Etichetă: chisinau

Drona care a intrat în România era aproape să lovească avionul lui Zelenski. Premierul Norvegiei confirmă incidentul

„Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timp ce urma să decoleze din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, pentru postul public NRK, potrivit Reuters. Volodimir Zelenski se deplasa spre Oslo, unde urma să participe la funeraliile regelui Harald al V-lea și să poarte discuții cu premierul norvegian privind apărarea aeriană a Ucrainei. Kyiv Independent scrie, citând o sursă, că momentul în care drona a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova a coincis cu decolarea avionului președintelui ucrainean. Este vorba despre incidentul care a declanșat marți alerte aeriene inclusiv în România. Ministerul Apărării Naționale a precizat că ținta aeriană a fost detectată pentru prima dată la ora 16:33, la vest de Chișinău, deplasându-se spre vest. La aceeași oră au început măsurile de alertare a populației din județul Iași și din nordul județului Vaslui. La 16:37, drona a pătruns în spațiul aerian al României, la aproximativ 30 de kilometri sud-est de Iași. Două avioane de luptă F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru misiuni NATO de Poliție Aeriană Întărită, au decolat la ora 16:39 pentru monitorizarea situației. Drona și-a continuat zborul spre interiorul României. La ora 16:48 se afla la aproximativ 18 kilometri nord de Roman, iar autoritățile au extins mesajele RO-Alert către județele Neamț, Suceava și Botoșani. Contactul radar a fost pierdut la ora 17:02, în zona de graniță dintre județele Iași și Botoșani. Șase minute mai târziu, ținta a fost identificată din nou în spațiul aerian al Republicii Moldova. Ulterior, autoritățile române au fost informate că drona s-a prăbușit în apropierea localității Mihăileni Vechi din Republica Moldova, la aproximativ 25 de kilometri de frontiera cu România. Aeroportul din Chișinău a fost blocat temporar Incidentul a provocat perturbări importante și în Republica Moldova. Plecările și sosirile pe Aeroportul Internațional Chișinău au fost suspendate temporar după pătrunderea în spațiul aerian moldovean a două drone rusești. Potrivit Reuters, unele aeronave care se îndreptau către Chișinău au fost nevoite să aterizeze pe alte aeroporturi sau să aștepte în aer redeschiderea spațiului aerian. Una dintre drone s-a prăbușit pe un câmp și a provocat un incendiu, în timp ce cealaltă a continuat spre România. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat incursiunile drept o „amenințare gravă la adresa vieții oamenilor”. Vizita lui Zelenski în Norvegia Volodimir Zelenski a sosit la Hotelul Plaza din Oslo marți în jurul orei 21:00, unde s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre și cu ministrul de externe, Espen Barth Eide. O noua discuție între liderii celor două țări a avut loc miercuri. Președintele ucrainean a dezvăluit că discută cu oficialii din Norvegia și Canada despre arme moderne pentru protecția în fața atacurilor aeriene rusești.

Claudiu Năsui: Nu am fost niciodată în Republica Moldova

Claudiu Năsui a recunoscut că nu a fost niciodată în Republica Moldova înainte de a fi numit ministru al Dezvoltării Economiei și Digitalizării. El a vorbit și despre poziția sa privind ideea Unirii Republicii Moldova cu România, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră”. Claudiu Năsui a devenit oficial ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova. El a depus jurământul la Președinție, în prezența Maiei Sandu și a premierului Vasile Tofan (vezi AICI). După acest episod, Claudiu Năsui a fost invitat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră”, acolo unde a dezvăluit că, până să devină ministru în Republica Moldova, nu a vizitat niciodată țara.  Loading … Claudiu Năsui Claudiu Năsui se află la prima vizită în Republica Moldova Întrebat dacă a mai vizitat Republica Moldova, Năsui a răspuns că se află la prima sa vizită. În continuare, gazda emisiunii l-a întrebat de ce nu ar fi existat, până recent, un interes către a vizita Republica Moldova, în contextul în care tatăl său a fost consul onorific al Republicii Moldova în SUA. A fost întrebat și dacă este unionist. „Tatăl meu a fost consul onorific și el e un mare fan al unirii cu România și un mare fan al Republicii Moldova. El cumva a fost foarte fericit și dornic să ajute aici. Din păcate, drumurile mele nu m-au adus pe aici, pentru că eram pe partea asta de buget, finanțe, în Parlamentul din România. Oportunitatea principală pe care trebuie să o ia Republica Moldova este integrarea în UE. V-aș minți dacă aș spune că aș fi contra unei uniri”, a răspuns Claudiu Năsui, arată Unimedia.info. De asemenea, a susținut că tatăl său nu a avut afaceri legate de Republica Moldova. El a explicat că tatăl său face parte din diaspora română din SUA. „Ca să înțelegeți, consulul onorific este o funcție onorifică. El, practic, face parte din diaspora română din străinătate care a susținut foarte multe fonduri de politică externă a Republicii Moldova prin Statele Unite, pentru că el acolo trăiește. În acest context a fost făcut consul. E o funcție care te costă destul de mult și el a făcut-o cu mare plăcere”, a mai spus Claudiu Năsui. Claudiu Năsui spune că economia Republicii Moldova este în dezvoltare, dar are nevoie de reforme pentru a obține rezultate mai bune. El compară reformele cu un „medicament” necesar pentru însănătoșirea economiei. Sursă foto: Mediafax Foto

Nicușor Dan merge la Chișinău de Ziua Republicii Moldova

Președintele Nicușor Dan va efectua o vizită la Chișinău joi, 27 august, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, transmit sursele Gândul. Potrivit presei din țara vecină, și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, va efectua o vizită la Chișinău pe 27 august. Luni, Nicușor Dan a fost invitat de Volodimir Zelenski la evenimentele dedicate Zilei Independenței Ucrainei, însă președintele României nu a mers la Kiev. În schimb, partenera sa, Mirabela Grădinaru, a participat la festivitățile de la Kiev, iar Nicușor Dan a luat parte prin videoconferință la reuniunea „Coaliției Voinței”. (Mai multe detalii AICI) Amintim că, anul trecut, de Ziua Limbii Române, sărbătorită pe 31 august, președintele României, Nicușor Dan, a făcut o vizită în Republica Moldova. Foto: Administrația Prezidențială  Loading … De Ziua Independenței Republicii Moldova, marcată pe 27 august, în Chișinău vor avea loc mai multe evenimente, inclusiv o paradă militară și un concert. Republica Moldova și-a proclamat independența la 27 august 1991, când Parlamentul a adoptat Declarația de Independență față de Uniunea Sovietică.

Chişinăul îşi recheamă ambasadorul de la Moscova pentru consultări după explozia unei drone în raionul Ştefan Vodă

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, este rechemat în ţară pentru consultări după incidentul produs duminică în apropierea satului Crocmaz, din raionul Ştefan Vodă, unde o dronă a explodat. Localitatea se află la aproximativ 100 de kilometri de Chişinău. Decizia aceasta a fost anunţată luni de Ministerul moldovean de Externe, într-un comunicat de presă. Autorităţile de la Chişinău au condamnat incidentul şi au declarat că acesta reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. „Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm incidentul produs în localitatea Crocmaz, raionul Ştefan Vodă, unde un aparat de zbor de tip dronă-rachetă a căzut şi a explodat. Acest incident reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a pus în pericol siguranţa cetăţenilor noştri. Republica Moldova condamnă războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi consecinţele acestuia asupra securităţii ţării noastre şi a întregii regiuni”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. În urma incidentului, autorităţile moldovene au decis să îl recheame în ţară pentru consultări pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova. „Ministerul Afacerilor Externe recheamă ambasadorul Republicii Moldova la Moscova pentru consultări”, precizează comunicatul. Incidentul a avut loc duminică, în satul Crocmaz, unde poliţia a fost sesizată după producerea unei explozii puternice, urmată de izbucnirea unui incendiu de vegetaţie. Echipele ajunse la faţa locului au găsit fragmente despre care autorităţile au spus iniţial că ar proveni de la o dronă de luptă. Ulterior, reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei au precizat că ar putea fi vorba despre un aparat de tip „dronă-rachetă”, ceea ce, potrivit autorităţilor, ar fi o premieră. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime, dar fragmentele aparatului au fost proiectate pe o suprafaţă extinsă. Unele gospodării din zonă au fost afectate. Geamurile mai multor locuinţe au fost sparte. Specialiştii au stabilit că explozia s-a produs la o înălţime de aproximativ 2,5 metri, după ce aparatul de zbor a lovit un copac dintr-o fâşie forestieră. În urma impactului şi a exploziei, au fost provocate distrugeri pe o rază de aproximativ 800 de metri. Reacția președintei Maia Sandu Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat la rândul său incidentul şi a atras atenţia asupra riscurilor pe care războiul din Ucraina le aduce pentru Republica Moldova. „Condamn cu fermitate cea mai recentă încălcare a spaţiului nostru aerian. O dronă-rachetă a explodat în apropierea satului Crocmaz, din sudul Republicii Moldova. Acesta este un rezultat direct al războiului purtat de Rusia şi ne pune pe toţi în pericol. Riscul pentru vieţile oamenilor din regiunea noastră este real şi în creştere. Trebuie să înceteze”, a scris Maia Sandu pe X. Şi premierul moldovean Vasile Tofan a condamnat incidentul şi a spus că Republica Moldova trebuie să reacționeze imediat în ceea ce priveşte protejarea spaţiului său aerian. „Condamn acest război, războiul acesta ne afectează direct pe noi şi tot ce îmi doresc este să se termine cât mai repede. Noi trebuie să fim foarte duri în tot ce ţine de spaţiul nostru aerian”, a declarat, la rândul săi, premierul Vasile Tofan.

Preasfințitul Antonie, întronizat Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei

Ceremonia de întronizare a avut loc prin delegatul Patriarhului, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care i-a înmânat noului mitropolit însemnele rangului mitropolitan – mantia, crucea, engolpionul, camilafca și cârja arhierească. Patriarhul Daniel amintește în document că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe Episcopul de Bălți, PS Antonie, în ședința din 2 iulie 2026, pentru ocuparea scaunului vacant de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei, în urma procedurilor statutare desfășurate în cadrul Mitropoliei Basarabiei. IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință” În Gramata Patriarhală se arată că IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință”, pregătirea sa teologică și activitatea desfășurată în cadrul Mitropoliei Basarabiei, inclusiv ca Episcop de Bălți din anul 2018. Prin actul de întronizare, noul mitropolit primește autoritatea canonică de a conduce Arhiepiscopia Chișinăului și Mitropolia Basarabiei, de a numi clerici și conducători ai așezămintelor monahale și de a exercita toate atribuțiile prevăzute de canoanele și statutul Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul Daniel îi cere noului Mitropolit al Basarabiei să păstreze comuniunea cu Patriarhia Română și Sfântul Sinod, să consolideze viața bisericească în Republica Moldova, să colaboreze cu autoritățile și cu celelalte culte și să sprijine păstrarea identității spirituale și culturale a românilor din Basarabia. Totodată, Patriarhul îi îndeamnă pe clericii și credincioșii din Arhiepiscopia Chișinăului să îl primească pe noul lor ierarh „cu dragoste, ascultare și împreună-lucrare”, pentru întărirea unității Ortodoxiei românești în Republica Moldova. Cine este ÎPS Antonie ÎPS Antonie s‑a născut la data de 29 mai 1963, în localitatea Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, primind la botez numele Anatol. A urmat şcoala medie de cultură generală din satul Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Igienă şi Epidemiologie din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Republica Moldova. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a obținut licența. Și‑a completat formarea prin stagii de specializare și cercetare în Elveţia, potrivit mitropoliabasarabiei.md. La 6 ianuarie 2011 a fost tuns în monahism în Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul”, primind numele Antonie. A fost hirotonit ierodiacon și ieromonah, iar ulterior hirotesit protosinghel şi arhimandrit. Înainte de alegerea în treapta arhieriei a îndeplinit diferite responsabilități administrative, pastorale și academice, implicându‑se activ în viața Bisericii și în cercetarea teologică. La 22 mai 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l‑a ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului cu titlul „de Orhei”, iar în data de 24 mai 2014 este hirotonit în treapa de episcop, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. În data de 24 mai 2018 este ales Episcop de Bălţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pe lângă activitatea pastorală și administrativă, Preasfințitul Părinte Antonie desfășoară o bogată activitate academică și publicistică. A publicat peste 200 de articole și studii în reviste de specialitate și publicații bisericești.

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a demisionat: Aleg să plec

„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru”, a transmis Alexandru Munteanu, într-o postare pe Facebook. El a spus că a acceptat propunerea de a fi premier „cu multă responsabilitate” și cu „ferma convingere” că poate contribui la schimbarea lucrurilor în bine. „În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a afirmat Munteanu. Premierul demisionar le-a mulțumit miniștrilor, echipelor acestora și oamenilor care, potrivit lui, au muncit „cu profesionalism și bună-credință”. Alexandru Munteanu a mai transmis că va continua să își servească țara „din orice poziție” se va afla. „Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm. Vă mulțumesc!”, a subliniat Alexandru Munteanu. Alexandru Munteanu a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în toamna anului 2025, după victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare. Demisia premierului vine într-un moment tensionat pentru guvernarea de la Chișinău, după scandalul MOLDATSA, care a dus în ultimele zile la demisii, excluderi din PAS și controale anunțate la întreprinderile de stat.

Oana Țoiu a coprezidat masa rotundă europeană pentru combaterea ingerințelor străine în alegeri

„Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la 15 mai 2026, la Chișinău, la reuniunea ministerială a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, alături de omologii din celelalte 45 de state membre. Ministrul român a mers la Chișinău cu mesaje concrete pe cele trei direcții care definesc activitatea Consiliului Europei: drepturile omului, democrația și statul de drept”, se arată în comunicatul de presă emis de MAE.  În cadrul reuniunii, șefa diplomației de la București alături de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a coprezidat masa rotundă combaterii operațiunilor de ingerință străină și protejării proceselor democratice, avertizând asupra provocărilor generate de noile tehnologii.  „Ministrul Oana Țoiu a subliniat că asistăm la o escaladare fără precedent a manipulării și interferenței informaționale (FIMI) prin campanii tot mai bine finanțate, alimentate de inteligență artificială și unelte cibernetice, care răspândesc dezinformarea cu o viteză greu de contracarat. Pentru România și Republica Moldova, fenomenul are o miză aparte având în vedere că limba comună face ca cele două spații informaționale să se contopească, iar campaniile ostile să poate fi duse în ambele țări dintr-un singur punct”, transmite Ministerul.  De asemenea, România a notificat intenția României de a adera la Acordul privind Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, un demers care vizează tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele din Războiul din Ucraina, inițiativa fiind susținută de 36 de state.  „Ministrul român a reafirmat angajamentul față de sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Pe tema migrației, a precizat că România urmărește îndeaproape evoluțiile, în acord cu obligațiile care decurg din Convenție. La final, miniștrii au adoptat Declarația de la Chișinău și o serie de decizii privind Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special, Noul Pact Democratic pentru Europa, viitorul activităților Consiliului Europei în domeniul migrației și cooperarea cu Uniunea Europeană”, mai transmite MAE. 

„Sprijinul României a fost esențial în obținerea acestui rezultat”. Oficiali americani și ambasada SUA mulțumesc Bucureștiului, după schimbul de spioni Chișinău – Moscova – Belarus

„Eliberarea a trei cetățeni polonezi și doi cetățeni moldoveni din detenția din Belarus și Rusia reflectă eforturi diplomatice susținute și parteneriate solide. Sprijinul României a fost esențial în realizarea acestui rezultat”, scrie ambasada SUA la București, condusă de Darryl Nirenberg. Și trimisul special al președintelui SUA, Donald Trump, al cărui mesaj este distribuit de ambasada SUA, mulțumește României. „Astăzi, în rolul meu de trimis special al președintelui Trump pentru Belarus, eu și echipa mea am contribuit la eliberarea a trei polonezi și doi moldoveni. Acest rezultat istoric a fost posibil datorită președintelui Trump, lui Chirs Welby Smith și Departamentului de stat al SUA și strânsei coordonări cu mai mulți parteneri de încredere. Le mulțumim Poloniei, Moldovei și României pentru sprijinul lor neprețuit în acest efort, precum și pentru disponibilitatea președintelui Lukașenko de a continua o colaborare constructivă cu Statele Unite. Sub președintele Trump, America este alături de aliații săi și obține victorii diplomatice pe care nimeni altcineva nu le poate obține”, a transmis trimisul special al lui Donald Trump în Belarus. Doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cetățeni ai Republicii Moldova aflați în captivitate în Rusia, au fost eliberați în cadrul unui schimb realizat cu sprijinul SUA, Poloniei și României. Alexandru Bălan, fost adjunct al directorului SIS, reținut la București, extrădat săptămâna trecută de România și acuzat de trădare în interesul Belarusului, a fost grațiat de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, pentru a putea fi extrădat Belarusului. Predarea s-a făcut ca parte unui schimb cu Rusia. Și Maia Sandu a mulțumit României.

16 persoane, blocate în lifturi la Chișinău în urma penei de curent din Republica Moldova

Sâmbătă, pompierii din cadrul IGSU al Republicii Moldova, dar și angajați ai Întreprinderii Municipale Specializate (ÎMS) Lift Service, au intervenit în 14 misiuni de salvare a cetățenilor blocați în ascensoarele unor blocuri din Chișinău, potrivit Ziarul de Gardă.  „Astfel, salvatorii au deblocat o femeie în vârstă de 77 de ani, blocată în ascensor între etajele 3 și 4 ale unui bloc de locuit. Femeia nu a avut de suferit. De asemenea, o femeie de 45 de ani și un bărbat de 44 de ani au fost deblocați de salvatorii IGSU, cu asistența reprezentanților Lift Service.. Persoanele nu au avut de suferit. În urma intervențiilor, în total 16 persoane au fost deblocate, toate fiind în afara oricărui pericol”, au transmis, sâmbătă, reprezentanții IGSU din Republica Moldova. Potrivit datelor publicate de autorități, șapte misiuni au fost realizate de pompierii IGSU. În alte șase misiuni au intervenit reprezentanții Lift Service, iar una dintre intervenții a fost realizată în comun. Reamintim că, sâmbătă, în Republica Moldova, curentul a fost întrerupt masiv din cauza unor probleme de rețea din Ucraina. Tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea sistemului electroenergetic. Potrivit Ministrului Energiei din Republica Moldova, furnizarea energiei electrice a fost restabilită în totalitate în cursul după-amiezii, însă cetățenii au fost îndemnați să se abțină, totuși, din utilizarea electrocasnicelor mari, dar și să sesizeze operatorul de furnizare electrică în cazul în care întâmpinau întreruperi de curent.

Cartea lui Dan Dungaciu despre discursurile lui Trump, oprită la frontiera cu Republica Moldova înainte de lansarea de la Chișinău. Reacția autorului

O situație neobișnuită a marcat lansarea volumului „We the People… Discursurile istorice ale lui Donald Trump”, semnat de analistul Dan Dungaciu, expert în geopolitică și prim-vicepreședinte AUR, eveniment desfășurat la Chișinău. Cărțile care urmau să fie prezentate publicului nu au ajuns la conferință, fiind blocate la frontieră, unde se aflau încă în procedura de vămuire. Potrivit organizatorilor, citați de ziua.md, transportul fusese asigurat cu garanția că volumele vor ajunge la timp, da acest lucru nu s-a mai întâmplat. În lipsa cărților, discuțiile s-au purtat fără suportul fizic al acestora, participanții fiind nevoiți să se raporteze exclusiv la conținutul deja cunoscut. Dan Dungaciu a explicat că editura a fost informată, în ziua lansării, că pachetele se află încă în vamă și că nu există o certitudine privind momentul livrării. El a precizat că volumele ar putea ajunge în zilele următoare, fără a exista însă un termen clar. Prof. univ. dr. Dan Dungaciu În acest context, autorul a ironizat situația creată de blocajul de la frontieră, făcând trimitere la dificultățile birocratice dintre România și Republica Moldova. Astfel, el a afirmat că, în mod simbolic, nici discursurile președintelui american nu au reușit să „treacă Prutul” la timp. Revenind la lucrurile serioase, profesorul a precizat că nu știe dacă astfel de întârzieri sunt uzuale, dar a subliniat caracterul paradoxal al unei conferințe dedicate unei cărți care nu a putut fi, de fapt, lansată. În opinia sa, frontiera continuă să reprezinte un obstacol semnificativ, inclusiv în plan simbolic. Referirea la Donald Trump a fost folosită pentru a evidenția ironia situației, autorul sugerând că dificultățile administrative pot afecta inclusiv proiecte editoriale cu miză internațională. Evenimentul a fost organizat de Grupul de politică externă „Titu Maiorescu”, reunind oficiali, experți, politicieni și jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului, interesați de evoluțiile geopolitice actuale. La prezidiu, alături de Dan Dungaciu, s-au aflat senatorul AUR Petrișor Peiu, deputatul moldovean Vasile Costiuc, fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA Igor Munteanu, precum și expertul Veaceslav Ioniță de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Participanții au discutat despre necesitatea unui dialog matur privind schimbările majore de la nivel global și despre poziționarea României și a Republicii Moldova în noul context geopolitic. De asemenea, au fost evocate declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind o eventuală reunire cu România, subliniindu-se că tema securității rămâne centrală pentru Republica Moldova, în condițiile lipsei unor garanții ferme în actuala arhitectură regională. Volumul „We the People… Discursurile istorice ale lui Donald Trump”, apărut în 2025, reunește cele mai relevante discursuri ale liderului american pe teme precum echilibrul global și politicile Statelor Unite, fiind contextualizate de Dan Dungaciu pentru a oferi cititorilor o perspectivă analitică asupra politicii americane contemporane. Autorul mai recomandă: Dan Dungaciu: „Singurii care au salutat proiectul de unire inițiat de Maia Sandu au fost cei de la AUR” Dan Dungaciu: „Suntem singurul stat unde înjurarea președintelui SUA este criteriu de promovare în carieră” Dan Dungaciu: „Asistăm la o revoluție care pleacă de la Trump. „Trădarea” lui Gorbaciov se aseamănă cu ce face Trump acum” Administrația Trump ia în considerare plăți pentru a convinge groenlandezii să se alăture SUA Dan ⁠Dungaciu: „Pentru Trump, globalizarea a fost un „bad deal”. Și-a dat seama că lumea a început să urască SUA”