Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, după vizita din China: Serbia va deveni prima țară din Europa care va fabrica roboți umanoizi
În timp ce zeci de mii de sârbi protestează împotriva regimului de la Belgrad, Aleksandar Vucic s-a deplasat în Republica Populară Chineză. Este al treilea lider care efectuează o vizită de stat la Beijing, după Donald Trump și Vladimir Putin. Miercuri, când se afla la Jiaxing, liderul sârb a anunțat că Serbia va începe producția de roboți în masă între 10 și 20 iulie. Vucic susține că în două luni, Serbia va avea roboți umanoizi, ceva ce nu are nicio altă țară europeană. „Cred că, în perioada următoare, vom vorbi chiar de un număr mai mare de investitori. Până acum, avut avut 18 întâlniri cu oameni de afaceri și vor fi încă cinci mâine, ceea ce reprezintă 23 în total, și toată lumea vrea să vină în Serbia și să investească în țara noastră, în special după cuvintele prietenești ale președintelui Xi (Jinping). Dar nu e vorba doar de investiții obișnuite – este vorba de ceva cu adevărat important”, le-a spus Vucic reporterilor. Președintele Serbiei a declarat că a încheiat cu China acorduri în valoare de 953 de milioane de euro pentru noi investiții în Serbia. Banii investitorilor chinezi se vor duce către orașele Nis, Novi Sad, Zrenjanin, Sabac, Cprija și Indjija. Sursa Video: DRM News/ China News Service
Miniștrii de Externe din Australia, India, Japonia și SUA se întâlnesc la New Delhi
La întâlnire participă ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, ministrul de externe al Japoniei, Toshimitsu Motegi, și ministrul de externe al Australiei, Penny Wong. Potrivit Ministerul indian de Externe, cei patru miniștrii vor discuta despre evoluțiile recente din regiunea Indo-Pacific și despre modalitățile de a promova cooperarea între națiunile lor, notează Associated Press. De asemenea, se așteaptă ca liderii să discute despre războiul din Iran și despre întreruperea transporturilor de energie prin Strâmtoarea Ormuz. Cele patru națiuni alcătuiesc grupul Quad, un parteneriat strategic cheie pentru cooperarea în domeniul securității maritime, al lanțurilor de aprovizionare și al strategiei regionale, pe măsură ce China își extinde influența militară și economică în regiunea Indo-Pacific. Alianța Quad a acuzat în repetate rânduri că Beijingul își etalează puterea militară în Marea Chinei de Sud și că își impune în mod agresiv pretențiile teritoriale maritime. China susține că armata sa are un caracter pur defensiv, menit să protejeze ceea ce consideră drept drepturile suverane ale țării și califică Alianța Quad drept o încercare de a-i limita creșterea economică și influența. Întâlnirea are loc la câteva zile după vizita președintelui american Donald Trump în China, o călătorie urmărită cu atenție la New Delhi pentru a detecta semne ale unei eventuale schimbări în abordarea Washingtonului față de Beijing. Rubio, care se află în India încă de sâmbătă, a precizat că Washingtonul își dorește ca Quad să depășească statutul de platformă de dialog și să ia măsuri mai concrete în privința unor chestiuni precum securitatea maritimă și mineralele critice. El a mai spus că oficialii lucrează la organizarea unui summit al celor patru lideri în cursul acestui an, deși nu a fost anunțată încă nicio dată.
Trump anunță că va discuta cu președintele taiwanez după ce vorbit despre insulă cu liderul Chinei
„Voi vorbi cu el. Vorbesc cu toată lumea”, a declarat președintele american reporterilor care l-au întrebat dacă este posibil să discute cu liderul taiwanez, o linie roșie pentru Beijing. „Vom lucra la asta, la problema Taiwanului”, a adăugat el, potrivit Le Figaro. Donald Trump, a cărui țară este unul dintre principalii aliați militari ai Taiwanului, i-a avertizat săptămâna trecută pe liderii insulei împotriva oricărei declarații de independență. „Nu vreau ca nimeni să declare independența și, știți, apoi ar trebui să mergem 15.000 de kilometri în război”, a spus el, conform unui fragment difuzat vineri de Fox News. Trump a aprobat vânzarea de arme către Taiwan În decembrie, guvernul SUA a aprobat a doua vânzare de arme către Taiwan de la revenirea la putere a lui Donald Trump, în valoare nominală de 11,1 miliarde de dolari, dar președintele american și-a rezervat până acum răspunsul cu privire la livrările suplimentare dorite de Taipei. O bună monedă de negociere Înaintea recentei vizite la Beijing președintele Trump a spus că nu a aprobat încă un nou pachet de armament în valoare de 14 miliarde de dolari destinat Taiwanului și că decizia ar depinde de China. Președintele american a declarat că: „Este, sincer, o foarte bună monedă de negociere pentru noi”. Declarația lui Trump a provocat îngrijorări la Taipei privind posibilitatea unei schimbări de poziție a Washingtonului față de Taiwan, mai ales după apropierea diplomatică dintre SUA și China din ultimele zile. Totuși, administrația taiwaneză a încercat să calmeze temerile și a insistat că politica oficială americană față de insulă nu s-a modificat.
China a interzis o placă video a companiei Nvidia chiar în timpul vizitei lui Jensen Huang.
Republica Populară Chineză a interzis un cipă Nvidia (plăcile video) pentru jocuri video, chiar în timp ce directorul executiv, Jensen Huang, era în vizită alături de Donald Trump. Cipul vizat este RTX 5090D V2, un cip popular în rândul jucătorilor chinezi, dezvoltatorilor de AI și animatorilor 3D. Placa video a fost lansată anul trecut. Aceasta era fabricată special pentru a respecta controalele la export din SUA. China vrea doar cipuri autohtone Potrivit Financial Times , guvernul chinez va sprijini producătorii autohtoni (Huawei, Cambricon), pentru a-și recupera decalajul față de adversarii americani. Alte cipuri Nvidia, inclusiv H200 și H20, sunt blocate de China, deși președintele Donald Trump a aprobat vânzările către Alibaba și Tencent. „China a ales să nu aprobe achizțiile de cipuri H200 de la Nvidia, deoarece vor să-și dezvolte propriile cipuri”, a zis președintele. Jensen Huang, om de afaceri taiwanez în vârstă de 63 de ani, a înființat Nvidia în 1993, alături de Bill Dally, informatician american. Piața AI în China Nvidia a dominat anterior sectorul cipurilor de AI din China, fiind vândute cipuri în valoare de 17 miliarde de dolari în 2025. Este de așteptat ca Huawei să capteze cea mai mare cotă din piața de cipuri AI din China, iar vânzările să crească cu 60% pe fondul cererii din partea companiilor chineze care vor căuta alternative interne la cipurile Nvidia. Potrivit firmei Morgan Stanley, piața de cipuri AI din China va valora 67 de miliarde de dolari în 2030. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Meta a încheiat un acord de 60 miliarde de dolari cu AMD pentru achiziționarea de cipuri în ciuda crizei „AI bubble”
Ministrul interimar al Agriculturii, după întâlnirea cu ambasadorul Chinei: Vom sprijini eforturile de dezvoltare a relațiilor comerciale
Din delegația română au făcut parte secretarii de stat Emil Dumitru și Mihály Zoltán-József și președintele ANSVSA, Alexandru Bociu. Reprezentanții români au mulțumit oficialilor chinezi pentru deschiderea manifestată în dezvoltarea colaborării bilaterale. Potrivit Ministerului Agriculturii, memorandumul semnat în 2026 între România și China potrivit căruia fermierii români își vor putea exporta produsele agroalimentare pe piața chineză, a reprezentat un pas important în consolidarea relațiilor București-Beijing. Ministrul Tanczos Barna a transmis în urma întâlnirii: „Asistăm la un moment istoric și vedem o creștere semnificativă a schimburilor comerciale dintre România și China. Alături de echipa mea, vă asigur că vom sprijini eforturile de dezvoltare a relațiilor comerciale privind produsele agricole, astfel încât să fluidizăm comerțul cu produse agroalimentare. Cooperarea în agricultură este strâns legată de cercetarea științifică și de inovare. Mi-aș dori ca fermierii români să aplice tehnologiile inovative din China în România. Această colaborare creează oportunități reale pentru dezvoltarea sectorului agricol, a schimburilor comerciale dintre țările noastre, atragerea de investiții, schimbul de bune practici”. În marja întâlnirii s-a discutat și colaborarea dintre ANSVSA și serviciile vamale chineze pentru o mai bună facilitare a exporturilor românești pe piața chineză. „Ministrul Tánczos Barna le-a adresat oaspeților invitația de a efectua vizite în teritoriu, la ferme și unități de procesare pentru a cunoaște realitățile sectorului din România și de a acorda sprijinul necesar în comunicarea cu autoritățile chineze. Dialogul și cooperarea economică constituie elemente esențiale pentru dezvoltare durabilă, securitate alimentară și prosperitate reciprocă”, se mai arată în comunicat.
Ce se știe despre vizita lui Putin în China
Iuri Ușakov, diplomat și fost ambasador al Rusiei în SUA, a dezvăluit că vizita de stat în China a președintelui rus Vladimir Putin va fi una de mare impact. Putin ar urma să sosească la Beijing pe 19 mai. Vizita va dura două zile. Rusia și China se pregătesc să creeze o „Nouă Ordine Mondială”. Cu sau fără voia Americii și a Europei. Vladimir Putin va fi însoțit în China de o mare delegație de oficiali și oameni de afaceri, exact pe modelul lui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a venit însoțit de directori executivi ai marilor companii din industria „big tech”. Delegația lui Putin În cazul lui Putin, delegația sa va fi alcătuită din oligarhi, oameni de afaceri și directori din energie (Gazprom, Rosnef) și următorii miniștri: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului; Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei; Elvira Nabiullina, șefa Băncii Centrale a Rusiei; Denis Manturov, vicepremier; Tatiana Golikova, vicepremier; Alexandr Novak, vicepremier pentru Complexul Energetic; Iuri Trutnev, vicepremier și președintele delegației din districtul federal din Extremul Orient; Dmitri Cernișenko, vicepremier pentru Turism, Sport, Cultură și Comunicații; Oksana Lut, ministrul Agriculturii; Olga Liubimova, ministrul Culturii; Andrei Nikitin, ministrul Transportului; Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice; Anton Siluanov, ministrul Finanțelor; Irek Fayzullin, ministrul Construcțiilor și al Locuințelor; Valeri Falkov, ministrul Științei și al Educației. „Forța Siberiei 2”, un proiect ce va fi readus în discuție Delegațiile Federației Ruse și a Republicii Populare Chineze vor semna în jur de 40 de documente în timpul vizitei de stat a lui Putin la Beijing, a adăugat Ușakov. Diplomatul a dezvăluit și că cei doi lideri vor discuta în detalu despre proiectul „Forța Siberiei 2”, care a fost blocat. Proiectul presupune transportarea gazelor din peninsula Yamal din Rusia către China prin Mongolia, pe o rută de 2.600 de kilometri. Alte detalii despre vizita lui Putin la Beijing Înainte de vizita sa în China, Putin a înregistrat un mesaj video adresat cetățenilor chinezi, în loc să pregătească un articol tradițional pentru presa locală, a anunțat Ușakov. Comerțul dintre Rusia și China din anul trecut a atins aproape 240 de miliarde de dolari, iar structura lui s-a extins, a declarat Ușakov, potrivit TASS. Putin se va întâlni cu inginerul chinez Peng Pei. Băiatul care a fost fotografiat alături de președinte în 2000, în timpul primei vizite a lui Putin în China, este Peng Pei. Atunci, el avea 10 ani. „Dacă aș avea ocazia, dacă l-aș putea revedea pe Putin, i-aș spune: «Stimate președinte, băiatul cu care ați fost fotografiat acum 25 de ani a devenit inginer senior»”, a recunoscut el. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, la Parada Victoriei la Beijing. Foștii premieri, la două rânduri de Putin, Xi și Kim Jong-un
China, despre înțelegerile anunțate de președintele Trump în urma summitului: Sunt acorduri preliminare
Ministerul Comerțului din China a anunțat sâmbătă că cele două state au convenit să creeze un consiliu pentru investiții și unul pentru comerț, care vor negocia reduceri reciproce de tarife pentru anumite produse, precum și reduceri mai ample pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole, potrivit unui comunicat de presă citat de Reuters. „Partea americană va promova activ soluționarea preocupărilor de lungă durată ale Chinei cu privire la reținerea automată a produselor lactate și a produselor acvatice, exporturile de bonsai în medii de creștere către Statele Unite și recunoașterea provinciei Shandong ca zonă liberă de gripă aviară. De asemenea, partea chineză va promova activ soluționarea preocupărilor SUA cu privire la înregistrarea instalațiilor de producție a cărnii de vită și exporturile de carne de pasăre din unele state americane către China”, se mai arată în comunicatul citat. Președintele Donald Trump a susținut că Beijingul ar fi de acord să cumpere 200 de avioane Boeing, cu posibilitatea unei comenzi suplimentare de încă 750 de aeronave, dar și produse agricole americane în valoare de miliarde de dolari, în special soia. Autoritățile chineze au subliniat că negocierile privind detaliile acordurilor continuă și că documentele finale vor fi „definitivate cât mai curând posibil”.
Trump pleacă din China fără să decidă asupra armelor pentru Taiwan / Xi: Ne vom implica în negocierile cu Iranul
Donald Trump și-a încheiat vizita la Beijing fără să ofere un răspuns clar privind vânzarea de arme către Taiwan, după o serie de întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping dedicate unor dosare spinoase: războiul cu Iranul, comerțul, tehnologia și statutul regiunii, potrivit AP. Cei doi lideri au declarat că au înregistrat progrese în stabilizarea relației dintre cele două mari puteri, însă diferențele profunde rămân. Cel mai sensibil subiect a fost Taiwanul. Xi l-a avertizat în privat pe Trump că divergențele legate de insulă – pe care Beijingul o revendică drept propriul teritoriu – ar putea împinge SUA și China spre conflict. Trump a răspuns că nu a decis încă dacă va aproba o vânzare majoră de armament către Taipei. Trump încearcă să se folosească de influența Chinei asupra Teheranului Pe dosarul iranian, Trump a transmis că Xi s-a angajat să ajute la negocierea unui acord de pace și la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Liderul chinez l-ar fi asigurat, de asemenea, că Beijingul nu va furniza Iranului echipament militar – un angajament important pentru Washington, care încearcă să folosească influența Chinei asupra Teheranului, cel mai mare partener comercial al Iranului, pentru a-l determina să accepte condițiile americane de încetare a focului. Informații de context Vizita liderului american a avut loc într-un context tensionat, marcat de disputele comerciale dintre cele două state și de incertitudinile privind actualul armistițiu comercial care urmează să expire în noiembrie. La finalul summitului, președintele Trump a anunțat că l-a invitat pe Xi Jinping la Casa Albă în septembrie, iar ministrul chinez de Externe, Wang Yi a confirmat că vizita va avea loc în toamna anului curent.
Lumea se schimbă, Europa privește de la margine. Noua ordine mondială
Temele economice domină summit-ul Trump-Xi, confirmat și de cortegiul de oameni de afaceri care îl însoțește pe președintele american. Istoria arată că relațiile dintre state au întotdeauna două motoare: identitatea și interesul economic. Cele două sunt inseparabile, notează La Stampa. Trump a transformat deficitul comercial american într-un simbol al unui complot global împotriva Statelor Unite. A declanșat războiul tarifelor, în special împotriva Chinei. Beijingul a răspuns blocând exporturile de pământuri rare, componente esențiale ale industriei americane. Prima întâlnire Trump-Xi, acum șase luni, a redus tensiunea fără să o rezolve. Diagnosticul greșit al Washingtonului Dezechilibrul american în balanța de plăți este real și acut. Problema este că americanii economisesc mai puțin decât investesc. Atrag capital din restul lumii, consumă mult și absorb importuri masive. Rezultatul: datorii în creștere continuă. Un astfel de dezechilibru va exploda mai devreme sau mai târziu, avertizează analiștii. Taxele vamale nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, cresc inflația și lovesc propriii alegători ai lui Trump. Europa, la capătul unei lumi confortabile Decenii la rând, Europa s-a dezvoltat economic și social sub protecția militară americană. Acea lume dispare. Creșterea Chinei, agresivitatea Rusiei și criza politică americană au zguduit vechea ordine. Trump o accelerează, dar procesul a început înainte de el. Chiar dacă administrația actuală ar fi înlăturată, transformarea relațiilor internaționale va continua. Europa va trebui să-și reorienteze politicile economice către apărare și competitivitate tehnologică. Politicile industriale, odată criticate, revin pe agendă. „Confruntarea sino-americană va fi lungă. Aceasta este lecția pe care trebuie să o învățăm”, conchide autorul analizei.
Ion Cristoiu: Iran are 3 forțe la conducere. Cât trăia Khamenei, toți ajungeau la ei. Acum americanii nu știu cu cine să mai discute
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine?” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Acesta vorbește despre structura civilă, religioasă și militară care reprezintă cele trei puteri. Jurnalistul a mai adus în discuție și faptul că Administrația Americană nu știe cu cine să discute pentru încheierea războiului. Cristoiu presupune că Trump ar fi plecat în China pentru a se sfătui cu Xi Jinping, în legătură cu Iranul. „Marea problemă a Administrației Americane este că n-are cu cine sta de vorbă. Eu cunosc încă din timpul războiului din Irak structurile. Deci, acolo a fost o structură religioasă foarte puternică a lui Khamenei, care avea și autoritate. Ea este paralelă cu structura civilă: președinte, premier și cu structura aia militară. Deci sunt trei forțe. Câtă vreme a fost bătrânul Khamenei, nu conta funcția. Toți ajungeau la el. Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine? Fiecare dintre structurile alea vrea să discute separat. Am fost în Iran în 2011 și arăta cam ca la noi în 1990. Este foarte important să fii obișnuit cu Orientul ca să înțelegi Iranul. Pentru că și atunci când te uiți la Istanbul este la fel. Am fost într-unul dintre cele mai mari orașe turistice ale lor. Mi s-a părut că arăta ca în anii 90 la noi. Este foarte greu să spun dacă ei erau nemulțumiți sau nu.”, a declarat jurnalistul.