Ciorba de perișoare de post. Este un festin, nu o soluție de avarie. Nu ai voie s-o ratezi
Pentru prepararea perișoarelor vor folosi ciuperci champignon (deși ar fi de preferat ghebele, sau oricare ciupercă de pădure), făină albă (sau mai degrabă pesmet, absoarbe mai bine), oregano uscat, pătrunjel tocat, sare și piper. Începem prin a curăța legumele, după care le tocăm mărunt. Punem rădăcinoasele la fiert în apă rece, iar după ce încep să clocotească îndepărtăm spuma care se formează pentru a obține o zeamă limpede. Spălăm ciupercile, le curățăm și le fierbem timp de aproximativ 10 minute în apă cu sare. După ce se fierb, trebuie să le scurgem bine de apă. Între timp, călim în puținulei ceapa și usturoiul și adăugăm apoi ardeii, varza și roșia tăiată cuburi. Lăsăm legumele să se înmoaie și să își elibereze aromele. Atenție să nu le prăjiți suficient. După ce s-au fiert rădăcinoasele, adăugăm legumele călite în oală și completăm, dacă este nevoie, cu apă caldă. După ce am pus la fiert legumele, începem să preparăm perișoarele din ciuperci. Tocăm bine ciupercile sau le pasăm cu ajutorul unui blender. Este foarte important să fie foarte bine scurse de apă pentru ca amestecul să nu fie prea moale. Se pun ciupercile tocate într-un bol și se amestecă cu sare, piper, oregano și pătrunjel tocat. La final, adăugăm făina, care ajută la legarea compoziției. Amestecăm bine până se obține o pastă omogenă, din care se pot modela ușor perișoare. Le formăm cu mâna și le adăugăm în oala cu ciorbă. Focul trebuie să fie mic pentru a evita destrămarea perișoarelor, Acestea vor fi gata când încep să se ridice la suprafața ciorbei. După ce s-au fiert perișoarele, adăugăm sare și piper după gust, un praf de cimbru, iar la fina o legătură de pătrunjel proaspăt tocat.
România suflă-n ciorbă / Cele mai iubite ciorbe ale românilor / Cât costă cea mai scumpă ciorbă din România
Toată lumea știe că termenul „ciorbă” vine din turcescul çorba, care înseamnă, pur și simplu, supă. Termenul a fost preluat în limba română în perioada dominației otomane din secolele XV – XVIII, alături de altele, însă e de reținut un lucru: turcii au venit doar cu substantivul, românii au venit cu identitatea culinară. Înainte de dominația otomană, aveam niște fierturi, zeamă sau borș, în strict sensul său de „fiertură”: mâncăruri apoase făcute la disperare, că eram săraci, cu ce mai găseam prin curte: legume, ierburi, cereale, rareori, carne. Vine un moment pentru orice ciorbă Se obișnuia acrirea, chiar dacă nu era un standard gastronomic, iar pentru asta se folosea zer, oțet, aguridă, zeamă de varză. Dar vine un moment în istoria fiecărei ciorbe și momentul ăla se numește acrire. Restul Europei mergea pe ciorbe îngroșate, cu gust cumva neutru, fără pitoresc, dar la români se merge tare pe acrire. Așa se introduce și borșul fermentat, oțetul, zeama de varză și, mult, mult mai târziu, lămâia. Compromisul dintre sărăcie și gastronomie Ciorba devine un ceva elaborat, bun, menit să împace, cumva, resursele limitate ale țăranului român cu munca fizică, grea, care cere calorii multe, suficiente. Ciorba capătă funcție culturală – ea e atât de densă, că ține de foame și nu-ți mai trebuie nimic altceva, timp de multe ore. Ciorba e compromisul natural între „sărăcie și nevoi și neam” – cu legume și ingrediente fără pretenții (oase, organe, resturi), hrănești guri multe, ține mult timp și se reîncălzește bine. Nu e ciorbă, e capodoperă Plus că anotimpul și pământul îți pun la dispoziție o varietate de ingrediente. Doar creativitate să ai. În timp, ciorba devine o capodoperă: de lobodă, de salată, de ștevie, de fasole, de cartofi… „după posibilități”. Prin secolele XVIII – XIX ciorba capătă specificități în funcție de regiuni. În Moldova se merge pe acrire cu borș și pe verdețuri, în Muntenia – pe legume și oțet, în Ardeal – pe smântână și afumătură, pe model maghiar și în Dobrogea – pe ciorba de pește, acră și limpede. Comunismul a ajutat ciorba, dar și ciorba i-a ajutat pe români În perioada interbelică, ciorba își câștigă locul de onoare în meniurile restaurantelor. Ea este introdusă în cărți de bucate și apar forme, dacă vreți, „canonizate”: ciorba de perișoare, ciorbă rădăuțeană, ciorbă de burtă, ciorbă de văcuță. Starea economică precară din perioada comunismului a ajutat-o pe ciorbă să reziste timpului, căci era hrănitoare și sățioasă, personalizabilă și ieftină. Ciorba e cicăleala mamei („trebuie să mănânci ciorbă”), vorbă de spirit de la bunica („ciorba e sănătoasă”), trecută în Constituție de tata („toată lumea mănâncă ciorbă – este o stare de fapt”). Europa și ciorba Așa cum „nimeni nu ajunge la Tatăl decât numai prin Mine”, tot astfel, nimeni nu ajunge la desert decât numai prin ciorbă. Dar nu numai România iubește ciorba, toată Europa iubește ciorba și, așa cum noi am regionalizat-o și am pus-o în canoane gastronomice, tot astfel au făcut și grecii, și sârbii, și francezii, spaniolii. Francezii excelează la supe simple, pur și simplu perfecte, ireproșabile. Supa cu ceapă caramelizată, concentrată și cu brânză gratinată e decadență pură. Bouillabaisse este o supă de pește, complexă, atât de atent construită, că zici că-i ritual. Żurek – o lingură de ciudățenie, trei de genialitate Spaniolii au dezvoltat o supa castellana, cu usturoi, boia și ou – o chestie rustică, simplă și profundă. Aici nu mai e despre gastronomie, aici e despre identitate culturală, să ne-nțelegem! Italienii fac așa niște supe, că zici că-i tocăniță ceva mai fluidă, dar sunt sățioase și satisfăcătoare – Minestrone – un echilibru cosmic între legume, fasole, paste. Ribolitta din Toscana e atât de densă, că poți s-o mănânci cu furculița. În Ungaria, Gulyásleves e o adevărăciune densă, intensă, cu carne gătită lent și boia – probabil una dintre supele cu cea mai puternică personalitate – ușor de recunoscut dintr-o mie. Polonia are Żurek – e făcută cu maia fermentată, cârnați și ou – o ciudățenie la prima lingură, genială la a treia. Grecia are supe vindecătoare. Ele tămăduiesc și alină, te învie și din morți. Avgolemono – cu ou și cu lămâie are un gust de proaspă-acru de mori și înviezi la loc. România e foarte bine reprezentată la capitolul ciorbe. La români, ciorba e de bază, un protocol sfânt al mesei tihnite. Nu e fiță, e bază și nu e declarație identitară, e comandă. Unele restaurante din București au dus-o până mai departe. Până acolo unde românii săraci din secolul al XVI-lea nici cu gândul nu s-ar fi gândit. Un restaurant de fine-dining din București a reinventat, vezi Doamne, ciorba de vită, numai că în loc de vita banală, folosește vita Wagyu, preferată pentru marmorație și frăgezimea superioară, măritată cu legume bio, din ferma proprie a localului. Ciorba este împachetată fancy și prietenos cu snobii, cu un preț calculat și satisfăcător pentru clientela cu pretenții: 110 lei.
Cât plătesc turiștii pentru o porție de ciorbă sau tocăniță în stațiunea Durău. Aici s-a deschis una dintre primele pârtii din țară, în acest sezon
În stațiunea Durău s-a deschis una dintre primele pârtii din țară, în acest sezon. Turiștii care ajung să practice sporturi de iarnă, aici, au ocazia să se înfrupte și din bunătăți culinare. Iată cât costă o porție de ciorbă sau tocăniță. Încă de la începutul acestei luni au fost deschise mai multe pârtii de ski, pentru ca turiștii să se poată bucura de practicarea sporturilor de iarnă. De pildă, în acest weekend (13-14 decembrie 2025), distracția a fost în toi în mai multe stațiuni montane din România, printre care și în stațiunea Durău (județul Neamț). Distracție în stațiunea Durău Chiar și în condițiile în care nu a nins, încă, în stațiune, iar temperaturile se mențin pozitive, administratorii de pârtii au deschis câteva zone cu zăpadă artificială. La Durău, de exemplu, copiii au fost cei mai bucuroși când au alunecat cu saniile pe pârtie. Între timp, adulții au putut să se înfrupte din diverse preparate tradiționale. „Este prima oară anul acesta și încă nu a nins și am așteptat cu drag. I-am zis lui mama să mergem și să ne dăm și noi”, a povestit un copil venit pe pârtie, arată Observatornews.ro. Turiștii vin pe pârtia de ski de la Durău / foto: captură video Cât costă o porție de ciorbă sau de tocăniță? Turiștii care au ales să își ia cazare în stațiune, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, au plătit între 400 și 1.200 de lei pe noapte. Un manager de hotel a dezvăluit că au fost pregătite, deja, pachete cu demipensiune de Crăciun, dar și cele cu pensiune completă de Revelion. Meniul este variat. Pentru o porție de ciorbă de hribi, de pildă, un turist plătește 28 de lei. O porție de tocăniță costă 50 de lei, iar un desert are prețul de 35 de lei. Autorul recomandă: Cât va costa un sejur de 7 zile în Bulgaria, după trecerea la moneda euro, din 2026. Cât plătesc turiștii pentru cazarea la un hotel de 3 stele Statul din Europa în care se găsește cea mai periculoasă pârtie de schi. Este dedicată celor experimentați A început sezonul de schi și pe pârtiile din Transalpina Voineasa Zona Rânca a fost declarată staţiune turistică de interes naţional. Ce șanse de dezvoltare are „perla” Transalpinei Cât a ajuns să coste vacanța la schi într-o stațiune europeană celebră preferată de mulți turiști români. Tarifele au ajuns cu 40% mai mari Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock, captură video Observator
Tinerilor li s-a acrit de ciorbe și supe. Motivele pentru care generația Z ocolește felul unu și preferă să mănânce preparate fast-food
Tinerii s-au săturat să mai mănânce ciorbă. Li s-a acrit. Fac mofturi când văd o farfurie cu supă de văcuță și o dau la o parte pentru a mânca preparate fast-food. Ciorbele sunt mai consumate de oameni mai în vârstă care caută gustul ca la mama acasă. Tinerii mănâncă poate doar supe cremoase. Pentru generația fast-food, ciorba a devenit un preparat de modă veche. Pentru bunicii de la țară, supa era hrana zilnică pentru supraviețuire. Pentru părinții noștri care au trăit în comunism, era un preparat sănătos și primul fel principal sau felul unu, o sursă de vitamine și nutrienți esențiali. Pentru mileniali, este parte din meniul zilei. Majoritatea comandă supe cremoase. În schimb, tinerii din generația Z spun „NU,mulțumesc” și trec să înfulece burgeri, șaorme, pizza sau sushi. Specialiștii cred că tinerii ar trebui să consume mai des supă de legume datorită calităților nutritive, mai ales că nici nu îngrașă. Ciorba e un aliment cu volum mare și densitate calorică foarte scăzută, ceea ce-l face un aliment foarte prietenos cu silueta, în primul rând. Dacă punem carne slabe sau legume, va avea toate calitățile nutritive că să facă un aliment echilibrat și benefic organismului”, a explicat Olivia Micşa, nutriţionist,pentru Observator News. Sociologii susțin că motivul pentru care zoomerii evită supele și ciorbele sunt multiple: stilul de viață alert, zero timp pentru gătit, aplicațiile de comandat preparate online și „tentațiile” din restaurantele fast-food care conțin aditivi alimentari. Sursa Video: Observator News/ Antena 1
Cât a ajuns să coste o porție de hamsii pe litoralul românesc
Sezonul estival din acest an vine cu scumpiri, mai ales pentru cei care adoră să mănânce o porție de hamsii după ce au făcut baie în mare și s-au bronzat la plajă! Din cauza inflației, turiștii nu se mai pot înfrupta din preparatele tradiționale ca-n alți ani și sunt nevoiți să vină cu provizii de acasă sau să facă cumpărături în magazinele locale. Pentru mulți, prețul unei ciorbe servită la terasa litoralului românesc este strigător la cer în condițiile în care mulți turiști susțin că mâncarea de pe litoralul Bulgariei sau din unele insule grecești este mult mai ieftină. Cine vrea să savureze o ciorbă la mare, trebuie să știe că anul trecut, o porție costa 23 de lei. Anul acesta, este cu 2 lei mai scumpă, deci costă 25 lei. O porție de hamsii costă 20 lei. Vara trecută, prețul varia între 18 și 19 lei. „Maxim cu un leu, doi pentru anumite produse cum ar fi: ardei umpluți, la câteva preparate de pește pane sau prăjit”, a declarat Daniel Bocăneală, managerul unei autoserviri, potrivit BZI. Prețurile la băuturi au rămas neschimbate: cafeaua – 12 lei limonada – 25 lei o halbă cu bere – 15 lei „Am încercat să ținem prețurile ca anul trecut. Cel mai probabil vor rămâne aceleași pe toată perioada verii”, a spus Ramona Butaru, managerul unui beach bar. Românii mai au la dispoziție până la finalul lunii iunie să se bucure de tarifele de cazare scăzute. O cameră dublă cu mic dejun inclus, în nordul stațiunii Mamaia, costă 300 lei pe noapte. Cât a plătit un turist pentru o ceafă de porc „Litoralul Pentru Toți” este un program destinat turiștilor care doresc să-și petreacă sejurul la mare în extrasezon, atunci când stațiunile și plaja sunt mai libere. Doar că „litoralul pentru toți” nu este chiar pentru toți. Spre exemplu, un turist a plătit 73 lei, într-un restaurant, pentru o ceafă de porc cu garnitură de legume la grătar și o salată de varză. „Prețuri de coșmar”, a reacționat Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Cât costă o ciorbă la restaurantele din Bucureşti/PREȚURILE au luat-o razna în 2024 Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
O ciorbă, o limonadă și o porție de hamsii: 70 lei pe litoral
Anul trecut, să mănânci o ciorbă pe litoralul românesc te costa 23 lei. Acum, costă cu doi lei mai mult. O porție de hasii sau chiftele care era 18-19 lei anul trecut a ajuns acum să coste 20 lei. Iar un pahar cu limonadă ajunge să coste 25 lei, având același preț de anul trecut. Pentru a lua o masă de două feluri și cu băutură răcoritoare inclusă (nu mai punem desertul care deja a ajuns un lux) pe litoral, după o zi de plajă, un turist trebuie să scoată din portofel 68 lei, adică aproape 70 lei. 20 euro – o masă la malul Mării Negre Estimativ, desertul (înghețată sau o prăjitură) ar putea să depășească suma de 15-20 lei în funcție de ingrediente, deci ajungem la un buget de aproape 100 lei (20 euro). Potrivit B1 TV ,o halbă de bere costă 16 lei, iar o cafea 12 lei. Cocktailurile au rămas până acum la nivelul din vara lui 2024. Turiștii care fug de valul de căldură din marile orașe la mare rămân cu un gust amar când văd prețurile amețitoare. Mulți aleg să-și pună pofta în cui și să nu frecventeze restaurantele și barurile de pe litoral și își aduc mâncarea și băuturile de acasă sau își fac cumpărăturile la un supermarket local. Cazările s-au scumpit enorm- în Mamaia Nord, o cameră dublă, cu mic-dejun inclus, costă 300 lei pe noapte. Și mai problematic e că tot mai mulți turiști se declară nemulțumiți de calitatea scăzută a serviciilor de pe litoralul românesc. De aceea, o treime dintre turiștii care au petrecut vacanța de vară pe litoralul românesc anul trecut se reorientează. Mulți aleg litoralul din Bulgaria sau călătoresc spre insulele Greciei, unde prețurile sunt mai acceptabile și serviciile de o calitate mai crescută. Cei care își doresc să se relaxeze pe litoralul românesc trebuie să mai aștepte până vor stagna sau vor scădea prețurile – cel mai probabil, abia spre finalul sezonului estival, undeva la final de august-început de septembrie. „Am incercat sa tinem preturile ca anul trecut. Cel mai probabil vor ramane acelasi preturi pe toata perioada verii”, spune Ramona Butaru, manager beach bar, pentru Observator News. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Prețuri mai MARI pe litoral față de anul trecut. Cât costă un sejur la mare în 2024 Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
O ciorbă, o limonadă și o porție de hamsii: 70 lei pe litoral
Anul trecut, să mănânci o ciorbă pe litoralul românesc te costa 23 lei. Acum, costă cu doi lei mai mult. O porție de hasii sau chiftele care era 18-19 lei anul trecut a ajuns acum să coste 20 lei. Iar un pahar cu limonadă ajunge să coste 25 lei, având același preț de anul trecut. Pentru a lua o masă de două feluri și cu băutură răcoritoare inclusă (nu mai punem desertul care deja a ajuns un lux) pe litoral, după o zi de plajă, un turist trebuie să scoată din portofel 68 lei, adică aproape 70 lei. 20 euro – o masă la malul Mării Negre Estimativ, desertul (înghețată sau o prăjitură) ar putea să depășească suma de 15-20 lei în funcție de ingrediente, deci ajungem la un buget de aproape 100 lei (20 euro). Potrivit B1 TV ,o halbă de bere costă 16 lei, iar o cafea 12 lei. Cocktailurile au rămas până acum la nivelul din vara lui 2024. Turiștii care fug de valul de căldură din marile orașe la mare rămân cu un gust amar când văd prețurile amețitoare. Mulți aleg să-și pună pofta în cui și să nu frecventeze restaurantele și barurile de pe litoral și își aduc mâncarea și băuturile de acasă sau își fac cumpărăturile la un supermarket local. Cazările s-au scumpit enorm- în Mamaia Nord, o cameră dublă, cu mic-dejun inclus, costă 300 lei pe noapte. Și mai problematic e că tot mai mulți turiști se declară nemulțumiți de calitatea scăzută a serviciilor de pe litoralul românesc. De aceea, o treime dintre turiștii care au petrecut vacanța de vară pe litoralul românesc anul trecut se reorientează. Mulți aleg litoralul din Bulgaria sau călătoresc spre insulele Greciei, unde prețurile sunt mai acceptabile și serviciile de o calitate mai crescută. Cei care își doresc să se relaxeze pe litoralul românesc trebuie să mai aștepte până vor stagna sau vor scădea prețurile – cel mai probabil, abia spre finalul sezonului estival, undeva la final de august-început de septembrie. „Am incercat sa tinem preturile ca anul trecut. Cel mai probabil vor ramane acelasi preturi pe toata perioada verii”, spune Ramona Butaru, manager beach bar, pentru Observator News. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Prețuri mai MARI pe litoral față de anul trecut. Cât costă un sejur la mare în 2024 Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele