Senatorii americani îl îndeamnă pe Trump să fie ferm în negocierile cu Xi Jinping în ceea ce privește construcțiile navale
Îndemnul a fost făcut într-o scrisoare deschisă, transmisă președintelui SUA de către democrații Tammy Baldwin din Wisconsin și Mark Kelly din Arizona, precum și republicanii Tim Scott din Carolina de Sud și Todd Young. Legislatorii au precizat că că eforturile depuse de China de zeci de ani pentru a „decima industria navală americană” impun aplicarea la maxim a măsurilor comerciale ale Statelor Unite, potrivit Reuters. Trump se va întâlni cu președintele Xi Jinping în China în perioada 14-15 mai pentru un summit care va fi dominat de războiul cu Iranul, care a tensionat și mai mult relațiile dintre SUA și China. Beijingul rămâne cel mai mare cumpărător de petrol iranian, în ciuda presiunilor din partea administrației Trump. Reamintim că, în luna aprilie 2025, SUA au anunțat pentru prima dată introducerea unor taxe portuare, cu scopul de a slăbi strânsoarea Chinei asupra industriei maritime mondiale, după ce o anchetă americană a concluzionat că dominația Chinei în sectoarele maritim, logistic și al construcțiilor navale se bazează pe practici neloiale. „Statele Unite se află într-un moment de cotitură și nu pot ceda teren suplimentar Republicii Populare Chineze”, se arată în scrisoarea citată de Reuters. „Vă îndemnăm să adoptați o poziție fermă în cadrul acestor negocieri, în timp ce colaborăm pentru a adopta măsuri comerciale corective și pentru a promova Legea SHIPS for America, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile”, a fost îndemnul transmis de senatorii americani. Cota Chinei în industria navală a crescut vertiginos în ultimii ani Cota Chinei în industria mondială a construcțiilor navale este evaluată la 150 de miliarde de dolari. Cota a crescut vertiginos la peste 50 % în 2023, de la aproximativ 5 % în 2000. Creșterea s-a datorat, în mare parte, subvențiilor guvernamentale, în timp ce constructorii navali americani, odată dominanți, au văzut cum cota lor a scăzut sub 1 %. După China, următoarele țări care sunt lideri de piață în industria de construcții navale sunt Coreea de Sud și Japonia. Amenințarea cu taxele impuse de SUA a dus la o scădere temporară de 25% a comenzilor către șantierele navale chineze în primăvara anului trecut, deși comenzile au revenit mai târziu în cursul anului, după ce taxele au fost amânate, au scris senatorii. „Scăderea bruscă a comenzilor de transport maritim din China arată că, atunci când administrația dumneavoastră ia măsuri în această privință, industria maritimă globală acordă atenție”, au scris senatorii, calificând taxele portuare drept „un pas urgent și esențial necesar pentru dezvoltarea bazei industriale a SUA, extinderea economiei și protejarea securității naționale”, se mai arată în documentul transmis de senatori.
Beijingul ar putea încerca să influențeze poziția SUA în timpul întâlnirii Trump-Xi, avertizează spionajul din Taiwan
„În ceea ce privește problema Taiwanului, cred că Beijingul ar putea încerca unele manevre în timpul discuțiilor. Cu toate acestea, în această privință, Statele Unite au reafirmat în mod constant, atât pe canale publice, cât și private, că politica lor față de Taiwan nu s-a schimbat”, a spus Tsai, citat de Reuters. Autoritățile de la Taipei vor urmări cu atenție summitul dintre Washington și Beijing, de săptămâna viitoare, în contextul temerilor că administrația Trump ar putea modifica sau nuanța poziția tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor avantaje economice din partea Chinei Potrivit directorului serviciul de informații taiwanez, întâlnirea va avea ca obiectiv gestionarea divergențelor dintre cele două state și nu rezolvarea problemelor fundamentale. Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat în această săptămână că subiectul Taiwanului va fi probabil discutat în cadrul summitului, însă atât Statele Unite, cât și China înțeleg că niciuna dintre părți nu dorește producerea unui „eveniment destabilizator”. „Evaluarea noastră asupra situației generale dintre SUA și China este că aceasta va prezenta probabil ceea ce ar putea fi descris ca o stabilitate fragilă”, a mai spus Tsai Ming Yen.
China nu i-a dat nicio șansă României! S-a terminat visul frumos
Naționala României nu a avut nicio șansă în fața Chinei, chiar dacă a câștigat primul meci, iar visul frumos al „tricolorilor” s-a terminat. Echipa masculină de tenis de masă a României s-a oprit în optimile de finală de la Campionatul Mondial organizat la Londra, învinsă fiind de China cu 1-3. Visul frumos al românilor s-a terminat în fața „zidului” chinezesc Vicecampioana europeană en titre a întâlnit China în al doilea meci eliminatoriu de pe tabloul principal, nimeni alta decât campioana mondială a ultimelor 11 ediţii. Primii care au intrat la masă au fost Eduard Ionescu, aflat pe locul 41 mondial, și Liang Jingkun (21). Deși calculele hârtiei îl dădeau favorit pe chinez, Edi a făcut un meci senzațional, uimindu-i pe cei care au luat loc în tribune. Românul și-a adjudecat confruntarea de o manieră entuziasmantă, cu 3-0 (5, 7, 6), iar China se afla pentru prima dată în dificultate la actuala ediție a competiției. Ulterior, însă, campioana en-titre a dus la masă tot ce are mai bun. Liderul clasamentului mondial, Wang Chuqin, a făcut o adevărată demonstrație de forță în fața lui Iulian Chiriţa (locul 92 mondial) și s-a impus cu 3-0 (5, 10, 55), dar românul a avut șansa lui în setul secund. Distanța mare dintre locurile ocupate în clasamentul mondial de către Ovidiu Ionescu (153) şi Lin Shidong (6) s-a văzut și la masa de joc, asiaticul neavând niciun fel de probleme să aducă naționala țării lui în avantaj. S-a impus cu 3-0 (9, 6, 4), iar China conducea cu 2-1. A urmat partida dintre Eduard Ionescu și Wang Chuqin. Chiar dacă a cedat primul set, „tricolorul” a continuat să-și asume lovituri riscante, prin care a neutralizat, de multe ori, jocul adversarului, și a egalat la seturi. Ulterior, însă, meciul s-a desfășurat într-o singură direcție, iar liderul mondial s-a impus cu 3-1 (8, -8, 3, 4). Pe cale de consecință, China s-a calificat în sferturi cu 3-1 la general. Anterior, echipa României a învins Benin (3-0), Argentina (3-0), Peru (3-1) în faza grupelor, apoi a eliminat Polonia (3-2) pe tabloul principal. Din septembrie 2025, Wang Chuqin și Lin Shidong fac rocada în fruntea clasamentului mondial De-a lungul timpului, China a câștigat Campionatul Mondial de tenis de masă pe echipe de câte 23 de ori atât la masculin, cât și la feminin, și este liderul mondial la ambele discipline. Wang Chuqin deține primul loc din septembrie 2025 și are un avans de aproape 5.000 de puncte în clasament față de cel mai apropiat rival al său. Wang a câștigat două medalii olimpice de aur, 9 titluri mondiale la toate disciplinele și 15 titluri în Cupa Mondială. Alături de el se află Lin Shidong, care a preluat locul 1 mondial de la Wang Chuqin în februarie 2025 și l-a menținut până în septembrie. Lin, clasat în prezent pe locul 6 în lume, și-a adjudecat ultimul titlu la simplu masculin la Singapore Smash 2025. Săptămâna aceasta este cea cu numărul 100 în Top 10, potrivit site-ului oficial al competiției. În lot se mai află numărul 15 mondial, Xiang Peng, câștigătorul WTT Champions Incheon 2025 și semifinalistul China Smash 2025, dar și campionul WTT Star Contender Doha 2026 din acest an, Zhou Qihao, plus Liang Jingkun, care a pierdut în fața lui Lin în finala Singapore Smash 2025. Echipa feminină a Chinei are cele 5 jucătoare clasate pe primele 3 locuri în lume, plus pozițiile 7 și 8 Forța Chinei este mai bine evidențiată dacă amintim că 4 dintre cei 5 jucători se află în Top 20, iar Liang este pe locul 21 mondial. La feminin, lucrurile sunt și mai dure. Sun Yingsha este numărul 1 mondial de peste 4 ani, o realizare uimitoare pe care a atins-o și s-a menținut câștigând cinci evenimente WTT Grand Smash și șapte titluri de campioană mondială. Nu se teme de nimeni și caută al treilea titlu consecutiv la CM pe echipe. Ea le are colege de lot pe Wang Manyu, numărul 2 mondial, și Chen Xingtong, numărul 3 mondial. La 22 de ani, Kuai Man este cea mai tânără jucătoare din echipă, dar se află pe locul 7 în lume. Imediat după ea este „veterana” Wang Yidi, în vârstă de 29 de ani și cu 3 titluri mondiale în palmares.
WSJ: Cum a reușit China să furnizeze componente de drone Iranului și Rusiei
Companiile chineze furnizează Rusiei și Iranului o gamă largă de componente pentru producția de drone, în ciuda sancțiunilor americane, potrivit datelor de la Administrația Vamală a Chinei, relatate de The Wall Street Journal (WSJ). Documentele acoperă o varietate de bunuri, inclusiv motoare, cipuri de calculator, cabluri cu fibră optică și giroscoape. Potrivit ziarului, exportatorii chinezi au etichetat anterior greșit în mod intenționat unele transporturi pentru a eluda sancțiunile americane și europene. Cu toate acestea, companiile chineze au încetat recent să mai facă acest lucru, notează WSJ, citând analiști din domeniul armelor și foști oficiali de rang înalt ai Departamentului Trezoreriei SUA. Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat că „aplică în mod constant restricțiile la exportul de articole cu dublă utilizare, în conformitate cu legile și reglementările sale, precum și cu obligațiile sale internaționale”. Cu toate acestea, potrivit unor foști oficiali ai Departamentului Trezoreriei SUA și analiștilor din industrie, companiile rusești și iraniene au achiziționat recent din ce în ce mai mult componente pentru drone direct din China. De exemplu, Conflict Armament Research, o organizație britanică care investighează traficul ilegal de arme, a raportat o „creștere notabilă” a utilizării componentelor fabricate în China în dronele din clasa Shahed.
SUA pregătește sancțiuni privind vizele, împotriva Chinei, din cauza problemei migranților
China își încetinește eforturile de repatriere a cetățenilor chinezi aflați ilegal în SUA, iar Washingtonul este pregătit să ridice restricțiile de călătorie în țară dacă Beijingul nu își schimbă cursul, a declarat un oficial de rang înalt al administrației Trump pentru Reuters. Trump va merge luna aceasta la Beijing Noua amenințare americană la adresa Chinei apare cu doar câteva zile înainte de vizita planificată a președintelui Donald Trump la Beijing, în perioada 14-15 mai, unde, printre altele, se așteaptă ca el să ridice problema deportării în timpul întâlnirilor cu omologul său Xi Jinping. De când s-a întors la Casa Albă la începutul anului trecut, Trump a amenințat cu tarife și sancțiuni asupra numeroaselor țări, pentru neacceptarea deportaților, un pilon central al campaniei sale pentru Casa Albă și al politicilor dure de imigrație. China a rezistat ani de zile cererilor SUA de a primi înapoi zeci de mii de cetățeni, care au depășit șederea sau au intrat ilegal în țară. Când Trump a preluat funcția, China sugerase că este dispusă să repatrieze „cetățeni chinezi confirmați” după verificare. Dar Beijingul a spus că acest lucru necesită timp, potrivit aceleiași surse. După ce a acceptat aproximativ 3.000 de deportați, la începutul anului 2025, China a redus cooperarea în ultimele șase luni, a declarat oficialul american de rang înalt, sub protecția anonimatului. „China refuză să coopereze cu SUA, pentru a-și relua cetățenii” China „refuză să coopereze pe deplin cu Statele Unite pentru a-și relua cetățenii”, a spus, pentru Reuters, oficialul, numind acest lucru o încălcare a obligațiilor și responsabilităților internaționale ale Chinei față de poporul său, adăugând că dacă China nu va crește cooperarea în privința deportărilor, Statele Unite ar lua în considerare creșterea garanțiilor în numerar care însoțesc cererile de viză, precum și refuzarea mai multor vize și blocarea mai multor intrări la frontieră. Ambasada Chinei din Washington nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Anterior, Beijingul a declarat că se opune migrației ilegale și o numește o „problemă internațională care necesită cooperare între țări”. Există peste 100.000 de cetățeni chinezi fără acte în SUA, a spus oficialul. Peste 30.000 au ordine finale de expulzare, iar dintre aceștia, autoritățile au reținut peste 1.500 în așteptarea deportării. Majoritatea din această ultimă categorie au comis alte infracțiuni, potrivit oficialului. Institutul pentru Politici Migratorii (MPI) a declarat că, la mijlocul anului 2022, până la 239.000 de imigranți chinezi nu erau autorizați să fie în țară. Oficialii americani au declarat, pentru Reuters, că China încearcă uneori să lege cererile Washingtonului privind deportările de solicitările Beijingului de a extrăda fugari economici sau politici, care au fugit în Statele Unite.
China blochează sancțiunile SUA împotriva a cinci rafinării de tip ceainic
Într-un comunicat publicat, sâmbătă, Ministerul Comerțului din China a acuzat SUA că sancțiunile restricționează „în mod nejustificat” relațiile comerciale dintre firmele chineze și țările terțe, „încălcând dreptul internațional și normele fundamentale care guvernează relațiile internaționale”, potrivit Al Jazeera. Ministerul chinez al Comerțului a precizat că a emis „ un „ordin de interdicție” care stipulează că sancțiunile „nu vor fi recunoscute, aplicate sau respectate”, afirmând că ordinul este o măsură menită „apere suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare”. „Guvernul chinez s-a opus în mod constant sancțiunilor unilaterale care nu au autorizația ONU și nu au temei în dreptul internațional”, se mai arată în comunicatul publicat de Ministerul Comerțului din China. Reamintim că sancțiunile impuse de SUA, anunțate la sfârșitul lunii trecute, interzic rafinăriilor accesul la sistemul financiar american și vizează sancționarea oricărei persoane care are relații comerciale cu aceste companii. La anunțarea sancțiunilor, pe 24 aprilie, Departamentul Trezoreriei SUA a calificat compania Hengli drept „unul dintre cei mai valoroși clienți ai Teheranului”, afirmând că aceasta a generat venituri de sute de milioane de dolari pentru armata iraniană prin achizițiile de țiței. Potrivit comunicatului dat de Ministerul chinez al Comerțului, ordinul a blocat măsurile impuse de SUA împotriva rafinăriei Hengli Petrochemical (Dalian), dar și a altor patru rafinării de tip „ceainic”. Rafinăriile de tip „ceainic” din China operează independent și sunt mai mici ca dimensiune decât instalațiile administrate de giganții petrolieri de stat, precum Sinopec. Cu toate acestea, ele au jucat un rol important în aprovizionarea de petrol a Chinei. Aceste tipuri de rafinării reprezintă un sfert din capacitatea de rafinare a Chinei, funcționează cu marje reduse și uneori negative și au fost afectate recent de cererea internă scăzută. Totuși, ele profită de pe urma petrolului ieftin vândut la prețuri extrem de reduse de țări supuse sancțiunilor, precum Iran, Rusia sau Venezuela. China își procură mai mult de jumătate din petrolul necesar din Orientul Mijlociu, o mare parte provenind din Iran.
Robo-polițiștii în China. În Shenzhen, mulțimi de oameni s-au adunat pentru a-i urmări pe roboți la lucru
Nu mai este demult o noutate că Republica Populară Chineză a luat avânt în robotică. Patrule de polițiști operează deja în Shenzhen, unde mulți oameni s-au adunat să-i urmărească cum își îndeplinesc îndatoririle. Potrivit South China Morning Post, cea mai populată țară comunistă din lume se confruntă deja cu o rată ridicată a șomajului în zonele urbane din cauza automatizării: 5,4%. În China, roboții sunt implementați la scară largă Portofoliul de comenzi al UBTECH este colosal, iar primele loturi sunt trimise imediat celor mai mari jucători din industrie: BYD, Geely, FAW-Volkswagen, Dongfeng și Foxconn. Roboții vor fi implementați în producție și logistică, unde este importantă funcționarea non-stop fără pauze. Primele meciuri de fotbal și maratoane cu roboți au loc în China China ar plănui să implementeze roboți în toate aspectele cotidiene ale vieții. Astăzi, chinezii se amuză când îi văd cum joacă fotbal, Mâine, ar putea ajunge să înlocuiască fotbaliștii umani în totalitate. South China Morning scrie că guvernul chinez a lansat inițiativa „AI+” în luna august pentru un nou stimul economic. Pe 10 octombrie, oficiali și experți au publicat o serie de analize în jurnalul oficial E-Government, precum și planuri despre cum China ar putea fi dezvoltată prin politica „AI+”. Din anul 2035, roboții nu vor înlocui doar muncitorii din fabrici, dar și angajații din instituțiile guvernamentale. Vor exista roboți care vor fi bone și însoțitori pentru copii, fie îngrijitori pentru vârstnici. Patrule de roboți se vor deplasa pe străzi China are în vedere să introducă și câinii-roboți de patrulare, care vor servi drept noii „polițiști” ai viitorului. Aceștia pot filma, detecta suspecții și pot să le transmită mesaje cetățenilor. Experții cred că patrulele mixte om-robot vor deveni o normă în marile orașe din China: de la monitorizarea traficului și prevenirea accidentelor la gestionarea dezastrelor naturale. Sursa Video: China Pulse Autorul recomandă: China va trimite un telescop în spațiu, considerat a fi de „300 de ori mai performant” decât Hubble de la NASA. Va putea studia materia întunecată
Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI
Microsoft și-a pierdut accesul exclusiv la tehnologia OpenAI. Creatorul chatbotului cu AI generativ ChatGPT va putea să-și vândă produsele la mai multe platforme cloud. Este sfârșitul unui parteneriat strâns care a contribuit la declanșarea unui „boom” în AI. Microsoft va fi în continuare principalul partener al OpenAI Conform înțelegerii inițiale, Microsoft era principalul partener cloud al OpenAI până în 2032.OpenAi a anunțat că va continua să cotizeze la Microsoft cu o parte din veniturile sale până în 2030. Produsele fabricate vor fi întâi livrate platformei cloud Azure de la Microsoft. Întreprinderea care a dezvoltat cel mai popular chatbot s-a bazat pe investițiile Microsoft în serviciile de cloud computing. Ce urmăresc Microsoft și OpenAI pe termen lung? Analistul Dan Ives de la Wedbush Securisties a declarat pentru ABC News că OpenAI caută să-și reducă barierele semnificative față de parteneriatul inițial cu Microsoft. El a spus că și Microsoft caută să „dezvolte independență tehnologică față de OpenAI” în dezvoltarea Copilot. Microsoft ar căuta să-și dezvolte parteneriatul cu alți furnizori de AI, cum ar fi Anthropic, creatorul chatbot-ului Claude. Meta n-a mai putut achiziționa grupul Manus de AI Autoritățile din Republica Populară Chineză au respins achiziția de 2 miliarde de dolari a grupului Manus de către Meta. Grupul susține că a dezvoltat „agenți AI cu adevărat autonomi” și că spre deosebire de alți chatboți cărora trebuie să li se repete instrucțiunile, chatboții creați de Manus pot planifica, executa și finaliza sarcini în mod independent, în conformitate cu instrucțiunile utilizatorilor. Compania gigantică din spatele rețelelor de socializare Facebook, Threads, Instagram și Whatsapp văzuse în grupul Manus ca un imbold pentru a-și dezvolta tehnologia AI pe toate platformele. Comisia de Reformă și Dezvoltare Națională de la Beijing a interzis luni înțelegerea și a solicitat ca ambele părți să se retragă. Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru BBC că „tranzacția a respectat pe deplin legislația”.
80% dintre echipamentele audio vândute în piețele globale sunt produse acum în China. Ce s-a întâmplat cu mărcile Hi-Fi tradiționale?
Crize economice succesive și presiunea exercitată de companiile din China, care a învățat să producă echipamente audio la prețuri rezonabile fără a sacrifica prea mult din calitatea oferită, au scos de facto de pe piață producătorii cu tradiție în domeniu. Unii dintre aceștia au capitulat pur și simplu, vânzând companiilor din Asia drepturi exclusive de folosire a imaginii de brand, în timp ce alții mai desfășoară doar activități de cercetare și design, delegând sub licență activitatea de producție unor companii din China. În cazurile cele mai fericite, echipamentele ”Made in China” sunt aproape la fel de bune ca și cele produse cândva în Germania sau în SUA, eventualele compromisuri fiind mai mult decât compensate de costurile reduse. Dar trăgând linie, adevărul este că nu te mai poți baza pe reputația de brand ca o garanție pentru obținerea unui anume timbru audio sau nivel de calitate. Cu foarte puține excepții, produsele fabricate sub logouri diferite dar în aceleași fabrici din China ating cam același nivel de performanță/mediocritate. Acționând discret pentru a nu sparge iluzia, noii proprietari din spatele acestor mărci au schimbat treptat strategia centrată pe calitate și prezervarea reputației de brand, la un model de business axat pe consumerism și maximizarea profiturilor. Deja, multe nume occidentale cu tradiție sunt deținute de companii chineze cu rădăcini adânci în producția de masă. Potrivit unui expert Hi-Fi de top, proprietatea, producția și identitatea mărcii nu mai sunt aliniate așa cum era odată: „Capacitatea de producție a Chinei este colosală”, „Conform datelor disponibile, țara reprezintă aproximativ 80% din producția mondială de echipamente audio.” Iar dominația Chinei asupra producției globale de echipamente audio se bazează pe ”un lanț de producție complet”, cu clustere în marile centre industriale din Shenzhen, Dongguan și Ningbo, care produc de toate, de la căști wireless la difuzoare de precizie. Spre exemplu Enping, un oraș din Guangdong desemnat „Orașul Microfoanelor”, găzduiește peste 400 de producători audio. Componentele OEM asamblate de producătorii chinezi ajung în mod regulat în produse care folosesc identitatea unor mărci occidentale. Driverele, plăcile de amplificare și condensatoarele de la companii precum Cosonic călătoresc prin lanțurile de aprovizionare globale înainte de a ieși la iveală cu logo-uri europene sau americane pe cutie. „Aproximativ 1.000 de mărci participă la expoziția din Guangzhou”, a spus organizatorul identificat cu numele Marcus. „Mărcile chinezești reprezintă 30 până la 40%. Într-un fel sau altul, în mare parte, mărcile europene și americane sunt încă în frunte.” China a acaparat aproximativ 11,66% din veniturile globale din echipamente audio în 2024, conform estimărilor industriei, în ciuda faptului că produce majoritatea produselor la nivel mondial. Altfel spus, fabrica din China construiește difuzorul, dar marca își asumă în continuare grosul marjelor de profit. Marcus încadrează aceste colaborări ca o coexistență, nu ca o cucerire industriei globale de echipamente audio. Companiile chineze dețin acum în totalitate mărci occidentale tradiționale. Alte mărci occidentale depind de producția chineză, fără a fi proprietate chineză. Și un număr tot mai mare de companii chineze vând în întregime sub propriile nume: HiFiMAN, FiiO, Shanling și Topping se vând sub propriile nume la prețuri și niveluri de performanță care nu existau în urmă cu un deceniu.
Un portavion chinez a traversat Strâmtoarea Taiwan, afirmă autoritățile din Taipei
Taiwanul, pe care Beijingul îl consideră teritoriu propriu, semnalează aproape zilnic activități militare chineze în jurul insulei, pe care Taipei le percepe ca o campanie continuă de presiune împotriva guvernului ales democratic, scrie Reuters. Într-o scurtă declarație, ministerul a precizat că nava Liaoning a traversat strâmtoarea, iar forțele armate ale Taiwanului au menținut „o supraveghere atentă și continuă pe toată durata traversării”. Ministerul a prezentat o fotografie alb-negru a navei, pe puntea căreia se pot observa mai multe avioane de vânătoare și elicoptere. Nu au fost furnizate alte detalii. Ministerul Apărării din China nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii. Ultima dată când Taiwanul a semnalat prezența unui portavion chinez în strâmtoare a fost la jumătatea lunii decembrie, când Fujian, cel mai nou și mai avansat portavion al Chinei, a traversat strâmtoarea. Liaoning este cel mai vechi dintre cele trei portavioane operaționale ale Chinei. La începutul lunii decembrie, aceeași navă a desfășurat exerciții în apele din apropierea lanțului de insule din sud-vestul Japoniei. China susține că deține suveranitatea exclusivă asupra Strâmtorii Taiwan, o poziție respinsă atât de Taipei, cât și de Washington, care afirmă că este vorba de ape internaționale. Marina SUA trimite nave de război prin strâmtoare la fiecare câteva luni, la fel cum fac ocazional și unii aliați ai SUA. Vineri, China a declarat că a monitorizat tranzitul unei nave de război japoneze prin strâmtoare, calificând mișcarea drept „o provocare deliberată”.