cu Beijingul. Prin aplicarea taxelor, Statele Unite obstrucționează exporturile europenilor pe cea mai importantă piață. Dar Washingtonul interzice și accesul produselor chineze. Ceea ce forțează China să se reorienteze spre alternativa logică – Uniunea Europeană”, explică editorialistul. UE trebuie să se protejeze de competiția chineză Deschiderea Uniunii Europene este atât o forță, cât și o vulnerabilitate. UE reprezintă un partener comercial de încredere, dar, în același timp, piețele europene deschise sunt lipsite de protecție în fața competiției chineze. ”China a redevenit o putere industrială mondială. Concurează cu UE la nivelul principalelor competențe și exploatează vulnerabilitățile prin controale asupra exporturilor de minerale rare. Mașinile electrice chineze sunt printre cele mai bune din lume. Companiile chineze pot fabrica produse chimice, utilaje de construcție și roboți, având nevoie mai puțin de tehnologie europeană. Din acest punct de vedere, succesul Chinei explică stagnarea Germaniei”, subliniază editorialistul. Cu toate acestea, firmele chineze beneficiază masiv de modelul economic axat pe subvenții și investiții guvernamentale, produc mai mult decât poate absorbi piața internă, ceea ce stimulează exporturile la prețuri mici, periclitând activitățile companiilor europene pe propria piață. ”Europa și China nu vor avea curând un acord comercial. Dar, în conflictul comercial cu front dublu – cu SUA și China -, UE trebuie să își protejeze baza industrială. Pe principiul «Europa pe primul loc», companiile autohtone din sectoarele-cheie trebuie ajutate prin subvenții și trebuie favorizate în procedurile de achiziții. Iar extinderea pieței unice este inevitabilă. Vor fi necesare fonduri și eforturi, dar, dacă Europa nu tratează cu seriozitate amenințarea chineză, efectele pe termen lung vor fi mult mai scumpe. Sau chiar catastrofale”, avertizează editorialistul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Analist: Economia Germaniei va simți PUTERNIC impactul taxelor lui Trump /”Pierdere masivă pentru schimburile comerciale”