Scăderea accentuată a producției de cacao poate duce la dispariția ciocolatei, până în 2050. Planta care ar putea salva această industrie
Scăderea accentuată a producției de cacao, cu până la 40% în ultimii doi ani, pune sub semnul întrebării viitorul ciocolatei la nivel global. Ciocolata se confruntă cu un „barometru climatic”, deoarece condițiile meteorologice extreme amenință viitorul culturilor globale de cacao. În acest context, specialiștii avertizează că schimbările climatice, prin alternanța extremă a precipitațiilor și temperaturilor ridicate, afectează grav culturile din Africa de Vest, de unde provine majoritatea producției de cacao (aproximativ 60%). Este vorba de țări umede precum Coasta de Fildeș și Ghana, unde temperaturile calde și precipitațiile abundente alternează cu sezoane scurte de secetă. Însă, în ultimii doi ani, producția de cacao a scăzut cu până la 40% iar acest lucru a dus la creșterea prețurilor ciocolatei la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1970, experții avertizând că până în 2050 nu va mai exista cacao în lume. Există mulți factori care indică dispariția ciocolatei. Rapoarte anterioare au dat vina pe exploatarea ilegală a aurului, îmbătrânirea copacilor și chiar pe contrabandiștii de cacao, dar cercetările sugerează că principalul vinovat este contrastul extrem al precipitațiilor, potrivit Euronews.com. Reprezentanții Institutului Salata pentru Climă și Sustenabilitate de la Universitatea Harvard precizează că sensibilitatea boabelor de cacao la condițiile meteorologice nu este o noutate, dar schimbările climatice „amplifică intensitatea precipitațiilor abundente” pe măsură ce temperaturile cresc. Pentru fiecare creștere de 1°C a temperaturii aerului, atmosfera poate reține cu aproximativ 7% mai multă umiditate, ceea ce poate provoca precipitații mai intense și mai abundente. „Principiile fizice de bază sunt simple: o atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate, amplificând intensitatea precipitațiilor extreme. Acest lucru duce la îmbibarea solului cu apă, eroziunea solului și apariția condițiilor propice pentru bolile fungice”, afirmă cercetătorii. FOTO- caracter ilustrativ: colaj Shutterstock Tocmai de aceea, oamenii de știință caută soluții inovatoare pentru a salva această industrie de la dispariție. Aceștia au apelat la o plantă rezistentă la schimbările climatice pentru a salva industria ciocolatei. Motivați de această topire provocată de schimbările climatice, oamenii de știință de la Universitatea Națională din Singapore și-au concentrat atenția asupra roșcovului, o plantă rezistentă la schimbările climatice, cultivată în zona mediteraneană, care a câștigat treptat atenția ca alternativă promițătoare la cacao. Spre deosebire de cacao, roșcovul prosperă în climă caldă și aridă, cu necesități foarte mici de apă, și este capabil să supraviețuiască secetei. După prăjire, eliberează o „aromă unică” care seamănă cu cea de cacao, dar gustul său nu este chiar perfect. Însă, pentru a depăși această problemă, echipa a conceput două tehnici de modificare a gustului plantei, folosind enzime pentru a crește amărăciunea și a intensifica dulceața. Tratamentul cu enzime este o metodă simplă și curată, care necesită o prelucrare minimă, în comparație cu alte metode care implică substanțe chimice agresive, precum acidul clorhidric, pentru a intensifica gustul. Prin îmbunătățirea profilului gustativ al roșcovelor, cercetătorii afirmă că aceste tehnici ar putea încuraja producătorii de dulciuri să utilizeze roșcove în produsele alimentare care necesită de obicei cacao, cum ar fi batoanele de ciocolată, pudra de cacao, băuturile din malț și alte produse pe bază de cacao. Această tehnică, dacă ar fi adoptată la scară largă, ar putea „reduce semnificativ” dependența industriei ciocolatei de cacao, făcând lanțurile de aprovizionare mai rezistente la schimbările climatice și la epidemiile de boli ale culturilor. „Cercetarea noastră nu se referă doar la reproducerea aromelor cacao-ului, ci și la diversificarea ingredientelor pe care le folosim pentru a produce alternative la ciocolată. Prin trecerea la culturi rezistente la schimbările climatice, precum roșcovele, putem ajuta industria să se adapteze la provocările de mediu, oferind în același timp consumatorilor un produs pe care îl vor aprecia”, declară Manfred Ku, autor principal al articolului de cercetare.
Cum au ajuns pastilele de slăbit să schimbe și industria alimentară, nu numai aspectul fizic
În doar doi ani, o nouă clasă de medicamente a reușit ceva ce alte tratamente au făcut în decenii. Medicamentele care suprimă apetitul, precum Mounjaro sau Ozempic, au prins foarte repede la public: 2,5 milioane de oameni le folosesc deja în Marea Britanie. Dintre aceștia, un milion s-au adăugat doar în ultimele șase luni. Asta înseamnă unul din 20 de adulți, potrivit Financial Times. Ca termen de comparație, statinele (medicamentele pentru colesterol, cu beneficii dovedite pentru sănătatea pe termen lung) au avut nevoie de 17 ani ca să ajungă la același nivel de utilizare. Diferența spune multe despre ce contează, de fapt, pentru oameni. Mai ales că aceste pastile nu sunt deloc ieftine. Mulți dintre cei care folosesc medicamentele plătesc din buzunar până la 3.000 de lire pe an. Și nu vorbim doar despre cei cu venituri mari: sunt tot mai multe cazuri în care oameni cu salarii modeste renunță la lucruri esențiale ca să își permită tratamentul. Cererea este atât de mare încât a apărut, aproape peste noapte, și o piață neagră. De ce această obsesie? Pentru că, dincolo de sănătate, contează enorm cum arătăm. Cei care iau Mounjaro nu o fac doar ca să se simtă mai bine, ci și ca să arate mai bine. Iar pe măsură ce aceste medicamente vor deveni mai ieftine și vor apărea sub formă de pastile, nu injecții, impactul lor asupra societății va fi uriaș. Sfârșitul „ciclului junk food”? Timp de zeci de ani, industria alimentară și consumatorii au fost prinși într-un cerc vicios. Companiile au devenit extrem de pricepute în a crea produse care fac combinația perfectă de gusturi. Noi mâncăm mai mult, ei produc mai mult, profiturile cresc, insă sănătatea noastră se deteriorează. Acest „ciclu al junk food-ului” începe acum să se rupă. Nu prin educație alimentară sau voință, ci prin farmacologie. Medicamentele de tip GLP-1 nu sunt simple „pastile de slăbit”. Ele modifică modul în care creierul percepe recompensa și reduc drastic pofta pentru alimentele ultraprocesate. Rezultatul? Oamenii care le folosesc mănâncă cu 15 până la 35% mai puține calorii. Dar, foarte important, nu taie la întâmplare. Renunță în special la produsele cele mai profitabile pentru industrie: snacks-uri, dulciuri, alimente grase. Pentru un mare producător de gustări, o scădere susținută de doar 5% a volumelor vândute poate fi un dezastru. Fabricile nu pot fi „încetinite” ușor. Apar așa-numitele „active blocate”: linii de producție uriașe, construite pentru milioane de batoane de ciocolată sau pungi de chipsuri, pentru care cererea începe să dispară. Lovitura neașteptată pentru magazinele „de la bloc” Nici retailul nu scapă, dar efectele sunt surprinzătoare. Cele mai afectate ar putea fi magazinele „de la bloc”, care trăiesc din cumpărături impulsive: dulciuri, snacks-uri sărate, alcool, țigări, vape-uri. Studiile arată deja că medicamentele care taie pofta de mâncare reduc dorința pentru ele. Multe companii alimentare abia acum încep să realizeze amploarea schimbării. Unele sunt încă în negare. Altele încearcă soluții diverse, cum ar fi game „speciale” pentru cei care folosesc aceste medicamente. Dar adevărul e că nu poți scoate zahărul și grăsimea dintr-un produs creat să dea dependență și să te aștepți să se vândă la fel. Unele grupuri aleg pur și simplu să scape de brandurile vulnerabile. Unilever, de exemplu, și-a separat recent afacerea de înghețată, evaluată la miliarde de euro. Tendința obligă industria să-și regândească modelul de business Datele preliminare arată că 2025 ar putea fi primul an din istorie în care volumul total de mâncare consumat în SUA scade. Asta obligă industria să-și regândească modelul de business. Cei care mănâncă mai puțin vor ca fiecare masă să conteze. Deja se vede o orientare spre alimente dense nutritiv, bogate în proteine și micronutrienți, pentru a evita carențele și pierderea masei musculare. Pentru producători, asta înseamnă mai mult decât ambalaje mai mici. E nevoie de produse noi, gândite pentru porții reduse, dar care justifică un preț mai mare prin calitate reală, nu doar printr-un gust care creează dependență. Și supermarketurile trebuie să se reinventeze. Zone de tip grab-and-go cu gustări proteice, suplimente, mese echilibrate. Programele de loialitate ar trebui să răsplătească nutriția, nu volumul, să poziționeze vânzătorii ca parteneri de încredere în sănătatea clienților. Un lucru e clar: economia dependenței de junk food este pe cale să fie oprită. Vor supraviețui doar companiile care acceptă noua fiziologie a consumatorilor și îi ajută să mănânce mai bine, nu doar mai puțin. RECOMANDAREA AUTORULUI Tinerii care au fost ademeniți de o „pastilă minune” pentru slăbit. Cât este de toxică, de fapt Specialiștii avertizează asupra riscurilor utilizării medicamentului OZEMPIC pentru slăbit. Tulburări de alimentație și dependență Greșeală periculoasă. Care sunt medicamentele eliberate fără prescripție medicală pe care nu ar trebui să le amesteci cu alcool
Ciocolata românească cu jumări i-a dat gata pe străini. Am dat lovitura pe plan extern și cu pralina cu gorgonzola şi vin roşu
Ciocolata românească îi îndulcește pe străini. Avem ciocolată cu jumări, dar și praline cu gorgonzola și vin roșu. De altfel, în ultimii cinci ani, exporturile au crescut cu 65%. Românii produc deci mai mult și sunt tot mai inventivi. Bomboanele de ciocolată produse la Bacău sunt tot mai cerute de clienţi. Şi au ajuns cunoscute şi de străini. „Reţetele, ca inspiraţie, sunt din Grecia. Bomboanele de la muntele Athos. Business-ul este într-o continuă creştere. De la un an la altul, avem o creştere de 70%. Suntem într-un boom de creşter. În Republica Moldova avem clienţi, în Chişinău. Şi în Bulgaria avem clienţi„, a declarat Cristina Sburlan, manager magazin ciocolată, potrivit Observator News. Din 2020 și până la ora actuală, exporturile de ciocolată au crescut anual cu aproximativ 13%. De la 105 milioane cât s-a exportat în anul 2020, s-a ajuns la 175 de milioane de euro exporturi, anul trecut. De ajutor a fost și extinderea capacităților de producție modernizate, accesul la piețele din Europa Centrală și de Est, precum și diversificarea gamei. Românii exportă atât ciocolată industrial, cât și de specialitate. „Avem un segment care creşte non stop, producţie românească de bean to bar, adică de la păstaia de cacao la produsul finit, ciocolată. Şi cei care fac asta în România au început să exporte foarte mult în afară„, a declarat Adina Istrate, organizator festival de ciocolată. În plus, gusturile cu care vin ciocolatierii români sunt tot mai neobişnuite. „Pralina cu gorgonzola şi vin roşu. Şi am îmbunătăţit varianta de ciocolată cu jumări„, a declarat Andreea Grigoroşoaie, ciocolatier, pentru sursa citată. Producția de ciocolată a crescut, în medie, cu 3% în fiecare an. Anul trecut, România a avut 14.441 tone. Se mai observă, de asemenea, și un consum mai mare de ciocolată. „Se observă o tendinţă spre calitate. Ştii pe ce ai dat banul şi te-ai bucurat de produsul respectiv„, a declarat Andreea Grigoroşoaie, ciocolatier. „A crescut nr producătorilor de ciocolată. De la 68, cât erau în 2020, la 260 anul trecut. E o creştere mare a acestei industrii.Românul a prins gustul ciocolatei artizanale, de calitate. Care are un alt preţ. Preferă să cumpere mai puţin şi mai bun”, a declarat Adina Istrate, organizator festival de ciocolată. Preţurile variază și spre exemplu, cutie cu nouă praline costă 75 de lei. Autorul recomandă: Mihaela Bilic: „Ciocolata este un aliment funcțional cu beneficii reale pentru sănătate și indice GLICEMIC scăzut” Ciocolata din DUBAI, devenită virală pe internet, se poate achiziționa și în România. Cât costă o tabletă de 100 de grame
O companie americană de top face angajări în România. Salariul poate ajunge până la 1.900 de net lunar. Ce responsabilități vor avea noii angajați
Unul dintre cei mai mari producători mondiali de ciocolată și biscuiți, face angajări în România, în Capitală. Pentru un post din domeniul controlului calității, salariul net poate ajunge la 1.900 de euro pe lună, unul dintre cele mai mari din acest sector. Compania americană Mondelez International caută un Quality & Compliance Advisor, care va lucra în cadrul departamentului de asigurare a calității, în biroul din București. Printre responsabilitățile viitorului angajat se numără: identificarea riscurilor de conformitate și elaborarea unor strategii pentru prevenirea acestora, evaluarea periodică a interacțiunilor cu clienții (prin apeluri sau e-mailuri), utilizarea metodologiilor de îmbunătățire a proceselor pentru eficientizarea activității și reducerea redundanțelor, efectuarea de controale și audituri interne privind respectarea standardelor de calitate. Candidatul ideal trebuie să îndeplinească următoarele condiții: diplomă de licență, minimum doi ani de experiență în controlul calității sau în resurse umane (HR), abilități excelente de analiză, comunicare și multitasking. Salariul oferit: peste media din Capitală Pentru acest rol, salariul net ajunge la 1.900 de euro, potrivit anunțului oficial. Spre comparație, salariul mediu net în București era de circa 1.320 de euro (6.573 de lei) în octombrie 2024, conform datelor INS, potrivit Fanatik. Mondelez este prezentă în România cu peste 1.200 de angajați, iar fabrica sa din Clinceni este cea mai mare unitate de producție a companiei din regiune, cu 879 de angajați. Produsele realizate aici sunt exportate în alte 28 de țări. „Fabrica de la Clinceni este cea mai mare unitate de producție din regiune. Majoritatea produselor sunt destinate pieței locale, dar livrăm și în alte 28 de țări“, a declarat Alexandros Michalatos, director manufacturing Clinceni. Din 2022, compania a investit aproximativ 30 de milioane de euro în România, mai ales în tehnologizarea producției și siguranță alimentară. Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele
Cozonacul Dubai, la mare căutare, deși are un preț piperat
Se poate spune că pasca și cozonacul Dubai sunt vedetele din acest an de pe masa de Paște. Cofetarii și brutarii frământă la foc continuu, iar comenzile curg una după alta. Deși prețurile nu sunt deloc mici, cererile pentru aceste deserturi sunt tot mai crescute. Nici cei tradiționali nu sunt tocmai ieftini. Cât a ajuns să coste un cozonac sau o pască Dubai cu 2 zile înainte de Înviere. Noile fițe de Paște: Cozonacul Dubai și pasca cu vișine Tot mai mulți români preferă confortul, dar vor să aibă și mâncare tradiționlă în seara de Înviere. Restaurantele și brutăriile au închis listele și lucrează la foc automat. Meniul complet pentru întreaga familie poate ajunge și la 1.000 lei. Pasca cu vișine, pasca cu cireșe amare, pasca Dubai, pasca cu jeleu de portocală, cozonacul ciocolată belgiană etc. sunt noutățile acestui sezon. Cozonacul Dubai costă 192 lei. Cozonacul cu fistic costă 169 lei. Restaurantele au pregătit meniuri speciale în valoare de 1.000 lei. Sunt români care preferă să gătească de acasă. Pentru că Vinerea Mare e zi de doliu și post negru, preparatele de Paște se fac în Joia Mare sau Sâmbăta Mare. În Duminica Învierii, toată lumea se înfruptă din bucatele tradiționale. Potrivit Vechiului Testament, evreii antici sărbătoreau Paștele anual, în mijlocul lunii aprilie. Paștele evreiesc era dedicat Ieșirii din Egipt. Înainte ca Dumnezeu să lovească Egiptul cu cea de-a zecea urgie, Moise i-a instruit pe evrei să sacrifice fiecare câte un miel „fără cusur”. Dumnezeu le-a cerut să mănânce carnea friptă, azimi (pâine nedospită) și verdețuri amare. Masa trebuia consumată în grabă. Bărbații trebuia să aibă mijlocul încins, să fie încălțați, gata de plecare cu toiagul în mână. Resturile din mielul fript care rămâneau până a doua zi trebuiau arse. Pe lângă miel, evreii ar fi consumat fructe care se găseau în regiunea Levantului de azi, precum rodii și smochine, precum și miere. Conform Evangheliilor din Noul Testament, evreii au băut vin la masa de Paște. Însuși Hristos le-a dat ucenicilor să bea vin dintr-o singură cupă. În altă împrejurare, când Iisus a apărut în fața discipolilor după învierea Sa, le-a cerut să-i dea ceva de mâncare pentru a le dovedi că nu era un duh, ci o ființă reală. Discipolii i-au oferit o bucată de pește fript și un fagure de miere, iar El le-a mâncat, arătându-le astfel că trupul Său înviat era adevărat și nu o halucinație. Peștele a devenit un simbol al creștinismului timpuriu, folosit de primii creștini ca semn secret de recunoaștere. Acest simbol este derivat din cuvântul grecesc „ichthys”, care înseamnă „pește” și este un acronim pentru „Iesous Christos Theou Yios Soter” („Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”). Când apostolii pescuiau și nu prindeau nimic, Iisus le-a spus să arunce mreaja pe partea dreaptă a bărcii, iar aceștia au prins o mulțime mare de pești. Sursa Foto: Profimedia Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Cozonacul Dubai, la mare căutare, deși are un preț piperat
Se poate spune că pasca și cozonacul Dubai sunt vedetele din acest an de pe masa de Paște. Cofetarii și brutarii frământă la foc continuu, iar comenzile curg una după alta. Deși prețurile nu sunt deloc mici, cererile pentru aceste deserturi sunt tot mai crescute. Nici cei tradiționali nu sunt tocmai ieftini. Cât a ajuns să coste un cozonac sau o pască Dubai cu 2 zile înainte de Înviere. Tot mai mulți români preferă confortul, dar vor să aibă și mâncare tradiționlă în seara de Înviere. Restaurantele și brutăriile au închis listele și lucrează la foc automat. Meniul complet pentru întreaga familie poate ajunge și la 1.000 lei. Pasca cu vișine, pasca cu cireșe amare, pasca Dubai, pasca cu jeleu de portocală, cozonacul ciocolată belgiană etc. sunt noutățile acestui sezon. Cozonacul Dubai costă 192 lei. Cozonacul cu fistic costă 169 lei. Restaurantele au pregătit meniuri speciale în valoare de 1.000 lei. Sunt români care preferă să gătească de acasă. Pentru că Vinerea Mare e zi de doliu și post negru, preparatele de Paște se fac în Joia Mare sau Sâmbăta Mare. În Duminica Învierii, toată lumea se înfruptă din bucatele tradiționale. Sursa Foto: Profimedia Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Un strop de îndulcitor artificial ar putea ajuta la combaterea bacteriilor rezistente la medicamente
În timp ce efectele îndulcitorilor artificiali asupra sănătății sunt încă supuse dezbaterii, un nou studiu sugerează că aceștia ar putea fi, de asemenea, o armă surprinzătoare în lupta împotriva rezistenței la antibiotice, potrivit Science Alert. Conduși de o echipă de la Universitatea Brunel din Regatul Unit, cercetătorii din spatele studiului au efectuat teste de laborator pentru a vedea cum interacționează zaharina, un îndulcitor artificial obișnuit, cu bacteriile. Rezultatele, din perspectiva distrugerii bacteriilor, au fost impresionante: zaharina a provocat perturbări grave ale structurilor mai multor tulpini de bacterii, inhibând ușurința cu care acestea creșteau și se înmulțeau. „Am identificat un nou antimicrobian – zaharina”, spune Ronan McCarthy, microbiolog la Universitatea Brunel. „Aceasta sparge pereții agenților patogeni bacterieni, determinându-i să se deformeze și, în cele din urmă, să explodeze, omorând bacteriile”, adaugă el. „În mod crucial, această deteriorare permite antibioticelor să se strecoare în interior, copleșind sistemele lor de rezistență”, mai spune specialistul. Echipa a pus zaharina la încercare în fața unor bacterii deosebit de rezistente la medicamente, inclusiv Staphylococcus aureus și Escherichia coli. Deși eficacitatea compusului a variat de la un tip de bacterie la altul, aceste rezultate inițiale sunt promițătoare și sugerează că zaharina ar putea fi eficientă împotriva mai multor tulpini de bacterii, cu unele ajustări, arată studiul. Cercetarea a fost publicată în jurnalul științific EMBO Molecular Medicine.