NYTimes: Liderii UE au discutat informal în Cipru despre apărarea militară reciprocă fără NATO. Ce concluzii sunt
“Europenii au îndoieli tot mai mari că președintele Trump rămâne angajat față de NATO și apărarea reciprocă pe care o asigură. Așadar, vorbesc mai serios despre despre garanția pentru apărarea colectivă, un articol ascuns în documentele de guvernare ale Uniunii Europene”, dezvăluie NYTimes. Totul pleacă de la un articol din Tratatul de la Lisabona al UE despre ajutorul militar reciproc Multă vreme respins de mulți ca fiind impracticabil și chiar inutil, având în vedere stabilitatea alianței NATO, articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona al UE obligă statele membre să ofere ajutor militar, umanitar și financiar altor membri în caz de atac. Menit să completeze NATO, acesta a fost folosit o singură dată, când Franța l-a invocat după atacurile teroriste din noiembrie 2015 din Paris. Însă, având în vedere că Trump amenință că va părăsi NATO din cauza refuzului țărilor membre de a sprijini războiul din Iran, acest moment remodelează profund atât alianța, cât și Uniunea Europeană, a declarat Camille Grand, fost oficial NATO și secretar general al ASD Europe, o asociație comercială pentru industriile de apărare. El a spus că poziția în continuă evoluție a administrației Trump „creează nevoia de a apăra Europa cu mai puțină Americă”. Discuții informale în Cipru Liderii UE din Cipru, unde au purtat discuții informale săptămâna aceasta, au discutat joi seară prevederea tratatului. Aceștia intenționează să desfășoare un exercițiu luna viitoare, în cadrul căruia diplomați de rang înalt care se ocupă de chestiuni de securitate analizează modul în care articolul 42.7 ar putea funcționa în practică. Planuri și scepticism „Am convenit aseară că Comisia va pregăti un plan privind modul în care vom reacționa, în cazul în care un stat membru activează” prevederea, a declarat reporterilor vineri dimineață președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, referindu-se la Comisia Europeană. „Să presupunem că Franța cere ajutor militar”, a spus el. „Care țări vor fi primele care vor răspunde solicitării guvernului francez?” Radoslaw Sikorski, ministrul de externe al Poloniei și fost ministru al apărării, este sceptic că ar funcționa foarte bine. „Nu poți realiza o apărare europeană serioasă fără o modificare a tratatelor, iar în acest moment acest lucru este imposibil de realizat”, a spus el. El subliniază că Uniunea Europeană nu poate finanța operațiuni militare din bugetul său și că statele membre sunt reticente în a-și angaja propriile trupe și fonduri într-o operațiune pe care nu o pot controla direct. Fiecare națiune are propriile cerințe legale, restricții și restricții privind regulile de angajament, a spus el, și există probleme lingvistice și confuzie intrinsecă cu privire la cine anume ar comanda orice operațiune paneuropeană. „Sunt disperat în privința a ceea ce trebuie să se întâmple pentru ca noi să luăm apărarea în serios”, a spus Sikorski. Celebrul Articol 5 al NATO , care angajează statele membre la apărare colectivă, le impune, de fapt, doar să se consulte cu privire la modul de răspuns la un atac. De asemenea, a fost folosit o singură dată, când a fost invocat pentru a ajuta la apărarea Statelor Unite după 11 septembrie. Pe hârtie, prevederea UE pare mai puternică, deoarece necesită angajamentul de a ajuta un stat membru atacat. Însă NATO este o organizație axată pe o singură problemă, dedicată exclusiv apărării, cu un proces decizional simplificat, o structură ierarhică clară și o putere dominantă – Statele Unite – care ia deciziile. Uniunea Europeană, prin contrast, este o „mașină de compromisuri” mult mai complexă și ineficientă, a declarat Jan Techau, un fost oficial german în domeniul apărării care analizează securitatea europeană pentru Eurasia Group, o firmă de consultanță. Când oamenii vorbesc despre securitatea europeană, unii văd prevederea UE ca fiind „calea de urmat”, a spus Techau. „Dar nu cred că există prea mult viitor în ea, pentru că nimeni nu vrea cu adevărat să administreze securitatea europeană prin structurile UE, care sunt prea complicate.” Testul preliminar al 42.7 are scopul de a descoperi cum ar putea funcționa politic într-o situație de urgență, urmând să fie elaborat un document de lucru. Înainte de Trump, nimeni nu a luat în serios prevederea UE, a declarat Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru Europa din Portugalia. Dar, din moment ce articolul 5 al NATO „este mai puțin relevant”, a spus el, „42.7 este mai relevant”. Dezvoltarea “coaliției celor dispuși” Europenii încearcă, de asemenea, să dezvolte ideea unei „coaliții a celor dispuși”, care a discutat despre desfășurarea de trupe europene în Ucraina pentru a monitoriza orice acord de pace. Condusă de Marea Britanie și Franța, același model a fost folosit pentru a discuta o contribuție europeană la menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz odată ce ostilitățile se încheie. Întrucât Marea Britanie nu mai este membră a Uniunii Europene, unii analiști văd această coaliție emergentă drept fundamentul unui pilon european mai puternic în cadrul NATO, care este capabil să acționeze și în afara acestuia. Pentru statele non-NATO, precum Irlanda, Austria și Malta, prevederea UE a câștigat o importanță sporită. Însă unele state UE, în special din Europa Centrală și țările baltice, se tem că o discuție prea zgomotoasă despre apărarea colectivă a UE i-ar oferi Trump pretextul de a-și reduce și mai mult angajamentul față de NATO. Evenimentele recente au sporit urgența clauzei de apărare a UE. Prima a fost amenințarea Trump de a ocupa Groenlanda, iar apoi un atac cu drone iraniene asupra unei baze britanice din Cipru, membru al Uniunii Europene, la începutul războiului din Iran. Italia, Germania și alte state membre au trimis ajutoare, chiar dacă prevederea de apărare nu fusese invocată oficial. De aceea, oficialii europeni au decis că ar fi util să stabilească clar modul în care funcționează măsura. Totuși, eforturile Uniunii Europene de a atrage atenția asupra apărării au cauzat tensiuni cu statele membre și instituțiile existente, precum NATO, iar Grand, fost oficial NATO, vede potențialul pentru și mai multe discordii. „Realinierea poate genera fricțiuni”, a remarcat el, adăugând totodată că, dacă actorii colaborează, descurajarea europeană va fi mai eficientă și mai credibilă.
Orașul Sibiu devine capitala baschetului românesc! Jucăm pentru calificare, la interval de trei zile, cu Cipru și cu Polonia
România, echipa națională de baschet feminin, s-a reunut joi la Sibiu pentru ultimele două meciuri pe teren propriu din „fereastra” a doua a calificărilor pentru FIBA Women’s EuroBasket 2027. Tichetele pentru meciurile de la Sibiu sunt disponibile pe platforma www.bilete.ro, iar partidele vor fi transmise live pe canalul oficial de YouTube al FIBA. Care e sistemul de calificare? La startul FIBA Women’s EuroBasket 2027 apar 38 de echipe și preliminariile se desfășoară în două faze. Prima rundă a înceut cu fereastra din noiembrie 2025 și acum, cea de a doua, în martie 2026, cu 27 de echipe împărțite în 6 grupe de câte 4 echipe și una de 3, care joacă în sistem tur-retur. Se califică în runda a doua câștigătoarele grupelor, locurile 2 și cele mai bune 3 echipe de pe locul 3 (17 echipe în total). Runda a doua se va disputa în noiembrie 2026 și februarie 2027, cu 24 de echipe (17 din prima rundă și 7 venite din calificările pentru Cupa Mondială). Acestea vor fi împărțite în 6 grupe de câte 4, iar primele două clasate din fiecare grupă vor obține calificarea la turneul final. EuroBasket 2027 va fi organizat de Belgia, Finlanda, Lituania și Suedia, echipe deja calificate. Ce se joacă la Sibiu? 11 martie, ora 19:00 – România – Cipru (Sala Transilvania, Sibiu) 14 martie, ora 19:00 – România – Polonia (Sala Transilvania, Sibiu) 17 martie, ora 19:00 – Slovacia – România (Bratislava) Ce lot are România? Baschetbaliste: Anamaria Virjoghe, Bianca Fota, Nicoleta Andreea Mititelu, Ioana David, Ioana Ghizila , Ecaterina Armanu, Ștefania Cătinean, Bianca Nan, Teodora Neagu, Nicolett Orban, Ana Ivan, Alexandra Bobar, Ioana Velcea Staff tehnic: Cătălin Tănase-antrenor principal, Alexandra Orbeanu-antrenor secund, Attila Nagy-preparator fizic, Alin Grosu-kinetoterapeut, Vlad Ristea-medic. Clasamentul Grupei C 1. Polonia – 3 victorii / 0 înfrângeri – 6 puncte 2. Slovacia – 2 victorii / 1 înfrângere – 5 puncte 3. România – 1 victorie / 2 înfrângeri – 4 puncte 4. Cipru – 0 victorii / 3 înfrângeri – 3 puncte Ce rezultate a avut România? Cipru – România 62–75 Polonia – România 86–41 România – Slovacia 56–88 La masculin am bătut dramatic Portugalia Naţionala României a învins luni, la Piteşti, reprezentativa Portugaliei, scor 101-96 (50-53), în al patrulea meci din grupa B, turul I al preliminariilor europene ale FIBA World Cup 2027. La finalul sfertului doi, antrenorul Mihai Silvăşan a fost descalificat, după comentarii vehemente la adresa unei decizii controversate de arbitraj. Echipa României a fost condusă până la final de secundul Ionuţ Bâscoveanu. În prima etapă, tricolorii au pierdut cu favorita grupei, Grecia, scor 64-91, după care au cedat şi cu Muntenegru, cu 75-80. În tur, cu Portugalia, au fost învinşi cu 99-82. După patru etape, România se află pe locul 4, cu 5 puncte, şi rămâne în cursa de calificare în turul II. Meciurile vor continua în vară, după programul: România – Grecia (2 iulie) şi Muntenegru – România (5 iulie).
Uniunea Europeană urmează să discute asistența reciprocă în urma atacurilor din Cipru
„Această întrebare, care este una legitimă, va fi cu siguranță dezbătută în zilele următoare, în cadrul diferitelor reuniuni programate”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pihno, potrivit Le Figaro. „Nu pot face comentarii în acest moment, dar nu a existat nicio discuție în această etapă cu privire la activarea clauzei de apărare reciprocă ”, a adăugat ea. Tratatul de instituire a Uniunii Europene include o clauză de asistență reciprocă în caz de agresiune împotriva unuia dintre statele sale membre, în temeiul articolului 42.7. Această clauză prevede că, în cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre îi datorează ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun. Aceasta fusese deja declanșată la cererea Franței, după atacurile islamiste din 13 noiembrie 2015 de la Paris. O bază aeriană britanică din Cipru a fost lovită luni dimineață de o dronă iraniană, la doar câteva ore după ce Londra a decis să permită Washingtonului să își folosească bazele militare împotriva Iranului. Alte două drone care se îndreptau spre insulă au fost, de asemenea, interceptate luni. Uniunea Europeană, alături de statele membre în fața „oricărei amenințări” Din cauza acestor amenințări, Cipru, care deține în prezent președinția rotativă semestrială a Consiliului UE, a decis să amâne o reuniune informală a miniștrilor UE pentru afaceri europene, care urma să înceapă luni seară. Uniunea Europeană este unită alături de statele sale membre în fața „oricărei amenințări”, a subliniat luni președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . „Deși Republica Cipru nu a fost vizată, vreau să fiu clară: suntem alături de statele noastre membre în mod colectiv, ferm și fără echivoc în fața oricărei amenințări ”, a declarat ea pe rețeaua X după ce a vorbit cu președintele cipriot Nikos Christodoulides.
Volodimir Zelenski, vizită oficială în Cipru la debutul mandatului UE al Nicosiei
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns miercuri în Cipru pentru discuții cu președintele cipriot Nikos Christodoulides și cu reprezentanți de rang înalt ai Uniunii Europene. Informația a fost transmisă miercuri de purtătorul de cuvânt al președinției, Serhii Nykyforov. În cursul serii, Volodimir Zelenski va lua parte la un eveniment oficial care marchează începutul mandatului de șase luni al Ciprului la conducerea Consiliului Uniunii Europene. Programul vizitei cuprinde o întâlnire cu Nikos Christodoulides la ora 11:15, ora locală, urmată de o întrevedere cu arhiepiscopul George al III-lea al Ciprului la ora 12:15. La ora 15:30, Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de președintele Ciprului. Nikos Christodoulides, care a avut o întrevedere cu Volodimir Zelenski la Kiev în luna decembrie, a declarat că sprijinirea parcursului european al Ucrainei este una dintre prioritățile mandatului Ciprului la Uniunea Europeană. Ciprul preia conducerea Consiliului UE de la Danemarca, o țară care este un aliat apropiat al Kievului. Autoritățile daneze au susținut deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina, însă demersul nu a avansat din cauza poziției Ungariei, notează Kyiv Independent. Premierul ungar Viktor Orban, cunoscut drept unul dintre cei mai apropiați lideri europeni de Kremlin, a susținut că intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană ar avea „consecințe catastrofale”. De la începutul războiului la scară largă, Cipru a oferit Ucrainei ajutor financiar, umanitar și de securitate, inclusiv prin mecanismele Uniunii Europene. Totodată, statul cipriot a primit critici pentru rolul său ca rută de acces pentru capital rusesc în Uniunea Europeană și pentru statutul de refugiu fiscal pentru oligarhi ruși. Vizita lui Volodimir Zelenski în Cipru are loc la scurt timp după deplasarea sa la Paris, pe 6 ianuarie. Acolo, președintele ucrainean a participat la discuții cu lideri europeni privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului.
Italia, Spania, Grecia și Cipru vor primi sprijin pentru relocarea migranților
Comisia Europeană a anunțat marți că Italia, Spania, Grecia și Cipru trebuie să beneficieze de sprijin pentru transferul în alte state a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil, pentru a reduce astfel „presiunea migratorie” asupra acestor patru țări, scrie POLITICO. Decizia vine acum ca o invitație de dezbatere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât unele guverne se arată rezervate în privința primirii de migranți. Uniunea Europeană a aprobat în 2024 o reformă a politicii sale privind azilul și migrația, care urmează să intre în aplicare în scurt timp. Reforma are la bază un nou sistem de „solidaritate”, menit să sprijine țările mediteraneene considerate de Bruxelles ca fiind sub „presiune migratorie”. Restul statelor membre vor avea două opțiuni, adică fie să preia o parte dintre solicitanții de azil aflați acum în Italia, Spania, Grecia și Cipru, fie să ofere acestor țări un ajutor financiar de 20.000 de euro pentru fiecare migrant. Negocierile asupra acestei decizii au fost întârziate cu o lună, deoarece unele state au încercat să influențeze concluziile Comisiei. „Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an”, a transmis marți executivul european într-un comunicat. „Spania și Italia suferă de asemenea o puternică presiune migratorie din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de salvare și de căutare pe mare în aceeași perioadă”, a mai declarat Comisia. Referitor la acest subiect, unele guverne ale țărilor europene au precizat deja că nu intenționează să primească solicitanți de azil și că se vor limita la contribuții financiare. Conform noului sistem, cel puțin 30.000 de migranți ar trebui „relocați” anual. Numărul final urmează să fie stabilit, iar decizia privind distribuția concretă trebuie adoptată până la sfârșitul anului
Cipru încearcă să învingă efectele secetei prin desalinizarea apei mării
Țara se confruntă cu o criză de apă fără precedent, pe fondul schimbărilor climatice, al scăderii precipitațiilor și al cererii tot mai mari de apă potabilă. Pentru a combate efectele secetei, autoritățile extind capacitățile de desalinizare a apei mării, o soluție considerată esențială pentru viitorul aprovizionării cu apă. „Plouă sau nu plouă, Cipru trebuie să-și acopere nevoile în materie de apă și putem face asta doar folosind tehnologia”, a explicat ministrul Agriculturii, Mediului și Resurselor Naturale, Maria Panayiotou, citată de Reuters. Oficialul a subliniat că actuala administrație a adoptat o politică de funcționare permanentă a stațiilor de desalinizare, indiferent de anotimp. Apa potabilă, o resursă pe cale de dispariție în Cipru Cantitatea anuală de precipitații a scăzut cu 15% în ultimii 90 de ani, iar temperaturile în capitala Nicosia au crescut cu 1,8°C, de două ori mai mult decât media globală, potrivit datelor oficiale. La 1 septembrie, rezervoarele de apă ale insulei erau umplute în proporție de doar 14,7%. Pe lângă schimbările climatice, presiunea demografică agravează situația. Populația Ciprului este de aproximativ 1 milion de locuitori, iar anual sosesc aproape 3 milioane de turiști. Cererea de apă a crescut de trei ori din 1990, lăsând țara cu un deficit permanent. „În 2023, deficitul a atins 66 de milioane de metri cubi, echivalentul a peste 26.000 de bazine olimpice”, a explicat Yianna Oikonomidou, inginer executiv la Departamentul de Dezvoltare a Apei. Ea susține că desalinizarea și reutilizarea apei tratate sunt singurele soluții viabile, în deplin acord cu principiile economiei circulare. Desalinizare cu prețul vieții marine Cipru a început să folosească desalinizarea în 1997, iar în prezent aceasta acoperă aproximativ 70% din consumul de apă potabilă. În vara aceasta au fost instalate stații mobile aduse din Emiratele Arabe Unite, iar autoritățile plănuiesc extinderea rețelei până la sfârșitul anului 2025. Totuși, unii oficiali și reprezentanți ai societății civile critică această direcție: „Este foarte costisitoare și, dacă nu este gestionată atent, poate provoca daune semnificative”, a avertizat deputatul Charalambos Theopemptou, președintele Comisiei pentru Mediu din Parlament. El a menționat plângerile pescarilor legate de scăderea vieții marine în zonele unde este evacuată saramura provenită din procesul de desalinizare. Cipru se transformă în deșert În paralel, experții atrag atenția că insula riscă un proces accelerat de deșertificare: „Cu excepția masivelor Troodos și Pentadaktylos, cele două principale lanțuri muntoase ale insulei Cipru, toate celelalte regiuni sunt potențial deșertificate”, a precizat pentru sursa citată Michael Loizides, inginer de mediu în cadrul Centrului de Proiecte și Cercetare AKTI. Pentru că „Cipru se află într-o situație devastatoare, iar asta înseamnă că trebuie să fim creativi și inovatori”, AKTI derulează un proiect european care explorează metode sustenabile de conservare a apei și refacere a solului, precum compostarea, proces natural prin care resturile organice se descompun și se transformă într-un îngrășământ natural foarte bogat.
Erdogan reafirmă sprijinul absolut pentru soluţia cu două state în Cipru
Liderul turc a cerut din nou comunităţii internaţionale să recunoască aşa-numita Republică Turcă a Ciprului de Nord, autoproclamată în 1983 şi recunoscută doar de Ankara. „Este timpul ca lumea să accepte realitatea de pe teren”, a spus Erdogan în discursul susţinut la parada militară din partea nordică a insulei, potrivit AP News, adăugând că viziunea liderului cipriot-turc Ersin Tatar privind două state este susţinută total de Ankara. Declaraţiile vin într-un context tensionat, la doar câteva zile după întâlnirile de la New York dintre Tatar, preşedintele cipriot-grec Nikos Christodoulides, miniştrii de externe ai Greciei, Turciei şi Marii Britanii şi secretarul general ONU, Antonio Guterres, în încercarea de a relansa negocierile de pace suspendate de opt ani. Întâlnirea nu a produs rezultate concrete, Tatar condiţionând orice discuţie de recunoaşterea entităţii cipriote-turce ca stat suveran. În timp ce în nord paradele au sărbătorit „operaţiunea de pace” a Turciei, în sudul recunoscut internaţional, ciprioţii greci au comemorat invazia cu ceremonii de doliu, omagiind victimele conflictului izbucnit în 1974 după lovitura de stat susţinută de junta din Grecia. Christodoulides a reafirmat respingerea categorică a soluţiei cu două state, susţinând că „nicio ţară din lume şi nici comunitatea internaţională nu va accepta divizarea Ciprului”, şi acuzând Turcia de „ocupaţie ilegală a teritoriului european”. Următoarea rundă de discuţii sub egida ONU este programată pentru septembrie, iar după alegerile din nordul Ciprului, din octombrie, ar putea avea loc o nouă întâlnire extinsă, cu condiţia unei evoluţii favorabile. Negocierile pentru reunificarea Ciprului au eşuat ultima dată în 2017, din cauza dezacordurilor majore privind prezenţa militară turcă şi drepturile de intervenţie ale Turciei pe insulă.