Etichetă: chisinau

Chişinăul îşi recheamă ambasadorul de la Moscova pentru consultări după explozia unei drone în raionul Ştefan Vodă

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, este rechemat în ţară pentru consultări după incidentul produs duminică în apropierea satului Crocmaz, din raionul Ştefan Vodă, unde o dronă a explodat. Localitatea se află la aproximativ 100 de kilometri de Chişinău. Decizia aceasta a fost anunţată luni de Ministerul moldovean de Externe, într-un comunicat de presă. Autorităţile de la Chişinău au condamnat incidentul şi au declarat că acesta reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. „Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm incidentul produs în localitatea Crocmaz, raionul Ştefan Vodă, unde un aparat de zbor de tip dronă-rachetă a căzut şi a explodat. Acest incident reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a pus în pericol siguranţa cetăţenilor noştri. Republica Moldova condamnă războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi consecinţele acestuia asupra securităţii ţării noastre şi a întregii regiuni”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. În urma incidentului, autorităţile moldovene au decis să îl recheame în ţară pentru consultări pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova. „Ministerul Afacerilor Externe recheamă ambasadorul Republicii Moldova la Moscova pentru consultări”, precizează comunicatul. Incidentul a avut loc duminică, în satul Crocmaz, unde poliţia a fost sesizată după producerea unei explozii puternice, urmată de izbucnirea unui incendiu de vegetaţie. Echipele ajunse la faţa locului au găsit fragmente despre care autorităţile au spus iniţial că ar proveni de la o dronă de luptă. Ulterior, reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei au precizat că ar putea fi vorba despre un aparat de tip „dronă-rachetă”, ceea ce, potrivit autorităţilor, ar fi o premieră. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime, dar fragmentele aparatului au fost proiectate pe o suprafaţă extinsă. Unele gospodării din zonă au fost afectate. Geamurile mai multor locuinţe au fost sparte. Specialiştii au stabilit că explozia s-a produs la o înălţime de aproximativ 2,5 metri, după ce aparatul de zbor a lovit un copac dintr-o fâşie forestieră. În urma impactului şi a exploziei, au fost provocate distrugeri pe o rază de aproximativ 800 de metri. Reacția președintei Maia Sandu Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat la rândul său incidentul şi a atras atenţia asupra riscurilor pe care războiul din Ucraina le aduce pentru Republica Moldova. „Condamn cu fermitate cea mai recentă încălcare a spaţiului nostru aerian. O dronă-rachetă a explodat în apropierea satului Crocmaz, din sudul Republicii Moldova. Acesta este un rezultat direct al războiului purtat de Rusia şi ne pune pe toţi în pericol. Riscul pentru vieţile oamenilor din regiunea noastră este real şi în creştere. Trebuie să înceteze”, a scris Maia Sandu pe X. Şi premierul moldovean Vasile Tofan a condamnat incidentul şi a spus că Republica Moldova trebuie să reacționeze imediat în ceea ce priveşte protejarea spaţiului său aerian. „Condamn acest război, războiul acesta ne afectează direct pe noi şi tot ce îmi doresc este să se termine cât mai repede. Noi trebuie să fim foarte duri în tot ce ţine de spaţiul nostru aerian”, a declarat, la rândul săi, premierul Vasile Tofan.

Preasfințitul Antonie, întronizat Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei

Ceremonia de întronizare a avut loc prin delegatul Patriarhului, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care i-a înmânat noului mitropolit însemnele rangului mitropolitan – mantia, crucea, engolpionul, camilafca și cârja arhierească. Patriarhul Daniel amintește în document că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe Episcopul de Bălți, PS Antonie, în ședința din 2 iulie 2026, pentru ocuparea scaunului vacant de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei, în urma procedurilor statutare desfășurate în cadrul Mitropoliei Basarabiei. IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință” În Gramata Patriarhală se arată că IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință”, pregătirea sa teologică și activitatea desfășurată în cadrul Mitropoliei Basarabiei, inclusiv ca Episcop de Bălți din anul 2018. Prin actul de întronizare, noul mitropolit primește autoritatea canonică de a conduce Arhiepiscopia Chișinăului și Mitropolia Basarabiei, de a numi clerici și conducători ai așezămintelor monahale și de a exercita toate atribuțiile prevăzute de canoanele și statutul Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul Daniel îi cere noului Mitropolit al Basarabiei să păstreze comuniunea cu Patriarhia Română și Sfântul Sinod, să consolideze viața bisericească în Republica Moldova, să colaboreze cu autoritățile și cu celelalte culte și să sprijine păstrarea identității spirituale și culturale a românilor din Basarabia. Totodată, Patriarhul îi îndeamnă pe clericii și credincioșii din Arhiepiscopia Chișinăului să îl primească pe noul lor ierarh „cu dragoste, ascultare și împreună-lucrare”, pentru întărirea unității Ortodoxiei românești în Republica Moldova. Cine este ÎPS Antonie ÎPS Antonie s‑a născut la data de 29 mai 1963, în localitatea Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, primind la botez numele Anatol. A urmat şcoala medie de cultură generală din satul Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Igienă şi Epidemiologie din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Republica Moldova. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a obținut licența. Și‑a completat formarea prin stagii de specializare și cercetare în Elveţia, potrivit mitropoliabasarabiei.md. La 6 ianuarie 2011 a fost tuns în monahism în Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul”, primind numele Antonie. A fost hirotonit ierodiacon și ieromonah, iar ulterior hirotesit protosinghel şi arhimandrit. Înainte de alegerea în treapta arhieriei a îndeplinit diferite responsabilități administrative, pastorale și academice, implicându‑se activ în viața Bisericii și în cercetarea teologică. La 22 mai 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l‑a ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului cu titlul „de Orhei”, iar în data de 24 mai 2014 este hirotonit în treapa de episcop, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. În data de 24 mai 2018 este ales Episcop de Bălţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pe lângă activitatea pastorală și administrativă, Preasfințitul Părinte Antonie desfășoară o bogată activitate academică și publicistică. A publicat peste 200 de articole și studii în reviste de specialitate și publicații bisericești.

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a demisionat: Aleg să plec

„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru”, a transmis Alexandru Munteanu, într-o postare pe Facebook. El a spus că a acceptat propunerea de a fi premier „cu multă responsabilitate” și cu „ferma convingere” că poate contribui la schimbarea lucrurilor în bine. „În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a afirmat Munteanu. Premierul demisionar le-a mulțumit miniștrilor, echipelor acestora și oamenilor care, potrivit lui, au muncit „cu profesionalism și bună-credință”. Alexandru Munteanu a mai transmis că va continua să își servească țara „din orice poziție” se va afla. „Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm. Vă mulțumesc!”, a subliniat Alexandru Munteanu. Alexandru Munteanu a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în toamna anului 2025, după victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare. Demisia premierului vine într-un moment tensionat pentru guvernarea de la Chișinău, după scandalul MOLDATSA, care a dus în ultimele zile la demisii, excluderi din PAS și controale anunțate la întreprinderile de stat.

Oana Țoiu a coprezidat masa rotundă europeană pentru combaterea ingerințelor străine în alegeri

„Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la 15 mai 2026, la Chișinău, la reuniunea ministerială a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, alături de omologii din celelalte 45 de state membre. Ministrul român a mers la Chișinău cu mesaje concrete pe cele trei direcții care definesc activitatea Consiliului Europei: drepturile omului, democrația și statul de drept”, se arată în comunicatul de presă emis de MAE.  În cadrul reuniunii, șefa diplomației de la București alături de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a coprezidat masa rotundă combaterii operațiunilor de ingerință străină și protejării proceselor democratice, avertizând asupra provocărilor generate de noile tehnologii.  „Ministrul Oana Țoiu a subliniat că asistăm la o escaladare fără precedent a manipulării și interferenței informaționale (FIMI) prin campanii tot mai bine finanțate, alimentate de inteligență artificială și unelte cibernetice, care răspândesc dezinformarea cu o viteză greu de contracarat. Pentru România și Republica Moldova, fenomenul are o miză aparte având în vedere că limba comună face ca cele două spații informaționale să se contopească, iar campaniile ostile să poate fi duse în ambele țări dintr-un singur punct”, transmite Ministerul.  De asemenea, România a notificat intenția României de a adera la Acordul privind Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, un demers care vizează tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele din Războiul din Ucraina, inițiativa fiind susținută de 36 de state.  „Ministrul român a reafirmat angajamentul față de sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Pe tema migrației, a precizat că România urmărește îndeaproape evoluțiile, în acord cu obligațiile care decurg din Convenție. La final, miniștrii au adoptat Declarația de la Chișinău și o serie de decizii privind Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special, Noul Pact Democratic pentru Europa, viitorul activităților Consiliului Europei în domeniul migrației și cooperarea cu Uniunea Europeană”, mai transmite MAE. 

„Sprijinul României a fost esențial în obținerea acestui rezultat”. Oficiali americani și ambasada SUA mulțumesc Bucureștiului, după schimbul de spioni Chișinău – Moscova – Belarus

„Eliberarea a trei cetățeni polonezi și doi cetățeni moldoveni din detenția din Belarus și Rusia reflectă eforturi diplomatice susținute și parteneriate solide. Sprijinul României a fost esențial în realizarea acestui rezultat”, scrie ambasada SUA la București, condusă de Darryl Nirenberg. Și trimisul special al președintelui SUA, Donald Trump, al cărui mesaj este distribuit de ambasada SUA, mulțumește României. „Astăzi, în rolul meu de trimis special al președintelui Trump pentru Belarus, eu și echipa mea am contribuit la eliberarea a trei polonezi și doi moldoveni. Acest rezultat istoric a fost posibil datorită președintelui Trump, lui Chirs Welby Smith și Departamentului de stat al SUA și strânsei coordonări cu mai mulți parteneri de încredere. Le mulțumim Poloniei, Moldovei și României pentru sprijinul lor neprețuit în acest efort, precum și pentru disponibilitatea președintelui Lukașenko de a continua o colaborare constructivă cu Statele Unite. Sub președintele Trump, America este alături de aliații săi și obține victorii diplomatice pe care nimeni altcineva nu le poate obține”, a transmis trimisul special al lui Donald Trump în Belarus. Doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cetățeni ai Republicii Moldova aflați în captivitate în Rusia, au fost eliberați în cadrul unui schimb realizat cu sprijinul SUA, Poloniei și României. Alexandru Bălan, fost adjunct al directorului SIS, reținut la București, extrădat săptămâna trecută de România și acuzat de trădare în interesul Belarusului, a fost grațiat de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, pentru a putea fi extrădat Belarusului. Predarea s-a făcut ca parte unui schimb cu Rusia. Și Maia Sandu a mulțumit României.

16 persoane, blocate în lifturi la Chișinău în urma penei de curent din Republica Moldova

Sâmbătă, pompierii din cadrul IGSU al Republicii Moldova, dar și angajați ai Întreprinderii Municipale Specializate (ÎMS) Lift Service, au intervenit în 14 misiuni de salvare a cetățenilor blocați în ascensoarele unor blocuri din Chișinău, potrivit Ziarul de Gardă.  „Astfel, salvatorii au deblocat o femeie în vârstă de 77 de ani, blocată în ascensor între etajele 3 și 4 ale unui bloc de locuit. Femeia nu a avut de suferit. De asemenea, o femeie de 45 de ani și un bărbat de 44 de ani au fost deblocați de salvatorii IGSU, cu asistența reprezentanților Lift Service.. Persoanele nu au avut de suferit. În urma intervențiilor, în total 16 persoane au fost deblocate, toate fiind în afara oricărui pericol”, au transmis, sâmbătă, reprezentanții IGSU din Republica Moldova. Potrivit datelor publicate de autorități, șapte misiuni au fost realizate de pompierii IGSU. În alte șase misiuni au intervenit reprezentanții Lift Service, iar una dintre intervenții a fost realizată în comun. Reamintim că, sâmbătă, în Republica Moldova, curentul a fost întrerupt masiv din cauza unor probleme de rețea din Ucraina. Tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea sistemului electroenergetic. Potrivit Ministrului Energiei din Republica Moldova, furnizarea energiei electrice a fost restabilită în totalitate în cursul după-amiezii, însă cetățenii au fost îndemnați să se abțină, totuși, din utilizarea electrocasnicelor mari, dar și să sesizeze operatorul de furnizare electrică în cazul în care întâmpinau întreruperi de curent.

Cartea lui Dan Dungaciu despre discursurile lui Trump, oprită la frontiera cu Republica Moldova înainte de lansarea de la Chișinău. Reacția autorului

O situație neobișnuită a marcat lansarea volumului „We the People… Discursurile istorice ale lui Donald Trump”, semnat de analistul Dan Dungaciu, expert în geopolitică și prim-vicepreședinte AUR, eveniment desfășurat la Chișinău. Cărțile care urmau să fie prezentate publicului nu au ajuns la conferință, fiind blocate la frontieră, unde se aflau încă în procedura de vămuire. Potrivit organizatorilor, citați de ziua.md, transportul fusese asigurat cu garanția că volumele vor ajunge la timp, da acest lucru nu s-a mai întâmplat. În lipsa cărților, discuțiile s-au purtat fără suportul fizic al acestora, participanții fiind nevoiți să se raporteze exclusiv la conținutul deja cunoscut. Dan Dungaciu a explicat că editura a fost informată, în ziua lansării, că pachetele se află încă în vamă și că nu există o certitudine privind momentul livrării. El a precizat că volumele ar putea ajunge în zilele următoare, fără a exista însă un termen clar. Prof. univ. dr. Dan Dungaciu În acest context, autorul a ironizat situația creată de blocajul de la frontieră, făcând trimitere la dificultățile birocratice dintre România și Republica Moldova. Astfel, el a afirmat că, în mod simbolic, nici discursurile președintelui american nu au reușit să „treacă Prutul” la timp. Revenind la lucrurile serioase, profesorul a precizat că nu știe dacă astfel de întârzieri sunt uzuale, dar a subliniat caracterul paradoxal al unei conferințe dedicate unei cărți care nu a putut fi, de fapt, lansată. În opinia sa, frontiera continuă să reprezinte un obstacol semnificativ, inclusiv în plan simbolic. Referirea la Donald Trump a fost folosită pentru a evidenția ironia situației, autorul sugerând că dificultățile administrative pot afecta inclusiv proiecte editoriale cu miză internațională. Evenimentul a fost organizat de Grupul de politică externă „Titu Maiorescu”, reunind oficiali, experți, politicieni și jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului, interesați de evoluțiile geopolitice actuale. La prezidiu, alături de Dan Dungaciu, s-au aflat senatorul AUR Petrișor Peiu, deputatul moldovean Vasile Costiuc, fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA Igor Munteanu, precum și expertul Veaceslav Ioniță de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Participanții au discutat despre necesitatea unui dialog matur privind schimbările majore de la nivel global și despre poziționarea României și a Republicii Moldova în noul context geopolitic. De asemenea, au fost evocate declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind o eventuală reunire cu România, subliniindu-se că tema securității rămâne centrală pentru Republica Moldova, în condițiile lipsei unor garanții ferme în actuala arhitectură regională. Volumul „We the People… Discursurile istorice ale lui Donald Trump”, apărut în 2025, reunește cele mai relevante discursuri ale liderului american pe teme precum echilibrul global și politicile Statelor Unite, fiind contextualizate de Dan Dungaciu pentru a oferi cititorilor o perspectivă analitică asupra politicii americane contemporane. Autorul mai recomandă: Dan Dungaciu: „Singurii care au salutat proiectul de unire inițiat de Maia Sandu au fost cei de la AUR” Dan Dungaciu: „Suntem singurul stat unde înjurarea președintelui SUA este criteriu de promovare în carieră” Dan Dungaciu: „Asistăm la o revoluție care pleacă de la Trump. „Trădarea” lui Gorbaciov se aseamănă cu ce face Trump acum” Administrația Trump ia în considerare plăți pentru a convinge groenlandezii să se alăture SUA Dan ⁠Dungaciu: „Pentru Trump, globalizarea a fost un „bad deal”. Și-a dat seama că lumea a început să urască SUA”

Calcul complet | Cât costă să trăiești o lună în Chișinău: chirie, facturi, mâncare și altele

Iată cât costă să trăiești o lună în Chișinău: cu chirie, facturi, mâncare și altele. Calculul complet, făcut de Gândul. Chișinău este capitala și cel mai mare oraș al Republicii Moldova. Orașul este așezat la o margine a panteu de sud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepă. Râul Bâc, un afluent de dreapta al Nistrului străbate orașul. De asemenea, Chișinăul este al doilea pe lista orașelor cele mai mari vorbitoare de limba română și este supranumit „Orașul din piatră albă”. Mulți sunt însă curioși de cum se trăiește acolo, în orașul verde, curat, cu un aer boem și o liniște care te pot surprinde din primele momente. Daca pleci din România, Chișinau este o destinatie unde poti alege sa ajungi masina sau cu avionul. Viața în Chișinău poate fi un contrast: cu chirii și apartamente accesibile, dar salarii mici și prețuri mari la supermarket.  În ce privește costul vieții și proprietățile imobiliare, acestea sunt relativ ieftine, în vreme ce prețurile din magazine sunt mai ridicate, fapt care creează o disonanță, având în vedere că salariile sunt în general mici. Potrivit calculului făcut de Gândul, chiria pentru o o garsonieră este între 200 și 400 de euro, adică între 1.000 și 2.000 lei, costul variind mult în funcție de locație: periferie, centru etc. Utilitățile pe timpul iernii te pot costa între 375 și 875 Ron, fiind ceva mai piperate în sezonul rece. La internet și telefonie se mai adugă încă 100 de lei. Dacă mai pui și mâncarea gătită acasă, adaugi între 750 și 1.250 lei la cheltuială. Transportul public costă 60 de lei. Mai pui pentru ieșiri între 250 și 500 lei. Astfel, dacă ești pe „modul economie”, poți trăi o lună în Chișinău cu 2,485 lei, în timp ce pentru o ședere mai confortabilă poți plăti până la 4.725 lei pe lună. Autorul recomandă: Exportul de gaze către Republica Moldova atinge azi capacitatea maximă

Presiuni asupra școlilor românești din Transnistria. Chișinăul cere Tiraspolului să oprească intimidările asupra elevilor și profesorilor

Subiectul a fost discutat în cadrul ședinței grupurilor de lucru pentru educație, la care au participat experți de pe ambele maluri ale Nistrului, anunță Biroul politici de reintegrare. Tema centrală a reuniunii a vizat presiuni asupra școlilor românești din Transnistria și funcționarea normală a acestora în condiții conforme standardelor internaționale, scrie deschide.md. Reprezentanții Chișinăului au evidențiat preocupări privind respectarea drepturilor elevilor, funcționarea celor opt instituții cu predare în limba română și necesitatea stopării practicilor de înregistrare ilegală a minorilor în structuri militare nerecunoscute. Potrivit autorităților, aceste acțiuni contravin interesului superior al copilului și obligațiilor internaționale asumate. Aceleași surse au menționat progresele tehnice referitoare la complexul de clădiri al Liceului Teoretic Evrika din Rîbnița, inclusiv procedurile de expertiză și delimitare a bunurilor imobile. Un alt punct sensibil a fost situația Liceului Ștefan cel Mare și Sfânt din Grigoriopol, pentru care Chișinăul cere identificarea unei soluții de revenire în sediul inițial. De asemenea, autoritățile moldovene au atras atenția asupra majorării unilaterale a tarifelor la serviciile comunale impuse instituțiilor cu predare în limba română, solicitând revenirea la condițiile valabile până la finalul anului 2023. Totodată, Chișinăul a cerut soluții rapide pentru accesul elevilor Liceului Lucian Blaga din Tiraspol la spații adecvate pentru orele de educație fizică. În replică la temele ridicate de Tiraspol, experții moldoveni au subliniat că tinerii din regiunea transnistreană beneficiază de aceleași drepturi și oportunități ca toți cetățenii Republicii Moldova: acces la instituții educaționale de pe malul drept, programe de studii în străinătate conforme sistemului european și posibilitatea integrării pe piața muncii. Procedurile de admitere în învățământul superior sunt aplicate identic pe întreg teritoriul țării.

Aur la judo la Europene! Performanța lui Ioan Dzitac la Chișinău

Performanță de excepție pentru sportul din România! Ioan Dzițac a reușit să câștige medalia de aur la Campionatele Europene U23 de Judo. Dzițac a reușit această performanță la Chișinău, la categoria 73 de kilograme, după o victorie spectaculoasă în fața rivalului din Georgia. România, medalie de aur la judo la Europene Final de lună de excepție pentru sportul românesc! Ioan Dzițac a fost la înălțime la Campionatele Europene U23 de Judo, izbutind să pună mâna pe medalia de aur. În mare formă, Ioan Dzițac a trecut în semifinale de Aron Szabo, din Ungaria, iar în lupta pentru aur l-a învins pe Mate Beruașvili, un sportiv din Georgia. „Felicitări, Ioan Dziţac! Hai, România”, a fost mesajul COSR după festivitatea de premiere din Republica Moldova. „Într-o atmosferă de vis, încurajat de întreaga sală care a strigat HAI ROMÂNIA! Ioan Dzitac nu i-a lăsat nicio șansă adversarului său pe care l-a învins cu ippon, în meciul pentru titlul european”, subliniază cei de la COSR, entuziasmați de felul în care s-a descurcat tânărul sportiv. „Bucuria tânărului judoka în vârstă de 22 de ani a fost cu atât mai mare cu cât a primit cea mai strălucitoare medalie din cariera sa chiar din mâinile președintelui Comitetului Olimpic și Sportiv Român Mihai Covaliu prezent la competiție la invitația forului european de judo și a președintelui Comitetului Olimpic din Moldova”, a transmis COSR, după medalia de aur câștigată de Ioan Dzițac. România se bazează pe 12 sportivi la Chișinău La Chișinău, România se bazează pe 12 sportivi. La feminin, Laura Bogdan a fost învinsă în primul tur (optimi) la cat. 48 kg de bulgăroaica Sofia Ranghelova. Luciana Catană a cedat în primul tur la cat. 52 kg, în fața sârboicei Bojana Savic. În limitele cat. 57 kg, Vanessa Tolea a întrecut-o pe moldoveanca Elisaveta Pavlenco, dar a pierdut în optimile de finală în fața sportivei georgiene Nino Loladze, medaliată ulterior cu bronz. La cat. 63 kg, Orsolya Lajos a fost învinsă în prima rundă de letona Sofija Ponomarjova. 300 de sportivi din 37 de țări la Campionatul European U23 de Judo În competiţie urmează să mai intre Daria Tudorache şi Roxana Vişa (+78 kg), respectiv David Gliga (90 kg), Rareş Arsenie, Alexandru Sibişan (100 kg), Bogdan Petre şi Darius Dobre (+100 kg). Campionatul European U23 reuneşte peste 300 de sportivi din 37 de ţări. La ediția de anul trecut, de la Pila (Polonia), România a obținut o singură medalie, de bronz, prin Florentina Ivănescu (cat. 63 kg).