Cristian Mungiu, despre noul său film Fjord: Lumea nu este binară, iar cinematografia nu trebuie să fie nici ea
„Lumea nu este binară, iar cinematografia nu trebuie să fie nici ea. Consider important să continuăm să producem filme care solicită spiritul critic, care îl fac pe spectator să conștientizeze că adevărul său nu este neapărat și al celorlalți”, a declarat regizorul Cristian Mungiu într-un interviu publicat duminică de publicația franceză Madame Figaro. Filmul „Fjord”, inspirat de un caz real petrecut în Norvegia, explorează confruntarea dintre valori culturale și norme sociale diferite. Mungiu spune că a ales Norvegia, țară deseori prezentată drept un model de progres social, tocmai pentru a pune sub semnul întrebării anumite certitudini. „Și aceste țări pot fi convinse că modul lor de funcționare, atât de des elogiat, este singurul care merită, uitând să țină cont de diferențele culturale”, afirmă regizorul. Migrație și stereotipuri Cineastul vorbește și despre propria experiență ca român și despre stereotipurile cu care se confruntă culturile din Europa de Est. „Când vii dintr-o «țară mică», lumea capitalistă occidentală are tendința să te trateze ca pe un cetățean de categoria a treia, fără să știe nimic despre cultura ta”, spune Mungiu. Mungiu subliniază că migrația nu înseamnă doar mutarea fizică într-o altă țară. „Nimeni nu a anticipat în asemenea măsură efectele nocive pe termen lung ale globalizării. Este minunat să le permitem oamenilor să trăiască în afara țării lor, dar nu călătorim doar cu valizele. Ducem cu noi și un sistem de valori, uneori foarte diferit de normele societăților care ne primesc. Ce facem cu asta: trebuie să-i obligăm să se conformeze sau, dimpotrivă, să acceptăm diversitatea? Nu există un răspuns simplu la această întrebare. Particularitățile noastre sunt o bogăție, dar este imposibil să facem abstracție de legile și codurile care guvernează societățile în care evoluăm”, a afirmat el. „Fjord” i-a adus lui Cristian Mungiu anul acesta cel de-al doilea Palme d’Or din carieră, după trofeul câștigat în 2007 pentru „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.
Un documentar despre supraviețuitorii din Gaza intră în cursa pentru Oscar. Filmul va reprezenta Elveția
Filmul prezintă mărturiile unor oameni care au reușit să plece din Fâșia Gaza și experiențele prin care au trecut în urma războiului. Elveția a anunțat joi alegerea documentarului pentru cursa la Oscar, potrivit Swissinfo, care citează agenția Keystone-SDA. Poveștile a nouă refugiați din Gaza „Qui vit encore” prezintă poveștile a nouă refugiați din Gaza, într-un decor construit în jurul unei hărți simbolice a teritoriului palestinian. Aceștia vorbesc despre viețile pe care le aveau înainte, despre pierderea celor dragi și despre încercarea de a-și reconstrui viața. Juriul care a ales filmul pentru a reprezenta Elveția a apreciat că documentarul abordează direct sentimentele de pierdere, dezrădăcinare și apartenență. Regizorul Nicolas Wadimoff, stabilit la Geneva, a ales un cadru abstract pentru mărturiile supraviețuitorilor, concentrând filmul asupra experiențelor acestora și a modului în care războiul le-a schimbat viețile. Cel mai valoros premiu cinematografic din Elveția Documentarul a fost recompensat și înainte de selecția anunțată joi. La începutul acestui an, „Qui vit encore” a câștigat Prix de Soleure, principalul premiu al Festivalului de Film de la Solothurn, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate cinematografiei elvețiene. Festivalul are loc anual în orașul Solothurn din Elveția. Premiul, în valoare de 60.000 de franci elvețieni, este cel mai valoros premiu cinematografic din Elveția din punct de vedere financiar. Juriul a descris atunci documentarul drept „profund umanist”, apreciind modul în care a reușit să transmită amploarea distrugerilor și a pierderilor umane fără ca acțiunea să se desfășoare direct în zona de război. Premiera internațională a filmului „Qui vit encore” a avut loc în 2025, la Festivalul de Film de la Veneția. Drumul până la nominalizarea la Oscar Alegerea Elveției nu înseamnă că „Qui vit encore” este deja nominalizat la Oscar. Filmul intră acum în competiția internațională din care Academia Americană de Film va selecta producțiile care merg mai departe. La jumătatea lunii decembrie va fi anunțată lista scurtă a filmelor selectate dintre propunerile trimise de țările participante. Ulterior, dintre acestea vor fi alese cele cinci producții nominalizate la categoria Cel mai bun lungmetraj internațional. Nominalizările vor fi anunțate pe 21 ianuarie 2027, iar cea de-a 99-a gală a premiilor Oscar este programată pentru 14 martie 2027.
Un film realizat aproape integral cu AI provoacă revoltă după premiera The Odyssey a lui Christopher Nolan: O insultă la adresa umanității
Filmul se numește „Odysseus: The Fall” și este produs de startup-ul britanic Fountain O, care se prezintă drept „primul studio cinematografic bazat pe inteligență artificială”. Proiectul este semnat de artistul și dezvoltatorul Ash Koosha și reprezintă o reinterpretare a epopeii lui Homer, realizată aproape exclusiv cu instrumente AI, notează Euronews. Momentul lansării nu pare întâmplător. Trailerul și anunțul oficial au fost publicate chiar înainte ca superproducția lui Christopher Nolan, estimată la aproximativ 250 de milioane de dolari, să intre în cinematografe. Un film de câteva zeci de mii de dolari, lansat în umbra unei superproducții Potrivit realizatorilor, producția AI a costat doar câteva zeci de mii de dolari, o diferență uriașă față de bugetul blockbusterului hollywoodian. Ash Koosha susține că nu încearcă să concureze cu Nolan, ci să demonstreze că inteligența artificială poate democratiza realizarea filmelor. „Un instrument nu a făcut niciodată un film bun. Întotdeauna omul și povestea au fost cele care au contat”, a declarat acesta. Totuși, mulți observatori consideră că alegerea momentului este o strategie de marketing menită să profite de interesul uriaș generat de filmul lui Nolan. Reacțiile au fost devastatoare Trailerul publicat online a atras rapid sute de comentarii critice. Utilizatorii au remarcat personaje fără expresivitate, fețe care își schimbă trăsăturile de la un cadru la altul, dialoguri artificiale și numeroase erori vizuale specifice conținutului generat de AI. Reacțiile au devenit rapid virale: „Asta nu este artă, este un dezastru generat de AI.”„AI parasite,”„o insultă la adresa umanității” „Încă un exemplu de AI slop,” au scris internauții revoltați. Termenul „AI slop” este folosit tot mai des pentru a descrie imaginile, videoclipurile sau textele produse automat în cantități mari, considerate superficiale și lipsite de creativitate. Reacțiile internauților la adresa filmului creat cu AI „Odysseus: The Fall”. Sursa foto: Yotube/FOUNTAIN 0 studios Christopher Nolan: „Tinerii resping instinctiv AI slop” Controversa vine la doar câteva zile după ce Christopher Nolan și-a exprimat public scepticismul față de utilizarea inteligenței artificiale în cinematografie. Regizorul premiat cu Oscar a declarat recent că generațiile tinere identifică foarte ușor conținutul generat artificial și îl resping aproape instinctiv. „Copiii mei au avut o reacție imediată și foarte dură față de AI slop. Își dau seama imediat ce este”, a spus Nolan într-un interviu acordat AFP. Regizorul consideră că AI poate deveni un instrument util pentru anumite procese tehnice, însă ideea că ar putea înlocui creativitatea umană este, în opinia sa, „o absurditate”. Dezbaterea despre viitorul cinematografiei se intensifică Industria filmului traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale. În 2023, AI s-a aflat printre principalele motive care au dus la grevele istorice ale scenariștilor și actorilor de la Hollywood. Sindicatele au cerut garanții că tehnologia nu va fi folosită pentru a înlocui profesioniștii din industrie sau pentru a reutiliza imaginea și vocea actorilor fără acordul acestora. În același timp, startup-uri din întreaga lume investesc masiv în producții generate aproape integral cu AI, mizând pe costuri mult mai mici și pe viteza de realizare. O confruntare simbolică între arta umană și cea generată Lansarea aproape simultană a celor două producții transformă povestea lui Ulise într-un simbol al confruntării dintre două modele de creație. De o parte se află blockbusterul lui Christopher Nolan, filmat în locații reale, cu efecte practice și o distribuție formată din Matt Damon, Tom Holland, Zendaya, Anne Hathaway și Robert Pattinson. De cealaltă parte este o producție realizată aproape exclusiv cu inteligență artificială, care promite să demonstreze că viitorul cinematografiei poate fi construit cu ajutorul algoritmilor. Indiferent de rezultat, disputa depășește deja granițele unui simplu film și deschide una dintre cele mai importante dezbateri ale industriei: poate inteligența artificială să creeze artă sau doar să o imite, fără a oferi niciun fel de valoare emoțională?
Pur și simplu dezgustător: Regizorul Martin Scorsese, criticat după ce a declarat că IA e un instrument benefic în cinematografie
Legendarul cineast Martin Scorsese se confruntă cu un val de critici, după ce a declarat că inteligența artificială este benefică în procesul de preproducție al filmelor, potrivit BBC. Scorsese este cel mai recent regizor important care a adoptat inteligența artificială. El a devenit consilier al unei companii de inteligență artificială, declarând că dorește „să împingă limitele creativității pentru a crea experiențe mai profunde și mai bogate pentru public”. Compania a lansat un și un viceoclip cu Scorsese. În filmuleț, regizorul folosește inteligența artificială pentru a crea instantaneu imagini pentru storyboard-uri. Acestea arată cum ar trebui să arate personajele, locațiile și scenele cheie, potrivit sursei. IA îl ajută să comunice „ceea ce vede în minte” Într-un comunicat, el a precizat că a avut întotdeauna dificultăți în a „comunica ceea ce vede în minte distribuției și echipei” în storyboard-uri. „Sunt interesat de intersecția dintre tehnologie și povestire și de a vedea cum aceasta poate împinge limitele creativității pentru a crea experiențe mai profunde și mai bogate pentru public”, a explicat Scorsese. „Trebuie să fim deschiși” la evoluțiile în cinematografie „Nu uitați, cinematografia este un mediu tânăr, are doar în jur de 125 de ani, așa că trebuie să fim deschiși la modul în care poate evolua”, a adăugat regizorul. El a menționat că a folosit tehnologia 3D în filmul „Hugo” și tehnologia de reducere a îmbătrânirii pentru filmul „The Irishman”. De asemenea, a spus că inteligența artificială îl poate ajuta acum să-și transmită ideile „mai clar și mai eficient echipei sale creative”, mai arată sursa citată. „Am testat recent asta într-o scenă. Capacitatea de a vizualiza și de a partaja imediat storyboard-ul a fost eliberatoare din punct de vedere creativ. În timpul procesului de preproducție, timpul costă bani. Acest lucru ne-a permis să ne mișcăm mai rapid fără a sacrifica măiestria sau calitatea”. Critici de la fani și membri ai industriei Declarațiile sale au primit mai multe critici din partea unor fani și membri ai industriei cinematografice. Karla Ortiz, care a lucrat în departamentul artistic la filme precum Avengers: Endgame, Black Panther și Doctor Strange, a spus că „îi aruncă pe toți artiștii de storyboard cu care a lucrat vreodată. Le distruge mijloacele de trai cu modele care probabil sunt antrenate pe baza lucrărilor acelor artiști storyboard”. „A-i folosi moștenirea și puterea pentru așa ceva este pur și simplu dezgustător”, a mai declarat Ortiz. Regizorul de animație Samuel Deats a declarat că „îmi ia literalmente câteva secunde să fac storyboard-ul pentru o scenă. Nu există absolut niciun motiv să avem nevoie de o inteligență artificială. Aceasta este construită pe munca furată a milioane de artiști pentru a-ți face storyboard-ul”, mai menționează sursa. Utilizatorii din online i-au luat apărarea Alții de pe rețelele de socializare l-au apărat pe Scorsese și utilizarea inteligenței artificiale în film. „Utilizarea inteligenței artificiale este, practic, doar un alt efect special, precum CGI. Și, așa cum s-a demonstrat, Scorsese nu este împotriva unor astfel de progrese tehnologice”, a scris un utilizator. Nu e primul regizor care îmbrățișează inteligența artificială Scorsese este departe de a fi primul cineast de renume care este adeptul potențialului inteligenței artificiale. Regretatul actor Val Kilmer a fost înviat de inteligența artificială pentru a apărea într-un film viitor. El a fost de acord să joace înainte de moartea sa, în aprilie 2025. În schimb, Guillermo Del Toro a spus anul trecut că „ar prefera să moară” decât să folosească inteligența artificială, potrivit aceleiași surse.
Merci, Brigitte Bardot – legenda cinematografiei franceze a fost înhumată la Saint Tropez / Mireille Mathieu: A fost cea mai frumoasă femeie din lume
Străzile din apropierea bisericii din orașul Saint Tropez, de pe Riviera Franceză, au fost inundate cu mii de fani ai legendarei Bardot, pentru a o conduce pe ultimul său drum, relatează agenția spaniolă de știri, EFE. Prezentă la înmormântare a fost și cântăreața Mireille Mathieu, care, în pragul bisericii Notre Dame de l’Assomption (Adormirea Maicii Domnului), le-a spus jurnaliștilor: „Era cea mai frumoasă femeie de din lume”. Transmisă în direct, pe ecrane uriașe Sicriul lui Brigitte Bardot, acoperit cu ratan și împodobit cu buchete de flori, a intrat în Biserica Adormirii Maicii Domnului la ora 11:20 pentru o ceremonie privată și simplă, la care au participat doar 400 de invitați, în principal prieteni apropiați și membri ai Fundației „Brigitte Bardot”, deși a fost trnasmisă în direct pe mai multe ecrane gigantice din Saint-Tropez. Fiul său, Nicolas-Jacques Charrier, în vîrstă de 65 de ani, a primit sicriul la ușa bisericii și s-a aflat în primul rând în timpul ceremoniei religioase, care a început cu preotul rugându-i pe participanți să-și închidă telefoanele și să nu facă poze. Însă, până la intrarea în biserică, sicriul a fost purtat pe străzi, într-o procesiune la care au asistat mii de fani, care au strigat: „Bravo, mulțumesc, Brigitte!” sau „Te iubesc, Brigitte”, după cum a relatat presa locală, citată de EFE. Printre cei prezenți la această ceremonie privată s-au numărat, pe lângă numeroase personalități din lumea divertismentului și a organizațiilor de protecție a animalelor, precum membri ai Fundației Brigitte Bardot, și câțiva lideri politici, cum au fost lidera extremei drepte, Marine Le Pen și, în numele statului, Aurore Bergé, ministrul delegat pentru egalitatea dintre femei și bărbați și lupta împotriva discriminării. Ceremonia a prezidat o fotografie deosebit de faimoasă a lui Brigitte Bardot, în care aceasta a apărut în 1977 cu o focă pe sloiurile de gheață ale Polului Nord. Mirelle Matieu a cântat a cappella Cântăreața Mirelle Matieu a cântat a cappella înaintea sicriului la înmormântare, în timp ce Gipsy Kings au interpretat „Djobi Djoba” la sfârșitul ceremoniei. Mireille Mathieu a interpretat „Panis Angelicus”, bazat pe opera lui César Franck, cu versuri de Sfântul Toma d’Aquino, în fața sicriului lui Bardot, care a părăsit biserica pe acordurile cântecului „Djobi Djoba” al trupei Gipsy Kings, trupă pe care actrița a promovat-o puternic – de aici și-a luat și adorabila poreclă de „țiganca blondă”, cum a numit-o trupa. În sat, magazinele și-au decorat și ele vitrinele cu imagini ale vedetei locale, iar biroul de turism a expua fotografii cu Brigitte Bardot la amurg, alături de un mesaj simplu: „Mulțumesc, Brigitte”. Consiliul Local și-a coborât steagurile în bernă și a afișat două bannere cu imaginea lui Brigitte Bardot pe fațadă. Sicriul lui Brigitte Bardot se află acum lângă părinții și bunicii ei, în cimitirul marin din Saint-Tropez.
Filmele generate de inteligența artificială cuceresc marile ecrane. Un festival din New York prezintă noile limite ale creației digitale
New Yorkul a găzduit, din nou, un eveniment care marchează o etapă importantă în evoluția cinematografiei: AI Film Festival, organizat de compania Runway, a adus pe marile ecrane zece scurtmetraje create cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce părea o idee nebunească în urmă cu trei ani s-a transformat acum într-un fenomen global, cu mii de creatori care experimentează și reinventează limbajul vizual prin algoritmi și rețele neuronale. Cristóbal Valenzuela, CEO-ul Runway, a subliniat în deschiderea festivalului amploarea transformării, într-o declarație citată de Associated Press: „Trei ani în urmă, părea imposibil. Azi, milioane de oameni creează miliarde de videoclipuri cu instrumente pe care nici nu le visam.” Festivalul a crescut spectaculos față de prima ediție din 2023, când au fost trimise 300 de filme. În acest an, numărul înscrierilor a depășit 6.000. Premii pentru creativitate digitală și povești neașteptate Printre cele zece filme finaliste, care vor fi proiectate și la Los Angeles și Paris în zilele următoare, se remarcă „Total Pixel Space”, regizat de Jacob Adler, distins cu marele premiu. Filmul explorează numărul teoretic infinit de imagini posibile în spațiul digital, folosind matematica și imagini generate de AI pentru a ne provoca percepția asupra realității. Pe locul doi s-a clasat „Jailbird”, semnat de Andrew Salter, o poveste neașteptată și emoționantă spusă din perspectiva unei găini care participă la un program de reabilitare într-o închisoare din Marea Britanie. Iar „One”, o narațiune SF despre călătorii interplanetare creată de Ricardo Villavicencio și Edward Saatchi, a completat podiumul. Deși toate filmele conțin elemente generate cu inteligență artificială, nu toate sunt 100% create astfel. Regulamentul festivalului permite un mix de tehnici, de la filmări cu actori reali și imagini din natură până la inserții de sunet sau efecte realizate prin AI, ceea ce lasă loc pentru o paletă vizuală extrem de variată. Festivalul de film cu inteligență artificială organizat de Runway a ajuns la a treia ediție și a debutat cu o proiecție la Alice Tully Hall din Lincoln Center, New York, joi, 5 iunie 2025. (Foto: Wyatte Grantham-Philips / AP) O revoluție în plină desfășurare, dar nu lipsită de temeri Utilizarea AI în cinema nu se mai limitează la efecte spectaculoase sau întinerirea digitală a actorilor. Deja joacă un rol esențial în post-producție, editare, sortarea materialului brut sau corecturi de culoare. Tehnologia scurtează procese care altădată durau ore întregi și deschide noi frontiere pentru creativitate. Totuși, ascensiunea rapidă a AI-ului în industria filmului nu vine fără controverse. Sindicatele din Statele Unite, precum IATSE și SAG-AFTRA, atrag atenția că noile instrumente nu trebuie folosite în detrimentul angajaților din spatele camerelor. „Am îmbrățișat mereu noile tehnologii care ajută la povestire, dar AI-ul nu trebuie să submineze drepturile sau locurile de muncă ale lucrătorilor”, a transmis Vanessa Holtgrewe, vicepreședinte internațional IATSE. În acest context, festivaluri ca cel de la New York devin esențiale pentru a înțelege potențialul – dar și riscurile – pe care le implică inteligența artificială în artă. Valenzuela e optimist: „Este firesc să ne temem de schimbare, dar e vital să înțelegem ce putem face cu această tehnologie. Și cinematografia, la începuturile ei, s-a născut din inovații care au stârnit teamă.”