China a interzis o placă video a companiei Nvidia chiar în timpul vizitei lui Jensen Huang.

Republica Populară Chineză a interzis un cipă Nvidia (plăcile video) pentru jocuri video, chiar în timp ce directorul executiv, Jensen Huang, era în vizită alături de Donald Trump. Cipul vizat este RTX 5090D V2, un cip popular în rândul jucătorilor chinezi, dezvoltatorilor de AI și animatorilor 3D. Placa video a fost lansată anul trecut. Aceasta era fabricată special pentru a respecta controalele la export din SUA. China vrea doar cipuri autohtone Potrivit Financial Times , guvernul chinez va sprijini producătorii autohtoni (Huawei, Cambricon), pentru a-și recupera decalajul față de adversarii americani. Alte cipuri Nvidia, inclusiv H200 și H20, sunt blocate de China, deși președintele Donald Trump a aprobat vânzările către Alibaba și Tencent. „China a ales să nu aprobe achizțiile de cipuri H200 de la Nvidia, deoarece vor să-și dezvolte propriile cipuri”, a zis președintele. Jensen Huang, om de afaceri taiwanez în vârstă de 63 de ani, a înființat Nvidia în 1993, alături de Bill Dally, informatician american. Piața AI în China Nvidia a dominat anterior sectorul cipurilor de AI din China, fiind vândute cipuri în valoare de 17 miliarde de dolari în 2025. Este de așteptat ca Huawei să capteze cea mai mare cotă din piața de cipuri AI din China, iar vânzările să crească cu 60% pe fondul cererii din partea companiilor chineze care vor căuta alternative interne la cipurile Nvidia. Potrivit firmei Morgan Stanley, piața de cipuri AI din China va valora 67 de miliarde de dolari în 2030. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Meta a încheiat un acord de 60 miliarde de dolari cu AMD pentru achiziționarea de cipuri în ciuda crizei „AI bubble”
Meta a încheiat un acord de 60 miliarde de dolari cu AMD pentru achiziționarea de cipuri în ciuda crizei AI bubble

Meta, compania gigantică din spatele platformelor de socializare Facebook, WhatsAspp, Threads și Instagram, continuă să ignore criza „AI bubble”. Tocmai a încheiat un acord în valoare de 60 de miliarde de dolari cu AMD, producător de cipuri, procesoare și plăci video. Este un pariu riscant, căci Meta continuă să investească în Inteligența Artificială, potrivit The Guardian. De câteva luni, cipurile de memorie RAM s-au scumpit semnificativ de când cererea companiilor (OpenAI, Microsoft, Meta, Google) pentru acestea a crescut. Cererea mare de cipuri pentru centrele de date AI duce la scumpiri masive Cipurile cu memorie sunt utlizate în marile centre de date care vor sta la baza serverelor pentru chatboții cu Inteligență Artificială. Chiar și plăcile video s-au scumpit, iar piața globală de gaming anticipează o criză majoră. Sony a ajuns să amâne chiar lansarea consolei PlayStation 6 cu încă câțiva ani, 2027 fiind anul programat, iar plecarea lui Phil Spencer de la Microsoft indică sfârșitul epocii consolelor Xbox. Însă, Meta se încăpățânează și a anunat că va cumpăra milioane de cipuri de la AMD, rivalul gigantului taiwanez Nvidia. Pe de altă parte, acum 5 zile, Financial Times a raportat că Nvidia și OpenAI au renunțat la acordul nefinalizat de 100 de miliarde de dolari și l-au înlocuit cu o înțelegere de 30 de miliarde de dolari. De la finalul anului 2025, s-au înregistrat scumpiri masive la plăcile video Nvidia din seriile RTX 4000 și 5000. Meta vrea să cumpere și procesoare AMD Lisa Su, directoarea executivă a AMD, a anunțat că va aproviziona Meta cu cipuri de 6 gigawați, iar primul lot va conține cipuri de 1 GW din noul hardware MI450, care se va lansa în a doua jumătate al acestui an. Meta plănuiește să cumpere și procesoare AMD, inclusiv o variantă personalizată pentru platformele de socializare, care vor oferi performanță ridicată, dar vor avea și un consum scăzut de energie. Meta se pregătește să antreneze modele AI la scară largă, susțin analiștii. Sursa Foto: Bloomberg/Profimedia/AMD Autorul recomandă: Cea mai scumpă și avansată placă video din lume vine pe piață cu funcții AI pentru a rula jocurile video la performanțe record de peste 200 FPS
Laptopurile și telefoanele vor deveni produse de lux. Producătorii de cipuri avertizează: Criza cipurilor provocată de AI va fi mult mai gravă

În timp ce Meta a anunțat că va regândi angajările după ce Mark Zuckerberg a dezvăluit că un singur angajat talentat, capabil să folosească instrumente cu Inteligența Artificială, este mai „productiv” decât multe echipe mari de angajați,doi producători de cipuri au avertizat asupra investițiilor din cauza crizei de semiconductori. Companiile sud-coreene Samsung Electronics și SK Hynix au declarat joi că și-ar putea crește capitalul cheltuit în mod semnificativ în acest an, dar se așteaptă la o penurie de cipuri pe stocuri din cauza că centrele de date AI au o cerere tot mai mare de memorii RAM. Penuria a dus deja la scumpirea memoriilor RAM la un nivel fără precedent. Producătorii de cipuri raportează profituri record din cauza bulei AI, profitul net al SK Hynyx dublându-se la 30 de miliarde de dolari în ultimul an, în timp ce cel al companiei Samsung a crescut cu 31%. „Ne pregătim să creștem capitalul în 2016 pe măsură ce cererea de AI este probabil să crească. Dar penuria s-ar putea agrava pe măsură ce extinderea capacității ar putea fi limitată anul acesta și în următorul”, a spus Kim Jae-june, vicepreședintele executiv al Samsung. Iar SK Hynix a declarat că aprovizionarea cu cipuri ar putea fi o problemă de lungă durată. „Cererea a crescut enorm, dar durează timp până se extinde capacitatea, deci problema cererii și a aprovizionării s-ar putea înrăutăți, rezultând prețuri și ma imari pentru cipuri”, a declarat președintele companiei SK Hynix Song Hyun-jong. Producătorii de cipuri beneficiază de pe urma contractelor multianuale încheiate cu companiile tech, sperând că își vor asigura cantitatea de semiconductori necesari penteu centrele lor de date. Înțelegerile presupun și aprovizionarea clienților cu cipuri, precum producătorii de telefoane și electronicele puse la vânzare consumatorilor. Peter Lee, analist al Citigroup, spune că piața memoriilor RAM se îndreaptă către semi-personalizare, clienții de memorii fiind nevoiți să semneze un contract cu un an înainte de livrarea produselor, rezultând creșterea cipurilor HBM pentru serverele AI cu încă 120% în acest an. Cipurile de memorie Nand s-ar putea scumpi cu încă 90%. Kwon Seok-joon, profesor al Universității Sungkyunkwan din Seul, a preconizat pentru Financial Times că criza cipurilor ar putea dura până la finalul anului 2027. Autorul recomandă: Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare

Cererea mare de memorii RAM de către companiile care produc tehnologii cu inteligență artificială a produs o scumpire globală a produselor electronice, de la televizoare, laptopuri, console și computere la smartphone-uri, frigidere și chiar mașini de spălat. Nvidia, AMD, OpenAI, Microsoft, Apple și Google se bat pentru cipurile de memorii pentru a concura în cursa AI declanșată din anul 2023. Potrivit CNBC, prețurile la memoriile RAM ar putea crește și cu 50% în primul sfert al anului 2026. Majorările de cost nu mai pot fi absorbite și vor fi transferate către consumatori în 2026. O memorie RAM de 60$ a ajuns să coste 300$ În ianuarie 2025, o memorie RAM DDR5 de 8 GB costa între 60 și 90 de dolari. La începutul anului 2026, costul ajunge la 300 de dolari. Primii afectați au fost jucătorii de PC. Este pentru a doua oară când sunt loviți de scumpiri de la începerea acestui deceniu, după ce între 2021 -2022 s-au confruntat cu scumpirea plăcilor video din cauza cererii crescute pentru minerit criptomonede. La ora actuală, în România, memoriile RAM Kingston cu o capacitate de 16 GB au ajuns să coste peste 2.500 de lei pe cel mai mare magazin online. Iar memoriile Kingston Fury Beast de 64 GB (pentru jucătorii împătimiți) costă peste 5.400 lei. Cererea pentru cipurile de memorie a crescut din cauza Cursei AI Chris Miller, autorul volumului Chip War, dă vina pe inteligența artificială , fiind considerată „factorul principal” care alimentează cererea de memorie. Unele companii au decis chiar să se retragă de pe piața de consum. „A existat o creștere puternică a cererii de cipuri de memorie, determinată în special de memoria de bandă largă (High Bandwidth Memory) necesară pentru aplicațiile AI. Acest lucru a dus la scumpiri pe toate segmentele de memorie”, a declarat el. Avem o cerere semnificativă de memorii și ne copleșește capacitatea de aprovizionare a întregii industrii, a spus omul de afaceri Sumit Sadana de la Micron pentru CNBC la CES trade show organizat la Las Vegas. Stocurile la Micron au crescut cu 247% în ultimul ani. Compania a raportat un venit aproape triplu în ultimul sfert al anului 2025. TrendForce, o platformă de cercetare de la Taipei, avertizează creșterea prețurilor la memoriile DRAM cu încă 50-55% încă din decembrie 2025. Producătorii de cipuri și plăci video necesare rulării jocurilor video și programelor de ultimă generație, precum Nvidia și AMD, ar putea scumpi plăcile video la rândul lor. Telefoanele, laptopurile și televizoarele se vor scumpi Din cauza dezechilibrării pieței, fabricanții vor fi nevoiți să crească prețurile la electronice, fie să folosească componente mai ieftine. RAM sau memoria de acces aleatoriu este folosit să stocheze coduri pe durata utilizării unui calculator. Este un component vital pentru orice calculator, telefon sau consolă. Și pentru un chatbot cu inteligență artificială care poate să genereze texte, imagini, sunete și video. „Ni se oferă prețuri cu aproximativ 500% mai mari decât erau acum doar câteva luni”, a declarat Steve Mason, director general al CyberPowerPC, o companie care construiește computere. „Cele mai multe informații de piață indică faptul că prețurile și aprovizionarea vor rămâne problematice la nivel global pe tot parcursul lui 2026 și chiar în 2027”, a avertizat Steve Mason. El a spus pentru BBC că producătorii și consumatorii vor fi nevoiți să ia decizii după scumpirea tuturor electronicelor. Orice folosește cipuri de memorie sau spațiu de stocare se va scumpi. Pasionații după jocurile video vor fi nevoiți să plătească abonamente la platforme de cloud pentru a juca ultimele jocuri video la setări grafice ridicate. Mike Howard estimează că pentru un laptop standard cu 16 GB de RAM, prețul fabricației ar putea crește cu 40–50 de dolari, sumă care „va fi, cel mai probabil, transferată consumatorilor”. „Și smartphone-urile vor resimți presiuni de scumpire. Costul de producție al unui telefon obișnuit ar putea crește cu aproximativ 30 de dolari, iar această creștere va fi, din nou, reflectată în prețul final”, a adăugat el. Calculatorul devine un LUX în 2026. Există soluții? Danny Williams propune trei soluții: să accepte să plătească mai mult, să cumpere componente mai ieftine și să accepte compromisuri, fie să amâne înlocuirea componentelor și cumpărarea de noi calculatoare. Foto: Shutterstock „Computerele sunt bunuri de bază, indispensabile în lumea modernă. Odată cu scumpirea memoriei, consumatorii vor trebui fie să plătească mai mult pentru performanța de care au nevoie, fie să accepte un compromis. O a treia variană ar fi să se mulțumească cu tehnologia veche pentru o perioadă mai lungă.” Mike Howard de la Tech Insights a spus că este posibil ca scumpirea produselor hardware să determine consumatorii să se reorienteze către serviciile de cloud până în 2027. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: La mulți ani…mai scumpi! Primele creșteri de prețuri din 2026. Românii cheltuie mai mult chiar din noaptea de Revelion
Acord fără precedent. Nvidia și AMD vor plăti guvernului SUA 15% din veniturile obținute din vânzările de cipuri în China
Cele două companii producătoare de cipuri au acceptat această înțelegere financiară ca o condiție pentru obținerea licențelor de export către piața chineză, licențe acordate săptămâna trecută, potrivit unor surse citate de Financial Times. Un oficial american a declarat pentru FT că Nvidia va ceda 15% din veniturile obținute din vânzarea cipurilor H20 în China, iar AMD același procent din veniturile generate de cipurile MI308. Două persoane familiare cu înțelegerea au precizat că administrația Trump nu a stabilit încă modul în care vor fi folosiți acești bani. Financial Times a relatat vineri că Departamentul american al Comerțului a început să emită licențe de export pentru H20 la două zile după ce directorul executiv Nvidia, Jensen Huang, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump. Oficialul american a spus că administrația a început, de asemenea, să elibereze licențe pentru cipurile AMD destinate Chinei. Experții sunt îngrijorați Aranjamentul este fără precedent. Potrivit experților în controlul exporturilor, nicio companie americană nu a mai acceptat vreodată să plătească un procent din venituri pentru a obține licențe de export. Totuși, înțelegerea se înscrie în tiparul administrației Trump, care a încurajat companiile să facă anumite concesii economice pentru a obține avantaje comerciale. Nvidia nu a negat existența înțelegerii, declarând: „Respectăm regulile stabilite de guvernul SUA pentru participarea noastră pe piețele internaționale.” Acordul privind veniturile obținute din H20 apare în contextul în care Nvidia și administrația Trump sunt criticate pentru decizia de a permite exportul acestor cipuri pe piața chineză. Experții americani în securitate susțin că produsele vor ajuta armata chineză și vor submina poziția SUA în domeniul inteligenței artificiale. „Beijingul trebuie să jubileze văzând cum Washingtonul transformă licențele de export în surse de venit”, a declarat Liza Tobin, fost membru al Consiliului Național de Securitate în prima administrație Trump. „Ce urmează? Să lăsăm Lockheed Martin să vândă F-35 Chinei pentru un comision de 15%?”
Criza apei din Chile amenință producția globală de cipuri: de ce trebuie să te îngrijoreze

Într-o lume în care depindem tot mai mult de tehnologie, o problemă aparent locală riscă să creeze un efect de domino la scară globală. Chile, lider mondial în producția de cupru, se confruntă în 2025 cu o criză severă a resurselor de apă. Iar urmările nu se vor opri la nivel regional: această secetă prelungită va afecta aproximativ 32% din producția mondială de semiconductori – adică exact acele componente vitale fără de care nu pot funcționa telefoanele, laptopurile, mașinile electrice sau rețelele 5G. Deși poate părea o situație îndepărtată, impactul va fi cât se poate de vizibil pentru tine, în prețurile produselor electronice, în întârzierile de livrare și în disponibilitatea tot mai redusă a anumitor echipamente, scrie Reuters. Chile nu este doar un nume exotic de pe harta Americii de Sud, ci o piesă-cheie în lanțul de aprovizionare global. Țara sud-americană asigură aproximativ o treime din producția mondială de cupru – un metal esențial pentru industrie, mai ales pentru fabricarea semiconductorilor. Într-un cip electronic, cuprul este utilizat pentru interconexiunile care leagă diversele componente și pentru proprietățile sale excelente de conducere electrică. Problema este că extracția și procesarea cuprului necesită cantități uriașe de apă, resursă care a devenit tot mai rară în Chile în ultimii ani. Criza climatică globală, combinată cu gestionarea defectuoasă a resurselor și cu creșterea cererii industriale, a dus la un dezechilibru critic: multe mine sunt deja nevoite să reducă ritmul de producție sau să își relocheze operațiunile. Cuprul chilian nu e important doar pentru cipuri. El este esențial și în producția de cabluri electrice, vehicule electrice, infrastructuri de energie verde, panouri solare și turbine eoliene. Practic, tot ce ține de tranziția energetică globală depinde, într-o formă sau alta, de acest metal. De ce scăderea cuprului înseamnă mai puține cipuri Industria semiconductorilor este una dintre cele mai dependente de materii prime precum cuprul, siliciul și pământurile rare. O scădere cu 32% a producției de cipuri, așa cum avertizează analiștii în contextul crizei din Chile, înseamnă automat probleme în mai toate sectoarele economiei moderne. Poate îți amintești perioada pandemiei, când criza de cipuri a dus la oprirea producției de mașini și la întârzieri de luni întregi în livrarea de laptopuri sau console de jocuri. Ce se întâmplă acum în Chile ar putea repeta acel scenariu, la o scară poate chiar mai mare. Fără suficient cupru, producătorii de cipuri vor fi obligați să reducă volumele sau să caute surse alternative, mult mai scumpe. Rezultatul? Prețuri mai mari pentru dispozitivele electronice, lipsă de stocuri, amânări în lansările de noi produse și frânarea inovației tehnologice. Criza nu afectează doar consumatorii individuali. Gigantii din industria auto, IT, telecom și chiar sectorul militar sunt vulnerabili în fața unui astfel de blocaj. De aceea, multe guverne și companii discută deja despre relocarea capacităților de producție sau dezvoltarea unor rezerve strategice de cupru – dar toate acestea presupun timp și investiții. Ce urmează: alternative, soluții și pericole viitoare Pe termen scurt, criza apei din Chile nu are o soluție rapidă. Autoritățile din țară au început proiecte de desalinizare și conservare a apei, dar acestea nu vor acoperi cererea uriașă din industrie. În paralel, companiile din sectorul minier caută să reducă dependența de apa dulce și să folosească sisteme închise de reciclare a apei, dar și acestea au limite tehnice și logistice. Mai mult, dependența lumii de un număr restrâns de țări pentru materiile prime critice este tot mai evidentă. Chile pentru cupru, China pentru pământuri rare, Republica Democrată Congo pentru cobalt – toate sunt vulnerabilități ale unui sistem economic globalizat. Uniunea Europeană, de exemplu, a lansat deja inițiative pentru diversificarea surselor și pentru stimularea reciclării metalelor rare, însă eforturile sunt abia la început. SUA și Japonia fac același lucru, dar capacitatea de reacție este lentă comparativ cu viteza cu care se schimbă condițiile climatice. Tu, ca utilizator final, vei simți efectele acestei crize în portofel, dar și în experiența digitală de zi cu zi. Telefoane mai scumpe, gadgeturi mai greu de găsit, mașini electrice cu termene de livrare mai lungi – toate vor deveni parte din noua realitate a unei economii în care resursele naturale devin tot mai greu de accesat. Criza apei din Chile e mai mult decât o problemă regională. Este un semnal de alarmă despre cât de fragile sunt lanțurile globale de aprovizionare și cât de interconectată este economia digitală. Într-o lume unde fiecare cip contează, lipsa apei poate deveni factorul care ne încetinește progresul tehnologic.
Tehnologia care decide viitorul inteligenței artificiale. Arma secretă din spatele cursei dintre SUA și China
O tehnologie dezvoltată în Taiwan, care până recent era cunoscută doar în cercurile restrânse ale industriei semiconductoarelor, a devenit elementul central al cursei globale pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale. Este vorba despre CoWoS – „Chips-on-Wafer-on-Substrate” – o metodă revoluționară de ambalare a cipurilor, fără de care aplicațiile AI de ultimă generație nu ar putea funcționa eficient. Acum, această tehnologie devine o miză geopolitică majoră între Statele Unite și China, scrie CNN. CoWoS, motorul invizibil al revoluției AI În timp ce majoritatea utilizatorilor văd doar suprafața inteligenței artificiale – chatboți, recunoaștere facială sau vehicule autonome – puțini știu că inima acestor tehnologii bate în procesoare grafice și memorii ultra-rapide. Iar pentru a le face să funcționeze împreună fără blocaje sau întârzieri, este esențial modul în care sunt „împachetate” – adică montate, protejate și conectate între ele pe aceeași platformă. Tehnologia CoWoS permite plasarea mai multor tipuri de cipuri extrem de aproape unul de altul, optimizând viteza de comunicare dintre ele și reducând consumul de energie. Practic, este ca și cum ai muta toate departamentele unei companii într-o singură clădire modernă, în loc să le ții în clădiri separate cu drumuri lungi între ele. Această metodă, inventată de inginerii de la TSMC în urmă cu 15 ani, a fost ignorată inițial din cauza costurilor mari. Dar odată cu explozia cererii pentru AI, CoWoS a devenit indispensabilă. Astăzi, aproape toate companiile mari care dezvoltă procesoare pentru AI, precum Nvidia sau AMD, folosesc această tehnologie în serverele și centrele de date care alimentează aplicațiile de inteligență artificială. SUA investește masiv pentru a prelua controlul Recent, TSMC a anunțat o investiție-record de 100 de miliarde de dolari în SUA – cea mai mare investiție străină din istoria americană. Parte din acest plan include construcția a două noi fabrici de ambalare avansată în Arizona, cu scopul de a replica în Statele Unite capacitățile CoWoS dezvoltate în Taiwan. Pentru SUA, acest pas este strategic: permite crearea unui „magazin complet” pentru producția de cipuri AI – de la fabricare până la ambalare – reducând dependența de lanțuri de aprovizionare riscante și consolidând poziția americană în competiția globală. În acest context, Statele Unite caută să-și asigure nu doar tehnologia, ci și capacitatea de producție pe teritoriul propriu. Analistul Eric Chen de la Digitimes Research afirmă că această dublă capacitate – fabricație și ambalare avansată – oferă un avantaj competitiv semnificativ față de China, care încearcă la rândul său să-și dezvolte propria industrie de cipuri. O invenție ignorată, transformată în armă strategică CoWoS nu este o invenție recentă. A fost propusă în 2009 de inginerul Chiang Shang-yi, pe atunci co-director operațional la TSMC. Într-un interviu înregistrat în 2022, el a povestit că, la început, a avut un singur client și era considerat aproape ridicol în interiorul companiei. Dar boomul AI a schimbat complet jocul. Acum, CoWoS este una dintre cele mai căutate tehnologii în industrie, atât de populară în Taiwan încât, după cum spunea Lisa Su, CEO AMD, „este singurul loc din lume unde dacă spui CoWoS, toată lumea înțelege imediat despre ce e vorba”. Pe lângă TSMC, alți jucători importanți în acest domeniu sunt Samsung, Intel și o serie de firme specializate în ambalare și testare, din SUA, China și Taiwan. Însă dominația TSMC rămâne netă, cu peste 90% din producția globală de cipuri avansate. Cursa pentru AI se joacă în jurul câtorva milimetri de siliciu Într-o lume în care dominația tehnologică dictează puterea economică și militară, capacitatea de a produce și ambala cele mai performante cipuri devine o miză globală. CoWoS este, în acest moment, cheia performanței în AI, iar țările care o controlează au un avantaj major. Statele Unite par hotărâte să nu mai depindă exclusiv de Taiwan, iar investițiile uriașe din Arizona sunt un prim pas. Dar provocările rămân, iar China, care a fost ținta unor restricții dure din partea Washingtonului în privința accesului la cipuri avansate, nu va sta deoparte.
O cină de un milion de dolari cu Trump ar fi scăpat Nvidia de interdicțiile pentru exportul de cipuri în China
Nvidia, gigantul american al producției de cipuri, pare să fi evitat în ultimul moment o serie de restricții comerciale impuse de administrația Trump privind exportul de tehnologii sensibile către China. Potrivit postului public de radio american NPR, această schimbare de direcție a avut loc la scurt timp după ce CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a participat la o cină privată organizată de fostul și actualul președinte Donald Trump, în clubul său Mar-a-Lago din Florida. Prețul de participare? Un milion de dolari. Cipul H20, în centrul tensiunilor dintre SUA și China În ultimele luni, administrația Trump a analizat impunerea unor restricții suplimentare asupra exporturilor de cipuri de înaltă performanță produse de Nvidia, în special modelul H20 – unul dintre cele mai avansate disponibile pe piață. Acest model este optimizat pentru rularea sistemelor de inteligență artificială și este deja folosit în China de companii precum DeepSeek, într-un context de concurență tehnologică intensificată între Beijing și Washington. Deși exporturile de cipuri performante către China sunt deja limitate din 2022, modelul H20 rămăsese până acum o excepție. Asta, în ciuda faptului că oficialii americani și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca avansul tehnologic al SUA să fie exploatat de rivalii geopolitici. Suspendarea surprinzătoare a interdicțiilor Potrivit surselor citate de NPR, o decizie oficială privind interzicerea exporturilor cipului H20 era așteptată chiar în această săptămână. Însă, pe fondul participării lui Jensen Huang la dineul de la Mar-a-Lago, măsurile planificate au fost brusc suspendate. Deși nu există o legătură confirmată oficial între cele două evenimente, momentul ridică semne de întrebare cu privire la influența economică și politică a marilor companii tech în cercurile decizionale de la Washington. Între ianuarie și martie 2025, companiile din China au achiziționat cipuri H20 în valoare de aproximativ 16 miliarde de dolari, anticipând o eventuală blocare a exporturilor. Tensiuni între interesele comerciale și politica externă Pentru Nvidia, piața chineză rămâne una crucială. Pe de altă parte, strategia administrației Trump este de a limita accesul Chinei la tehnologii de ultimă generație, pentru a preveni transferul de know-how strategic. În acest context, menținerea accesului Nvidia la piața chineză ridică întrebări despre coerența politicilor de securitate economică și despre influența relațiilor personale în luarea deciziilor de stat. Cina cu prețul de un milion de dolari ar putea deveni un simbol al modului în care interesele comerciale ale marilor companii americane se intersectează cu politica externă a SUA – uneori, în detrimentul unei strategii clare și transparente.