Studiu: Eforturile de reducere a poluării aerului în China și Asia de Est ar fi putut contribui neintenționat la accentuarea încălzirii globale
Scăderea emisiilor de aerosoli – care pot răci planeta prin absorbția luminii solare – a adăugat aproximativ 0,05 grade Celsius la încălzirea globală pe deceniu începând din 2010, conform studiului publicat luni în Communications Earth & Environment. În acea perioadă, China a început să implementeze politici agresive pentru îmbunătățirea calității aerului și a reușit în cele din urmă să reducă cu 75% rata emisiilor de dioxid de sulf toxic, notează autorii studiului. Gazul de dioxid de sulf, un poluant dăunător rezultat din arderea combustibililor fosili și a erupțiilor vulcanice, este precursor al aerosolilor de sulfați – principalii aerosoli care răcesc în prezent planeta. Deși aceste particule reprezintă un risc pentru sănătatea plantelor, oamenilor și animalelor, ele se numără printre tipurile de aerosoli care contribuie la răcirea planetei. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu Atunci când norii se formează în jurul aerosolilor, acești compuși pot absorbi energia solară din atmosferă și astfel pot reduce lumina solară care ajunge la nivelul solului. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu. Înainte ca politicile Chinei de îmbunătățire a calității aerului să își facă efectul, poluarea era una dintre principalele cauze ale deceselor premature din țară, au mai precizat autorii. Totuși, din cauza reducerii concentrației de aerosoli răcoritori în atmosferă, zonele din Asia de Est și din alte regiuni ale lumii au resimțit o intensificare a încălzirii globale – și se așteaptă ca în viitor să se confrunte cu valuri de căldură și mai extreme, schimbări ale tiparelor musonice și potențiale perturbări în agricultură, conform studiului. E nevoie de eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Scăderea nivelului de sulfați „dezvăluie parțial încălzirea determinată de gazele cu efect de seră și influențează distribuția geografică a schimbărilor temperaturii la nivelul solului”, au observat cercetătorii. „Reducerea poluării aerului are beneficii clare pentru sănătate, dar fără o reducere concomitentă a emisiilor de CO₂, se elimină un strat de protecție împotriva schimbărilor climatice”, a declarat într-un comunicat coautorul Robert Allen, profesor de climatologie la Universitatea din California, Riverside. „Acest lucru subliniază nevoia unor eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a adăugat el. Allen și colegii săi și-au bazat concluziile pe simulări din principalele modele climatice pentru perioada 2015–2049, folosind date din proiectul internațional Regional Aerosol Model Intercomparison Project, care include contribuții din SUA, Europa și Asia. Aceștia au estimat o încălzire globală medie anuală de aproximativ 0,07 grade Celsius cauzată de reducerea emisiilor de aerosoli, cu 0,05 grade Celsius deja înregistrate pe deceniu din 2010 încoace. Reducerea emisiilor simulate a corespuns îndeaproape cu cea înregistrată în perioada 2010–2023 în Asia de Est, au notat autorii, adăugând că emisiile din regiune sunt așteptate să continue să scadă — deși într-un ritm mai lent. Principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung Deși studiul s-a concentrat pe aerosolii de sulfați, cercetătorii au subliniat că emisiile de dioxid de carbon (CO₂) și metan rămân principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung. „Studiul nostru s-a axat pe recenta și îngrijorătoarea accelerare a încălzirii globale, care este foarte preocupantă, dar totuși mică în comparație cu amploarea generală și pe termen lung a încălzirii cauzate de creșterea nivelului de CO₂ și metan”, a declarat autorul principal Bjørn Samset, cercetător senior la Centrul Norvegian pentru Cercetare Climatică și de Mediu Internațională, într-un comunicat. La rândul său, Robert Allen a subliniat că, deoarece aerosolii au o durată de viață scurtă în atmosferă, creșterea temperaturilor globale ar putea să se atenueze în viitorul apropiat. „Dioxidul de sulf și aerosolii de sulfați au o durată de viață de aproximativ o săptămână”, a spus el. „Odată eliminați, ne vom stabiliza într-un ritm de încălzire mai conform cu tendința pe termen lung.” Pe măsură ce și alte regiuni ale lumii — inclusiv Asia de Sud, Africa și America de Nord — încep să elimine treptat emisiile de aerosoli, oamenii de știință au spus că intenționează să analizeze cum aceste schimbări pot influența viitoarele tendințe climatice. „Îmbunătățirea calității aerului este o decizie de bun-simț pentru sănătatea publică”, a mai spus Allen. „Dar dacă vrem să prevenim cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, trebuie să reducem și emisiile de CO₂ și metan. Cele două trebuie să meargă mână în mână”.
Xi Jinping: China și Rusia trebuie să își întărească sprijinul reciproc
Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis marți ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, aflat în vizită la Beijing, că relația dintre China și Rusia trebuie să devină și mai solidă. Declarațiile au fost preluate de presa oficială chineză, potrivit AFP. Xi Jinping a spus că cele două țări trebuie să „pună în aplicare consensul important” stabilit cu președintele rus Vladimir Putin și să „îşi consolideze sprijinul reciproc în cadrul forumurilor multilaterale”. De asemenea, președintele chinez a declarat că Rusia și China trebuie să „unească ţările din Sudul global şi să promoveze dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă”. Afirmațiile președintelui chinez au fost făcute în contextul unei întâlniri oficiale între Lavrov și conducerea de la Beijing, organizată în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Acest forum include zece state, printre care China, Rusia, India, Pakistan și Iran. OCS urmărește să ofere o alternativă la structurile internaționale dominate de Occident, mai ales în ceea ce privește colaborarea politică, securitară și economică. Printre temele abordate de Lavrov în discuția cu Xi Jinping s-a aflat și pregătirea vizitei președintelui rus Vladimir Putin în China, cu ocazia summitului OCS programat pentru începutul lunii septembrie, conform informațiilor furnizate de Moscova. Cu două zile înainte, Lavrov a avut o întâlnire cu omologul său chinez, Wang Yi. Cei doi oficiali au discutat în principal despre situația din Ucraina și despre „relaţiile cu Statele Unite”, a anunțat presa rusă.
Corriere della Sera: China avertizează Europa că Putin nu trebuie să piardă războiul din Ucraina /Beijingul vrea să țină resursele SUA departe de Asia
Administrația Chinei a transmis Uniunii Europene că Rusia nu trebuie să piardă războiul cu Ucraina, notează cotidianul italian Corriere della Sera, explicând că Beijingul este interesat de prelungirea conflictului pentru a menține departe de Asia resursele militare ale Statelor Unite. Peste două săptămâni, urmează un summit important între Uniunea Europeană și China. În mod surprinzător, deși pregătește evenimentul, Beijingul le-a transmis un mesaj dur europenilor: Vladimir Putin trebuie să câștige războiul din Ucraina, o înfrângere nu ar fi acceptată de Administrația comunistă de la Beijing. Mesajul nu poate fi mai evident. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a transmis Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe că Beijingul nu vrea să asiste la o înfrângere a Rusiei în Ucraina, întrucât se teme că, într-o astfel de situație, Statele Unite și-ar muta întreaga atenție asupra Chinei. China vrea ca războiul din Ucraina să dureze cât mai mult ”Mai este un mesaj foarte relevant. Beijingul a avertizat că, dacă ar fi ajutat cu adevărat Moscova, Putin ar fi câștigat deja războiul. (…) China pare să vrea ca războiul să dureze cât mai mult posibil și ca Vladimir Putin să nu fie pus în dificultate, astfel încât atenția strategică și resursele militare ale Statelor Unite să fie absorbite de frontul european”, comentează editorialistul Federico Rampini, într-o analiză publicată în cotidianul Corriere della Sera sub titlul ”China avertizează Europa: Putin nu trebuie să piardă războiul în Ucraina”. Analiștii Institutului Eurasia extrag din poziția Chinei semnale pesimiste asupra rezultatelor summitului China-UE care va fi găzduit de președintele Xi Jinping. ”Summitul programat pe 24 iulie la Beijing probabil va fi tensionat și neproductiv, ținând cont de divergențele de interese și de pozițiile rigide ale ambelor părți”, subliniază experții. ”Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va insista, în discuțiile cu președintele Xi Jinping, asupra problemei sprijinului diplomatic și economic acordat de China Rusiei, în timp ce Uniunea Europeană va intensifica sancțiunile asupra entităților chineze care ajută Kremlinul în războiul din Ucraina. Iar preocupările privind securitatea economică și competitivitatea vor consolida eforturile UE de reducere a riscurilor generate de China”, concluzionează editorialistul Federico Rampini. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO UE așteaptă oferta lui TRUMP în conflictul comercial și avertizează Washingtonul /„Vom vedea ce se întâmplă”
Macron spune că Marea Britanie și Franța trebuie să pună capăt dependenței de SUA și China
Într-un discurs rar adresat ambelor camere ale parlamentului britanic, Macron a celebrat reluarea unei legături mai strânse între cele două țări, devenind primul lider european invitat la o vizită de stat britanică de la Brexit, potrivit Reuters. „Regatul Unit și Franța trebuie să arate încă o dată lumii că alianța noastră poate face diferența”, a spus el. „Singura modalitate de a depăși provocările pe care le avem, provocările timpului nostru, va fi să mergem împreună mână în mână, umăr la umăr”, a adăugat Macron. Enumerând amenințările geopolitice cu care se confruntă țările, Macron a susținut că acestea ar trebui, de asemenea, să se ferească de „dependențele excesive de SUA și de China”, afirmând că trebuie „să ne îndepărtăm economiile și societățile de această dublă dependență”. El a prezentat, de asemenea, oportunitățile pe care le oferă o legătură mai strânsă, spunând că ar trebui să faciliteze studenților, cercetătorilor și artiștilor să locuiască în țările celorlalți și să caute o modalitate de a lucra împreună în domeniul inteligenței artificiale și de a proteja copiii online.
Macron spune că Marea Britanie și Franța trebuie să pună capăt dependenței de SUA și China
Într-un discurs rar adresat ambelor camere ale parlamentului britanic, Macron a celebrat reluarea unei legături mai strânse între cele două țări, devenind primul lider european invitat la o vizită de stat britanică de la Brexit, potrivit Reuters. „Regatul Unit și Franța trebuie să arate încă o dată lumii că alianța noastră poate face diferența”, a spus el. „Singura modalitate de a depăși provocările pe care le avem, provocările timpului nostru, va fi să mergem împreună mână în mână, umăr la umăr”, a adăugat Macron. Enumerând amenințările geopolitice cu care se confruntă țările, Macron a susținut că acestea ar trebui, de asemenea, să se ferească de „dependențele excesive de SUA și de China”, afirmând că trebuie „să ne îndepărtăm economiile și societățile de această dublă dependență”. El a prezentat, de asemenea, oportunitățile pe care le oferă o legătură mai strânsă, spunând că ar trebui să faciliteze studenților, cercetătorilor și artiștilor să locuiască în țările celorlalți și să caute o modalitate de a lucra împreună în domeniul inteligenței artificiale și de a proteja copiii online.
Prețul metalelor rare vândute de China: apă otrăvită și sol radioactiv
De la smartphone-uri și vehicule electrice până la turbine eoliene și aparate RMN, metalele rare sunt componente esențiale, care susțin era digitală. China, lider mondial în extracția și rafinarea acestor resurse, plătește un preț greu pentru avansul său tehnologic, dobândit prin exploatare intensivă și nesupusă normelor de mediu. În regiunile Bayan Obo, din Mongolia Interioară, și Ganzhou, din provincia Jiangxi, peisajele sunt brăzdate de cratere adânci, lacuri toxice și dealuri erodate. Zeci de ani de exploatare intensă au lăsat în urmă o moștenire de poluare, boli și distrugere ecologică. Imaginile din satelit arată cum suprafața minelor s-a dublat în ultimii 25 de ani, iar lacurile de steril s-au extins odată cu ele. „Cred că este foarte dificil să cunoaștem cu adevărat costul uman și de mediu al unui astfel de model de dezvoltare”, a declarat Julie Klinger, autoarea cărții Rare Earth Frontiers, pentru BBC. Cele mai grave efecte au fost identificate în jurul iazului de steril din Baotou, un centru de procesare și depozitare a deșeurilor miniere unde localnicii au fost diagnosticați cu deformări osoase și intoxicații acute cu arsen. Aceste probleme sunt asociate cu contaminarea apei cauzată de deșeurile miniere, inclusiv nămolul cu toriu radioactiv. Element chimic radioactiv, precum uraniul și plutoniul, toriul poate duce la cancer pulmonar, leziuni genetice și alte probleme grave de sănătate, mai ales dacă particulele sunt inhalate sub formă de praf radioactiv. 2000 de tone de deșeuri toxice pentru o singură tonă de metal rar Potrivit studiilor, substanțele toxice se infiltrează lent în pânza freatică, amenințând Râul Galben, sursă vitală de apă potabilă pentru nordul Chinei. În Ganzhou, fermierii trăiesc printre „iazuri de levigare” – bazine toxice în care substanțele chimice sunt injectate direct în sol pentru a separa metalele rare. Multe dintre aceste iazuri sunt neacoperite, iar localnicii se tem de scurgerile din sol și din râuri. Deși guvernul chinez a început, din 2012, să reglementeze industria, reducând numărul licențelor miniere, pagubele sunt deja profunde. În teren, presiunea asupra celor care vor să vorbească este reală. Jurnaliștii BBC care au intervievat un fermier au fost înconjurați de angajați ai unei companii miniere, iar vehiculul lor a fost blocat timp de trei ore. Cu toate acestea, unii localnici par resemnați. „Cu pământurile rare, acum sunt bani. Minele plătesc 5.000 sau 6.000 de yuani pe lună (între 700 și puțin peste 800 dolari)” a menționat un fermier. În timp ce cererea din întreaga lume pentru gadgeturi, vehicule electrice și tehnologii verzi continuă să crească, rămâne o proporție greu de ignorat: pentru fiecare tonă de pământuri rare extrase, sunt generează aproximativ 2.000 de tone de deșeuri toxice. Chiar dacă autoritățile chineze încearcă acum să atenueze efectele dezastrului ecologic și să extindă extracțiile în afara granițelor, oamenii de știință avertizează că, oriunde s-ar face exploatarea, „fără soluții reale, peisajele și viețile tuturor vor fi în pericol.”
Parteneriat strategic important între Japonia și Filipine: Japonia exportă în Filipine distrugătoare de escortă
Japonia va exporta distrugătoare navale uzate către Filipine pentru a consolida capacitatea de descurajare a acesteia împotriva expansiunii maritime a Chinei, a relatat duminică ziarul japonez Yomiuri, citat de Reuters, în contextul în care cei doi aliați ai SUA își intensifică cooperarea pentru a contracara Beijingul. Planul de export vizează șase distrugătoare de escortă din clasa Abukuma, aflate în serviciul Forțelor Maritime de Autoapărare ale Japoniei de peste trei decenii, potrivit cotidianului japonez, care citează mai multe surse guvernamentale anonime. Miniștrii apărării Gen Nakatani (Japonia) și Gilberto Teodoro (Filipine) au convenit asupra exportului de distrugătoare în cadrul unei întâlniri desfășurate luna trecută la Singapore, mai notează Yomiuri, adăugând că armata filipineză va inspecta navele în această vară, ca parte a pregătirilor finale. O delegație de experți navali din Filipine va realiza o evaluare detaliată a navelor, a anunțat duminică Marina filipineză, ca răspuns la o invitație oficială din partea Ministerului japonez al Apărării. „Rezultatul acestei inspecții va ghida deliberările viitoare privind posibila achiziție și alinierea acesteia cu eforturile de modernizare ale Marinei Filipineze”, se arată în comunicat, adăugând că inițiativa reflectă aprofundarea parteneriatului strategic dintre Filipine și Japonia. Cooperarea bilaterală vine în contextul în care China este tot mai agresivă în apele Mării Chinei de Sud și de Est Un purtător de cuvânt al Ministerului japonez al Apărării a refuzat să comenteze articolul, iar Ministerul chinez de Externe nu a răspuns imediat solicitărilor Reuters. Tokyo și Manila afirmă că se confruntă cu provocări din partea acțiunilor tot mai agresive ale Chinei în apele Mării Chinei de Sud (pentru Filipine) și Mării Chinei de Est (pentru Japonia). Cooperarea militară bilaterală a inclus exerciții comune, un pachet de asistență pentru radare din partea Japoniei și un dialog strategic la nivel înalt. Anul trecut, cele două țări au semnat un acord de acces reciproc – primul de acest fel pentru Japonia în Asia – care permite desfășurarea de forțe militare pe teritoriul celeilalte părți. Cum acționează distrugătoarele de escortă Pentru a respecta restricțiile impuse de constituția pacifistă a Japoniei în privința exportului de echipamente militare, Tokyo va trata instalarea echipamentelor și sistemelor de comunicații solicitate de Manila ca pe un proiect de dezvoltare comună, notează Yomiuri. Distrugătoarele de escortă din clasa Abukuma, considerate relativ mici, au o deplasare standard de aproximativ 2.000 de tone, sunt operate de un echipaj de circa 120 de persoane și sunt echipate cu rachete antisubmarin și antinavă, tuburi lans-torpilă și tunuri, potrivit site-ului Marinei japoneze. Marina filipineză nu deține distrugătoare, ci doar fregate și corvete, care sunt de obicei mai mici și mai slab înarmate.
Franţa acuză China că a sabotat vânzările avionului de luptă Rafale
Potrivit unui raport al serviciilor franceze de informaţii şi citat de Associated Press, China ar fi desfăşurat o campanie de discreditare a avionului de luptă Rafale, după ce acesta a fost implicat în confruntările aeriene dintre India şi Pakistan din luna mai. Diplomaţi chinezi din diverse ambasade ar fi transmis partenerilor internaţionali că Rafalele s-au descurcat slab în luptă şi ar fi promovat avioanele de producţie chineză. Oficialii francezi afirmă că unele ţări care au comandat deja Rafale, precum Indonezia, au fost îndemnate să renunţe la achiziţii viitoare. În plus, campania ar fi inclus postări virale pe reţelele sociale, imagini trucate, conţinut generat cu inteligenţă artificială şi chiar simulări din jocuri video. Deşi Franţa nu a reuşit să lege direct guvernul chinez de campania online, serviciile de informaţii susţin că diplomaţii chinezi au transmis aceeaşi naraţiune în întâlniri cu oficiali din domeniul apărării din mai multe state. Ministerul Apărării din China a negat acuzaţiile, catalogându-le drept „zvonuri nefondate şi calomnii”. Rafale este avionul de vârf al industriei de apărare franceze, iar reputaţia sa este esenţială pentru exporturile militare ale Franţei.
Vânzarea TikTok, aproape de un acord. Trump anunță că discuțiile SUA-China vor începe săptămâna viitoare
El a declarat că Statele Unite au „destul de mult” o înțelegere privind vânzarea platformei TikTok. „Cred că vom începe luni sau marți… să vorbim cu China, poate cu președintele Xi sau cu unul dintre reprezentanții săi, dar am avea destul de mult o înțelegere”, a declarat Trump reporterilor, potrivit Reuters. Anunțul vine în contextul în care în primăvara acestui an a fost pregătită o înțelegere pentru divizarea operațiunilor TikTok din SUA într-o nouă firmă cu sediul în SUA, deținută majoritar și operată de investitori americani. Cu toate acestea, înțelegerea a fost suspendată după ce Beijingul a indicat că nu o va aproba în urma tarifelor anunțate de Trump pentru produsele chinezești. La începutul anului 2025, aplicația TikTok a devenit indisponibilă pentru câteva ore în SUA, pentru ca ulterior să intervină Trump, odată cu revenirea sa la Casa Albă, pentru a restabili accesul. De atunci, termenul limită privind cedarea activelor TikTok unor entități americane a fost amânat. Momentan, Trump a prelungit până pe 17 septembrie un termen limită pentru ca ByteDance, compania-mamă chineză, să cedeze activele TikTok din SUA.
Avem un cumpărător pentru TikTok: Trump anunță marea mutare, dar mingea e tot la Beijing
Într-un nou episod din saga TikTok, fostul și actualul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că aplicația chineză are în sfârșit un potențial cumpărător american. Declarația a fost făcută duminică, 29 iunie, într-un interviu acordat postului Fox News, în care Trump a spus clar: „Avem un cumpărător pentru TikTok”. Totuși, finalizarea tranzacției atârnă de o decizie a Beijingului, care ar putea bloca întregul proces, notează AFP. Anunțul vine după ce Trump a acordat mai multe amânări termenului-limită pentru ca ByteDance, compania mamă a TikTok din China, să vândă divizia sa americană către o entitate aprobată de Washington. Ultima prelungire a fost stabilită până pe 17 septembrie 2025, dată la care TikTok ar putea fi interzisă complet pe teritoriul SUA, în lipsa unui acord validat. Un grup „foarte bogat” în spatele ofertei Fără să ofere detalii precise despre identitatea cumpărătorilor, Donald Trump a spus că este vorba despre „un grup de oameni foarte bogați”. Potrivit presei americane, încă din luna aprilie exista un acord preliminar care ar fi permis separarea TikTok SUA de ByteDance, printr-o reorganizare a acționariatului. Conform acestui plan, pachetul majoritar al TikTok SUA ar urma să fie preluat de investitori non-chinezi, crescându-și participația de la 60% la 80%. ByteDance ar rămâne cu 20%, dar fără control operațional direct asupra activității din Statele Unite. Această formulă ar urma să răspundă cerințelor legale din Congresul american, care vizează reducerea riscurilor de influență chineză asupra datelor cetățenilor americani. Problema este că pentru o astfel de vânzare este nevoie și de aprobarea oficială a Chinei. După ce Trump a anunțat impunerea unor noi tarife vamale împotriva unor parteneri comerciali, inclusiv Beijingului, părțile chineze au blocat orice avans în negocieri. Cu toate acestea, recent, autoritățile chineze au transmis că sunt gata să discute din nou termenii unui acord comercial mai larg, ceea ce ar putea debloca și situația TikTok. TikTok, prins între politică și geopolitică Pentru Trump, TikTok a fost încă de la primul mandat un simbol al confruntării economice și tehnologice dintre SUA și China. Deși în trecut a cerut interzicerea rețelei, în prezent pare mai dispus să o păstreze în SUA — cu condiția ca proprietatea și controlul să fie preluate de entități americane. „Cred că voi avea nevoie de China. Președintele Xi probabil că va aproba”, a declarat Trump în interviul său, sugerând că soarta tranzacției depinde în ultimă instanță de voința regimului de la Beijing. TikTok are peste 170 de milioane de utilizatori activi în Statele Unite, iar orice restricție majoră asupra platformei ar genera consecințe nu doar economice, ci și politice — mai ales în contextul campaniei electorale din 2025, în care Trump caută să își consolideze sprijinul în rândul tinerilor. Între timp, tensiunile comerciale dintre SUA și China rămân la cote înalte. TikTok nu este doar o aplicație de divertisment, ci a devenit un instrument cu valoare strategică în războiul economic global. Dacă tranzacția va fi aprobată, rămâne de văzut dacă va aduce un echilibru între securitate, suveranitate digitală și libertatea internetului.