Cititul dăunează grav sănătății / Neurologii spun de ce
Cititul întins în pat, un obicei considerat relaxant de multe persoane, poate provoca în timp probleme la nivelul gâtului, umerilor și ochilor, avertizează neurologul și osteopatul rus Vladimir Belash. Medicul a declarat pentru publicația rusă Gazeta.Ru că poziția culcată nu este corectă „fiziologic” pentru lectură, chiar dacă mulți oameni o percep ca fiind confortabilă. „Atât poziția culcat pe spate, cât și cea pe burtă pun presiune pe gât, pe mușchii joncțiunii cervicotoracice și pe centura scapulară”, a explicat Belash. Cititul e periculos pentru circulația sângelui Potrivit acestuia, menținerea unei astfel de poziții pentru perioade lungi poate duce la tensiune musculară, dureri cervicale și disconfort la nivelul umerilor. Neurologul avertizează și asupra posibilelor efecte asupra circulației sângelui. „Statul întins poate împiedica fluxul sanguin arterial și venos, iar acest lucru poate avea impact asupra stării generale de bine și a funcționării sistemului nervos”, a spus specialistul. Distanța incorectă se adaugă la disconfortul creat de poziție Problemele nu se opresc însă la durerile de gât. Vladimir Belash susține că lectura în pat poate suprasolicita și ochii, mai ales din cauza distanței incorecte față de carte și a iluminării slabe. „Cartea poate fi prea aproape sau prea departe, ceea ce provoacă oboseală oculară. Uneori un ochi este solicitat mai mult decât celălalt, pentru că textul este privit dintr-un unghi”, a explicat neurologul. La asta se adaugă și oboseala oculară Mai multe surse medicale confirmă că postura incorectă și iluminarea deficitară pot contribui la oboseala oculară, vedere încețoșată și dureri de cap asociate cititului. Specialiștii în oftalmologie atrag atenția că perioadele lungi de concentrare vizuală, fără pauze și în poziții incomode, pot accentua simptome precum tensiunea oculară sau migrenele. Cea mai bună poziție pentru citit Potrivit medicului, cea mai bună poziție pentru lectură este cea așezată, cu spatele sprijinit și cartea ținută la o distanță confortabilă de ochi. „Poziția optimă este să stai așezat, ușor rezemat de spătarul unui scaun sau fotoliu și să ții cartea în fața ta”, a precizat Belash. Neurologul recomandă și folosirea unei mese sau a unui suport pentru cărți, astfel încât gâtul și ochii să fie cât mai puțin solicitați. Medicii recomandă, de asemenea, pauze regulate în timpul lecturii și o lumină suficient de puternică pentru a reduce oboseala oculară și tensiunea musculară.
Speranță în prevenirea demenței. Care sunt cele trei activități simple care pot reduce riscul de demență cu aproape 40%
Scrisul, cititul sau învățarea unei limbi străine poate reduce riscul de demență cu 40%. Asta arată rezultatele unui nou studiu publicat de Academia Americană de Neurologie. Cercetătorii americani au descoperit că declinul capacității de gândire și al memoriei poate fi prevenit prin cititul și scrisul regulat, dar și prin învățarea unei limbi străine. Studiul a inclus datele a 1.939 de persoane, care au fost monitorizate pe parcursul a 8 ani, care nu sufereau de demență la începutul studiului. Cercetătorii au analizat copilăria participanților, luând în considerare factori precum accesul la enciclopedii, globuri, atlase și cărți, dacă li se citea sau dacă învățau o limbă străină, scrie HuffPost. Ce arată rezultatele Datele analizate evidențiază că 551 de participanți au dezvoltat boala Alzheimer, iar 719 au dezvoltat tulburări cognitive ușoare (MCI) în timpul studiului. Cercetătorii au comparat primele 10% dintre persoanele cu cel mai înalt nivel de îmbogățire cognitivă, cu ultimele 10% dintre persoanele care aveau cel mai scăzut nivel. Dintre cei cu cel mai înalt nivel, 21% au dezvoltat Alzheimer. În rândul celor cu cel mai scăzut nivel, cifra a fost de 34%. După ajustarea factorilor precum vârsta, sexul și educația, cercetătorii au descoperit că scorurile mai mari privind obiceiul de a citi sau a scrie erau asociate cu un risc cu 38% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer și cu un risc cu 36% mai mic de a dezvolta MCI. Studiul nu a demonstrat că aceste activități reduc riscul de demență, ci doar a arătat o asociere. „Concluziile noastre sunt încurajatoare, sugerând că implicarea constantă în diverse activități stimulante din punct de vedere mental pe tot parcursul vieții poate face diferența în ceea ce privește cogniția”, a spus Andrea Zammit, de la Rush University Medical Center din Chicago, autoarea studiului, potrivit The Guardian. Totuși, rezultatele acestui studiu trebuie interpretate cu prudență. O limitare a cercetării a fost faptul că participanții au raportat detalii despre experiențele lor din tinerețe și din perioada de mijloc a vieții mai târziu în viață, astfel încât este posibil să nu-și fi amintit totul cu exactitate. Demența este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății la nivel mondial. Se estimează că numărul persoanelor care suferă de această afecțiune va depăși 150 de milioane la nivel global până în 2050.