Etichetă: china

Membri ai Congresului SUA cer menținerea Tratatului AUKUS /Există indicii că Beijingul se pregătește de utilizarea forței militare

Congresmeni republicani și democrați din Statele Unite au exprimat susținere, marți, pentru proiectul construirii de submarine militare prin colaborarea cu Marea Britanie și Australia (AUKUS), o inițiativă care face obiectul unei reevaluări a Departamentului Apărării. Tratatul dintre Australia, Marea Britanie și Statele Unite (AUKUS) a fost semnat în anul 2023 de către Administrația Joe Biden, în cadrul eforturilor de contracarare a ambițiilor Chinei în regiunea Indo-Pacifică. În iunie, Pentagonul a lansat o acțiune de revizuire a acordului AUKUS, în special a inițiativei de fabricare a submarinelor cu propulsie nucleară, verificările urmând să determine dacă proiectul va fi continuat sau nu. Într-o scrisoare adresată secretarului Apărării, Pete Hegseth, congresmenii John Moolenaar și Raja Krishnamoorthi, din cadrul Comisiei pentru Afaceri Strategice a Camerei Reprezentanților, au avertizat asupra activităților Chinei. ”Există indicii credibile că Beijingul se pregătește de utilizarea forței militare pentru modificarea echilibrului de putere în zona Indo-Pacifică”, au afirmat cei doi congresmeni, conform agenției Reuters. Cei doi membri ai Congresului au cerut menținerea proiectului AUKUS de fabricare a submarinelor cu propulsie nucleară în colaborare cu Marea Britanie și Australia. ”Tratatul AUKUS reprezintă un cadru esențial pentru intensificarea în mod fundamental a apărării colective a Statelor Unite, Australiei și Marii Britanii în contextul agresiunilor Partidului Comunist Chinez. Tratatul AUKUS a primit dintr-un anumit motiv sprijinul Congresului SUA. Alături de colegii noștri, înțelegem că acest acord garantează consolidarea securității noastre naționale împreună cu cea a principalilor noștri aliați”, subliniază congresmenii, în scrisoarea adresată șefului Pentagonului. Oprirea acordului privind fabricarea submarinelor și avansarea tehnologică militară ar distruge un pilon crucial de cooperare în materie de securitate între SUA, Marea Britanie și Australia, într-o perioadă de tensiuni cu Administrația Chinei. Revizuirea tratatului AUKUS a generat preocupări la Londra și Canberra. Australia și Marea Britanie vor construi un tip de submarin de atac din clasa SSN-Aukus, care ar urma să intre în serviciu la începutul anilor 2040. Statele Unite au stabilit să vândă cinci submarine din clasa Virginia către Australia până în 2032. Chiar dacă tratatul AUKUS beneficiază de susținere din partea membrilor Congresului și a experților, anumiți specialiști afirmă că există riscul subminării siguranței naționale a Statelor Unite, întrucât Forțele Navale americane încearcă să fabrice și să vândă propriile submarine. La rândul său, China denunță o mentalitate ”specifică Războiului Rece” și a cerut constant Statelor Unite, Marii Britanii și Australiei să nu avanseze cooperarea în privința construirii de submarine nucleare până nu vor fi stabilite garanții de menținere a echilibrului strategic. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Volodimir Zelenski anunță noi potențiale NEGOCIERI cu Rusia /„Continuăm eforturile” ANALIZĂ Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare /Managerii sunt preocupați de INFLAȚIE și de tensiunile comerciale

China vrea să construiască cea mai mare HIDROCENTRALĂ din lume. Anunțul proiectului stimulează bursele, însă atrage critici din partea țărilor vecine

Cel mai mare proiect hidroelectric din lume este situat în amonte pe fluviul Yarlung Zangbo, care izvorăște din Tibet, și are un cost estimat de cel puțin 170 de miliarde de dolari. Noua hidrocentrală va depăși ca mărime Barajul celor Trei Defileuri, considerat actualmente cea mai mare construcție de acest tip din lume. Realizarea sa a durat aproape două decenii și a generat aproape un milion de locuri de muncă, însă în același timp, a strămutate un număr similar de persoane, potrivit datelor guvernamentale redate de Reuters. Situat pe marginea estică a Platoului Tibetan, noul proiect are un potențial hidroenergetic imens, deoarece o secțiune a râului curge în cădere de la 2.000 de metri pe o distanță de 50 km. Ca și capacitate de producție, se estimează că va realiza aproape 300 de miliarde de kilowați-oră anual, similar cu nivelul de electricitate consumată de Marea Britanie anul trecut. „Acest proiect atrage investiții puternice și va genera venituri consistente la bugetul de stat atunci când se va finaliza: 120 de miliarde de yuani (echivalentul a circa 17 miliarde de dolari) anual. Lucrările vor fi gata în următorul deceniu”, transmite premierul chinez Li Qiang. Anunțul demarării lucrărilor a fost bine primit de piețele de de capital, care au reacționat imediat. Văzut drept o dovadă de stimulare economică, prețurile acțiunilor și randamentele obligațiunilor din sectorul hidroenergetic au crescut brusc. Cum s-au comportat bursele Indicele CSI Construction & Engineering (.CSI399995) a crescut cu până la 4%, atingând maximul ultimelor șapte luni. De asemenea, Power Construction Corporation of China (601669.SS) și Arcplus Group PLC (600629.SS) au crescut cu 10%. Acțiunile Hunan Wuxin Tunnel Intelligent Equipment Co (835174.BJE), listată la Beijing, care vinde echipamente de foraj pentru realizarea de tuneluri, au crescut cu 30%. Producătorul de ciment Xizang Tianlu Co Ltd (600326.SS) și Tibet GaoZheng Explosive Co (002827.SZ), producător de materiale explozibile civile, au crescut ambele cu 10%. „Proiectul stimulează cererea de echipamente și materiale de construcții. Barajul va ajuta la satisfacerea cererii de energie din Tibet și restul Chinei, fără a avea un efect major asupra rezervelor de apă din aval sau asupra mediului. Lucrările vor fi terminate în jurul anului 2030”, susțin autoritățile chineze. Țările vecine contestă proiectul India și Bangladesh și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care această construcție le va avea asupra milioanelor de oameni din aval. Odată ce trece în India, Yarlung Zangbo este cunoscut drept Brahmaputra și joacă de milenii un rol esențial în viața comunităților aflate înspre gura de vărsare, aflată în Bangladesh. De asemenea, ecologiștii au avertizat că impactul asupra mediului va fi unul profund. „Barajul va afecta ireversibil ecosistemele aflate în aval. De asemenea, modificarea debitului va lovi puternic activitățile economice de care depind milioane de oameni din India și Bangladesh”, susțin ONG-urile bazate pe probleme de mediu. RECOMANDAREA AUTORULUI Bogdan Ivan: Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine și verzi surse de energie Fața nevăzută a dezastrului de la PRAID. Cine este miliardarul implicat în aducerea castorilor care au blocat lucrările pentru devierea pârâului Corund

Liderii Uniunii Europene vor participa la un summit organizat la Beijing/ Este o oportunitate de a ne angaja într-un dialog la cel mai înalt nivel

China a confirmat, luni, că liderii Uniunii Europene vor efectua o vizită oficială la Beijing, joi, pentru a participa la summitul care marchează 50 de ani de relații diplomatice între China și Comunitatea Europeană. Întâlnirea are loc într-un moment în care cei doi parteneri comerciali încearcă să rezolve o serie de tensiuni diplomatice, privind suprataxele europene pentru vehiculele electrice chinezești și relația dintre Beijing și Moscova, care ridică suspiciunile Uniunii Europene. De asemenea, conform unui comunicat al UE, cei doi lideri, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Antonio Costa, președintele Consiliului European, se vor întâlni cu liderul chinez Xi Jinping, cu care „vor discuta despre relațiile UE-China și despre provocările geopolitice actuale, inclusiv războiul condus de Rusia în Ucraina”. Cu premierul chinez, Li Qiang, „vor discuta mai detaliat aspectele comerciale și economice ale relației dintre cele două state”. UE încearcă să îmbunătățească relațiile cu China Relațiile dintre China și UE s-au înrăutățit în ultimii ani, blocul comunitar european temându-se de producția excesivă din China, stimulată de subvențiile de stat, care ar putea provoca un deficit comercial considerabil și ar putea determina înmulțirea produselor chinezești ieftine pe piața europeană. Disputa s-a intensificat anul trecut, când UE a introdus tarife suplimentare pentru vehiculele electrice fabricate în China. Beijingul a răspuns tarifelor UE, stabilind propriile taxe comerciale pentru coniacul francez, potrivit ziarului Les Echos. „Acest summit este o oportunitate de a ne angaja într-un dialog cu China la cel mai înalt nivel și de a purta discuții sincere și constructive privind problemele care vizează interesele ambelor blocuri”, a declarat Antonio Costa. Totodată, președintele Consiliului European va încerca să obțină, alături de Ursula von der Leyen, o relaxare a restricțiilor privind exporturile de pământuri rare, care sunt esențiale în producția de telefoane mobile și mașini electrice. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Vicepremierul chinez avertizează asupra „transformărilor” la nivel MONDIAL/ „Unele țări interferează cu piața sub pretextul reducerii riscurilor”

Agenția de spionaj a Chinei se implică în combaterea eforturile străine de a fura pământuri rare

Agențiile de informații străine și agenții lor au colaborat cu „infractori interni” pentru a fura din China produse legate de pământuri rare, reprezentând o amenințare serioasă la adresa securității naționale a Chinei, a declarat agenția de spionaj într-o declarație publicată pe contul său WeChat, fără a numi vreo țară anume. Ministerul a declarat că a detectat încercări ale unei țări nenumite de a ocoli restricțiile la export prin falsificarea etichetelor, falsificarea manifestelor de marfă și transbordarea mărfurilor, în cazul în care produsele sunt transportate prin țări terțe înainte de a ajunge la destinația finală. Reuters a raportat în exclusivitate în această lună că au fost cantități neobișnuit de mari de antimoniu – un metal utilizat în baterii, cipuri și substanțe ignifuge – ce par să fi fost transbordate în Statele Unite prin Thailanda și Mexic după ce China a interzis exporturile americane. La începutul lunii aprilie, China a adăugat mai multe pământuri rare și magneți asociați pe lista restricțiilor la export, ca răspuns la tarifele impuse de SUA. Decizia a afectat lanțurile de aprovizionare globale esențiale pentru vehiculele electrice, roboții și apărarea, forțând unii producători auto din afara Chinei să suspende parțial producția din cauza penuriei. Cu toate acestea, exporturile de metale rare ale Chinei au crescut cu 32% în iunie față de luna precedentă, ceea ce ar putea indica faptul că acordurile încheiate luna trecută între Washington și Beijing pentru a liberaliza fluxul de metale dau roade. Reînceperea vânzărilor de cipuri AI H20 către China, planificată de Nvidia, a făcut parte din negocierile privind pământurile rare. (sursa: Mediafax)

Studiu: Eforturile de reducere a poluării aerului în China și Asia de Est ar fi putut contribui neintenționat la accentuarea încălzirii globale

Scăderea emisiilor de aerosoli – care pot răci planeta prin absorbția luminii solare – a adăugat aproximativ 0,05 grade Celsius la încălzirea globală pe deceniu începând din 2010, conform studiului publicat luni în Communications Earth & Environment. În acea perioadă, China a început să implementeze politici agresive pentru îmbunătățirea calității aerului și a reușit în cele din urmă să reducă cu 75% rata emisiilor de dioxid de sulf toxic, notează autorii studiului. Gazul de dioxid de sulf, un poluant dăunător rezultat din arderea combustibililor fosili și a erupțiilor vulcanice, este precursor al aerosolilor de sulfați – principalii aerosoli care răcesc în prezent planeta. Deși aceste particule reprezintă un risc pentru sănătatea plantelor, oamenilor și animalelor, ele se numără printre tipurile de aerosoli care contribuie la răcirea planetei. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu Atunci când norii se formează în jurul aerosolilor, acești compuși pot absorbi energia solară din atmosferă și astfel pot reduce lumina solară care ajunge la nivelul solului. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu. Înainte ca politicile Chinei de îmbunătățire a calității aerului să își facă efectul, poluarea era una dintre principalele cauze ale deceselor premature din țară, au mai precizat autorii. Totuși, din cauza reducerii concentrației de aerosoli răcoritori în atmosferă, zonele din Asia de Est și din alte regiuni ale lumii au resimțit o intensificare a încălzirii globale – și se așteaptă ca în viitor să se confrunte cu valuri de căldură și mai extreme, schimbări ale tiparelor musonice și potențiale perturbări în agricultură, conform studiului. E nevoie de eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Scăderea nivelului de sulfați „dezvăluie parțial încălzirea determinată de gazele cu efect de seră și influențează distribuția geografică a schimbărilor temperaturii la nivelul solului”, au observat cercetătorii. „Reducerea poluării aerului are beneficii clare pentru sănătate, dar fără o reducere concomitentă a emisiilor de CO₂, se elimină un strat de protecție împotriva schimbărilor climatice”, a declarat într-un comunicat coautorul Robert Allen, profesor de climatologie la Universitatea din California, Riverside. „Acest lucru subliniază nevoia unor eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a adăugat el. Allen și colegii săi și-au bazat concluziile pe simulări din principalele modele climatice pentru perioada 2015–2049, folosind date din proiectul internațional Regional Aerosol Model Intercomparison Project, care include contribuții din SUA, Europa și Asia. Aceștia au estimat o încălzire globală medie anuală de aproximativ 0,07 grade Celsius cauzată de reducerea emisiilor de aerosoli, cu 0,05 grade Celsius deja înregistrate pe deceniu din 2010 încoace. Reducerea emisiilor simulate a corespuns îndeaproape cu cea înregistrată în perioada 2010–2023 în Asia de Est, au notat autorii, adăugând că emisiile din regiune sunt așteptate să continue să scadă — deși într-un ritm mai lent. Principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung Deși studiul s-a concentrat pe aerosolii de sulfați, cercetătorii au subliniat că emisiile de dioxid de carbon (CO₂) și metan rămân principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung. „Studiul nostru s-a axat pe recenta și îngrijorătoarea accelerare a încălzirii globale, care este foarte preocupantă, dar totuși mică în comparație cu amploarea generală și pe termen lung a încălzirii cauzate de creșterea nivelului de CO₂ și metan”, a declarat autorul principal Bjørn Samset, cercetător senior la Centrul Norvegian pentru Cercetare Climatică și de Mediu Internațională, într-un comunicat. La rândul său, Robert Allen a subliniat că, deoarece aerosolii au o durată de viață scurtă în atmosferă, creșterea temperaturilor globale ar putea să se atenueze în viitorul apropiat. „Dioxidul de sulf și aerosolii de sulfați au o durată de viață de aproximativ o săptămână”, a spus el. „Odată eliminați, ne vom stabiliza într-un ritm de încălzire mai conform cu tendința pe termen lung.” Pe măsură ce și alte regiuni ale lumii — inclusiv Asia de Sud, Africa și America de Nord — încep să elimine treptat emisiile de aerosoli, oamenii de știință au spus că intenționează să analizeze cum aceste schimbări pot influența viitoarele tendințe climatice. „Îmbunătățirea calității aerului este o decizie de bun-simț pentru sănătatea publică”, a mai spus Allen. „Dar dacă vrem să prevenim cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, trebuie să reducem și emisiile de CO₂ și metan. Cele două trebuie să meargă mână în mână”.

Xi Jinping: China și Rusia trebuie să își întărească sprijinul reciproc

Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis marți ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, aflat în vizită la Beijing, că relația dintre China și Rusia trebuie să devină și mai solidă. Declarațiile au fost preluate de presa oficială chineză, potrivit AFP. Xi Jinping a spus că cele două țări trebuie să „pună în aplicare consensul important” stabilit cu președintele rus Vladimir Putin și să „îşi consolideze sprijinul reciproc în cadrul forumurilor multilaterale”. De asemenea, președintele chinez a declarat că Rusia și China trebuie să „unească ţările din Sudul global şi să promoveze dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă”. Afirmațiile președintelui chinez au fost făcute în contextul unei întâlniri oficiale între Lavrov și conducerea de la Beijing, organizată în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Acest forum include zece state, printre care China, Rusia, India, Pakistan și Iran. OCS urmărește să ofere o alternativă la structurile internaționale dominate de Occident, mai ales în ceea ce privește colaborarea politică, securitară și economică. Printre temele abordate de Lavrov în discuția cu Xi Jinping s-a aflat și pregătirea vizitei președintelui rus Vladimir Putin în China, cu ocazia summitului OCS programat pentru începutul lunii septembrie, conform informațiilor furnizate de Moscova. Cu două zile înainte, Lavrov a avut o întâlnire cu omologul său chinez, Wang Yi. Cei doi oficiali au discutat în principal despre situația din Ucraina și despre „relaţiile cu Statele Unite”, a anunțat presa rusă.

Corriere della Sera: China avertizează Europa că Putin nu trebuie să piardă războiul din Ucraina /Beijingul vrea să țină resursele SUA departe de Asia

Administrația Chinei a transmis Uniunii Europene că Rusia nu trebuie să piardă războiul cu Ucraina, notează cotidianul italian Corriere della Sera, explicând că Beijingul este interesat de prelungirea conflictului pentru a menține departe de Asia resursele militare ale Statelor Unite. Peste două săptămâni, urmează un summit important între Uniunea Europeană și China. În mod surprinzător, deși pregătește evenimentul, Beijingul le-a transmis un mesaj dur europenilor: Vladimir Putin trebuie să câștige războiul din Ucraina, o înfrângere nu ar fi acceptată de Administrația comunistă de la Beijing. Mesajul nu poate fi mai evident. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a transmis Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe că Beijingul nu vrea să asiste la o înfrângere a Rusiei în Ucraina, întrucât se teme că, într-o astfel de situație, Statele Unite și-ar muta întreaga atenție asupra Chinei. China vrea ca războiul din Ucraina să dureze cât mai mult ”Mai este un mesaj foarte relevant. Beijingul a avertizat că, dacă ar fi ajutat cu adevărat Moscova, Putin ar fi câștigat deja războiul. (…) China pare să vrea ca războiul să dureze cât mai mult posibil și ca Vladimir Putin să nu fie pus în dificultate, astfel încât atenția strategică și resursele militare ale Statelor Unite să fie absorbite de frontul european”, comentează editorialistul Federico Rampini, într-o analiză publicată în cotidianul Corriere della Sera sub titlul ”China avertizează Europa: Putin nu trebuie să piardă războiul în Ucraina”. Analiștii Institutului Eurasia extrag din poziția Chinei semnale pesimiste asupra rezultatelor summitului China-UE care va fi găzduit de președintele Xi Jinping. ”Summitul programat pe 24 iulie la Beijing probabil va fi tensionat și neproductiv, ținând cont de divergențele de interese și de pozițiile rigide ale ambelor părți”, subliniază experții. ”Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va insista, în discuțiile cu președintele Xi Jinping, asupra problemei sprijinului diplomatic și economic acordat de China Rusiei, în timp ce Uniunea Europeană va intensifica sancțiunile asupra entităților chineze care ajută Kremlinul în războiul din Ucraina. Iar preocupările privind securitatea economică și competitivitatea vor consolida eforturile UE de reducere a riscurilor generate de China”, concluzionează editorialistul Federico Rampini. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO UE așteaptă oferta lui TRUMP în conflictul comercial și avertizează Washingtonul /„Vom vedea ce se întâmplă”

Macron spune că Marea Britanie și Franța trebuie să pună capăt dependenței de SUA și China

Într-un discurs rar adresat ambelor camere ale parlamentului britanic, Macron a celebrat reluarea unei legături mai strânse între cele două țări, devenind primul lider european invitat la o vizită de stat britanică de la Brexit, potrivit Reuters. „Regatul Unit și Franța trebuie să arate încă o dată lumii că alianța noastră poate face diferența”, a spus el. „Singura modalitate de a depăși provocările pe care le avem, provocările timpului nostru, va fi să mergem împreună mână în mână, umăr la umăr”, a adăugat Macron. Enumerând amenințările geopolitice cu care se confruntă țările, Macron a susținut că acestea ar trebui, de asemenea, să se ferească de „dependențele excesive de SUA și de China”, afirmând că trebuie „să ne îndepărtăm economiile și societățile de această dublă dependență”. El a prezentat, de asemenea, oportunitățile pe care le oferă o legătură mai strânsă, spunând că ar trebui să faciliteze studenților, cercetătorilor și artiștilor să locuiască în țările celorlalți și să caute o modalitate de a lucra împreună în domeniul inteligenței artificiale și de a proteja copiii online.

Macron spune că Marea Britanie și Franța trebuie să pună capăt dependenței de SUA și China

Într-un discurs rar adresat ambelor camere ale parlamentului britanic, Macron a celebrat reluarea unei legături mai strânse între cele două țări, devenind primul lider european invitat la o vizită de stat britanică de la Brexit, potrivit Reuters. „Regatul Unit și Franța trebuie să arate încă o dată lumii că alianța noastră poate face diferența”, a spus el. „Singura modalitate de a depăși provocările pe care le avem, provocările timpului nostru, va fi să mergem împreună mână în mână, umăr la umăr”, a adăugat Macron. Enumerând amenințările geopolitice cu care se confruntă țările, Macron a susținut că acestea ar trebui, de asemenea, să se ferească de „dependențele excesive de SUA și de China”, afirmând că trebuie „să ne îndepărtăm economiile și societățile de această dublă dependență”. El a prezentat, de asemenea, oportunitățile pe care le oferă o legătură mai strânsă, spunând că ar trebui să faciliteze studenților, cercetătorilor și artiștilor să locuiască în țările celorlalți și să caute o modalitate de a lucra împreună în domeniul inteligenței artificiale și de a proteja copiii online.

Prețul metalelor rare vândute de China: apă otrăvită și sol radioactiv

De la smartphone-uri și vehicule electrice până la turbine eoliene și aparate RMN, metalele rare sunt componente esențiale, care susțin era digitală. China, lider mondial în extracția și rafinarea acestor resurse, plătește un preț greu pentru avansul său tehnologic, dobândit prin exploatare intensivă și nesupusă normelor de mediu. În regiunile Bayan Obo, din Mongolia Interioară, și Ganzhou, din provincia Jiangxi, peisajele sunt brăzdate de cratere adânci, lacuri toxice și dealuri erodate. Zeci de ani de exploatare intensă au lăsat în urmă o moștenire de poluare, boli și distrugere ecologică. Imaginile din satelit arată cum suprafața minelor s-a dublat în ultimii 25 de ani, iar lacurile de steril s-au extins odată cu ele. „Cred că este foarte dificil să cunoaștem cu adevărat costul uman și de mediu al unui astfel de model de dezvoltare”, a declarat Julie Klinger, autoarea cărții Rare Earth Frontiers, pentru BBC. Cele mai grave efecte au fost identificate în jurul iazului de steril din Baotou, un centru de procesare și depozitare a deșeurilor miniere unde localnicii au fost diagnosticați cu deformări osoase și intoxicații acute cu arsen. Aceste probleme sunt asociate cu contaminarea apei cauzată de deșeurile miniere, inclusiv nămolul cu toriu radioactiv. Element chimic radioactiv, precum uraniul și plutoniul, toriul poate duce la cancer pulmonar, leziuni genetice și alte probleme grave de sănătate, mai ales dacă particulele sunt inhalate sub formă de praf radioactiv. 2000 de tone de deșeuri toxice pentru o singură tonă de metal rar Potrivit studiilor, substanțele toxice se infiltrează lent în pânza freatică, amenințând Râul Galben, sursă vitală de apă potabilă pentru nordul Chinei. În Ganzhou, fermierii trăiesc printre „iazuri de levigare” – bazine toxice în care substanțele chimice sunt injectate direct în sol pentru a separa metalele rare. Multe dintre aceste iazuri sunt neacoperite, iar localnicii se tem de scurgerile din sol și din râuri. Deși guvernul chinez a început, din 2012, să reglementeze industria, reducând numărul licențelor miniere, pagubele sunt deja profunde. În teren, presiunea asupra celor care vor să vorbească este reală. Jurnaliștii BBC care au intervievat un fermier au fost înconjurați de angajați ai unei companii miniere, iar vehiculul lor a fost blocat timp de trei ore. Cu toate acestea, unii localnici par resemnați. „Cu pământurile rare, acum sunt bani. Minele plătesc 5.000 sau 6.000 de yuani pe lună (între 700 și puțin peste 800 dolari)” a menționat un fermier. În timp ce cererea din întreaga lume pentru gadgeturi, vehicule electrice și tehnologii verzi continuă să crească, rămâne o proporție greu de ignorat: pentru fiecare tonă de pământuri rare extrase, sunt generează aproximativ 2.000 de tone de deșeuri toxice. Chiar dacă autoritățile chineze încearcă acum să atenueze efectele dezastrului ecologic și să extindă extracțiile în afara granițelor, oamenii de știință avertizează că, oriunde s-ar face exploatarea, „fără soluții reale, peisajele și viețile tuturor vor fi în pericol.”