Deputat PSD, despre Legea împotriva dezinformării: Are foarte multe neajunsuri. Este nevoie de un grup de lucru
Într-o conferință de presă, deputatul PSD, Mihai Ghigiu, a precizat că proiectul de lege împotriva dezinformării, propus de Miruță, are nevoie de îmbunătățiri: „Proiectul domnului Miruță, din punctul meu de vedere, are foarte multe neajunsuri. De la termeni care nu au niciun sens – spre exemplu, «conținut malițios» – eu nu știu ce înseamnă, nu se descrie niciunde”, a declarat deputatul PSD. Acesta a mai precizat: „Nu știm ce instituții vor aplica, nu știm cine va face și în ce termene vor face”, a continuat Ghigiu. Acesta precizează că, strict pe partea legislativă, este nevoie ca forțele politice, specialiști, dar și cei interesați de subiect să își unească forțele pentru a lucra la proiect. „Dacă ne referim strict la partea legislativă, avem nevoie ca toate forțele politice să se așeze, specialiștii, cei care sunt interesați de subiect, să se așeze la masă și să lucrăm un proiect. Pentru că, din punctul meu de vedere, avem nevoie de un proiect legislativ, dar asta e un proiect pe termen scurt și mediu”, a declarat Ghigiu. Deputatul PSD a precizat că problema reală se referă la educație: „E o discuție pe care la fel ar trebui să o facem toate forțele politice, cum ne educăm tânăra generație și noile generații, dar și părinții lor, pentru a face față acestui fenomen. Pentru că ceea ce am văzut la Cluj probabil este doar începutul al impactului fake news-ului în societate”, a declarat Ghigiu. Ghigiu: „Suntem în proces de a redacta un act normativ” Acesta a precizat că efectele dezinformării s-au văzut inclusiv în cazul anulării alegerilor. Întrebat de ce până în prezent nu s-a făcut nimic, deputatul PSD a precizat: „Dacă ne referim la zona legislativă, ca să zic așa, din câte știu la nivelul guvernului există un comitet care asta a trebuit să facă, să vină cu propuneri de a combate fake news-ul, dezinformarea și impactul lor în societate. Dacă ne referim la zona care noi, cel puțin eu, la Comisia de Învățământ încerc să o abordez, de protejarea minorilor în online, inclusiv în ceea ce privește dezinformarea, noi suntem în proces de a redacta un act normativ. Am avut patru dezbateri cu părinți, cu toată lumea. Pentru că un subiect e foarte simplu să vii cu un proiect de lege”, a declarat Ghigiu. Acesta precizează că, la Comisia de Educație a Senatului există 8 proiecte care vizează zona de fake news în online. Unele dintre acestea vizează minorii, celelalte vizează societatea în general, potrivit lui Ghigiu. „Însă, cred că scopul principal ar trebui să fie să avem un proiect bun”, a declarat Ghigiu. Întrebat ce ar trebui făcut ca, în cel mai scurt timp, să fie implementat un proiect de lege privind dezinformarea, deputatul PSD a precizat că este nevoie de formarea unui grup de lucru, alături de instituțiile care urmează să-l implementeze. „Un grup de lucru din parlamentari, cred că poate să fie în prim plan, însă avem nevoie și de instituțiile care ar urma să implementeze asta”, a declarat Ghigiu, referindu-se la un proiect împotriva dezinformării. Zvonul „ambulanței negre”, propagat pe TikTok Aceste zvonuri, care sunt de mulți ani în spațiul public, au fost amplificate de publicarea și distribuirea în masă a unor imagini și videoclipuri false, generate de aplicații bazate pe Inteligență Artificială, care au generat panică în rândul populației necunoscătoare.
Alexandru Rogobete, după atacul din Cluj: O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună
„Oameni buni, ambulanța nu vine să vă fure copiii. Ambulanța vine să vă salveze viața! În spatele girofarului sunt oameni care aleargă spre tragedii atunci când ceilalți fug de ele. Nu putem transforma salvatorii în victime”, a transmis fostul ministru printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare. Rogobete a criticat răspândirea informațiilor false pe rețelele sociale, subliniind diferența dintre dezinformare și libera exprimare. „Nu putem transforma salvatorii în victime pentru că cineva inventează o minciună pe rețelele de socializare, iar alții o distribuie fără să verifice. Libertatea de exprimare nu poate însemna libertatea de a transforma minciuna în armă!”, continuă social-democratul. Rogobete a făcut apel la verificarea informațiilor distribuite în spațiul digital și și-a exprimat solidaritatea față de echipele de intervenție. „Accesul la informație nu înseamnă automat informare corectă. Dacă cineva spune ceva pe TikTok, nu înseamnă că este adevărat. O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună. Colegului nostru rănit și tuturor profesioniștilor din sănătate care au fost amenințați, umiliți sau loviți le transmit toată solidaritatea mea. La final, vreau să transmit un mesaj de solidaritate tuturor colegilor noștri din serviciile de ambulanță și din unitățile SMURD. Suntem alături de voi”, spune fostul ministru. Noi prevederi pentru protecția personalului medical În mesajul său, Rogobete a menționat și modificările legislative adoptate în Camera Deputaților pentru protecția personalului medical. „Noile prevederi stabilesc pedepse clare: 1–5 ani de închisoare pentru lovire sau alte violențe, 2–7 ani pentru vătămare corporală și până la 25 de ani pentru omor, atunci când faptele sunt îndreptate împotriva personalului protejat aflat în exercitarea atribuțiilor sau în legătură cu acestea”, mai precizează Alexandru Rogobete. Incidentul de la Cluj Reacția lui Rogobete vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur. Atacul a survenit după ce localnicii auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Oana Gheorghiu, despre ambulanța atacată la Cluj: Tik Tok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege împotriva dezinformării
„TikTok-ul fură creiere” „Ambulanțele nu fură copii, dar TikTok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege puternică împotriva dezinformării și manipulării online”, a notat vicepremierul într-un mesaj publicat pe Facebook. De asemenea, Oana Gheorghiu a calificat drept „absolut șocant”, într-un interviu la Digi24. „Este absolut șocant că oamenii au ajuns la acest grad de acțiune după niște dezinformări, că au ajuns să creadă lucruri de pe TikTok în asemenea hal încât să oprească o ambulanță și să agreseze personalul”, a spus vicepremierul. Critci la adresa politicienilor populiști Gheorghiu a punctat nevoia adoptării unui act normativ privind dezinformarea din mediul online și a condamnat și politicienii din zona populistă care alimentează fenomenul. „Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare. Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze”, a mai precizat oficialul. Identitate verificată pe rețelele sociale Gheorghiu a vorbit despre necesitatea unei responsabilizări mai mari a utilizatorilor din mediul online, subliniind necesitatea verificării identității pentru utilizarea rețelelor de socializare. „Cred că la un moment dat vom ajunge ca atunci când îți creezi un cont, ai și o responsabilitate în spate pentru că ai o identitate verificată și că știi că cineva te va trage la răspundere dacă faci lucruri care au un impact atât de mare asupra unor oameni”, a spus vicepremierul. Evenimentul din județul Cluj Reacția Oanei Gheorghiu vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur. Violența comunității locale a venit după ce aceștia auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Bolojan a discutat cu Boc despre proiectele PNRR, apoi a verificat stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania
UPDATE: Premierul Ilie Bolojan a verificat vineri și stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania, după întâlnirea avută la Cluj-Napoca cu primarul Emil Boc. Potrivit unui comunicat al Guvernului, prim-ministrul a vizitat puncte de lucru de pe secțiunea Nădășelu – Topa Mică – Poarta Sălajului, precum și nodul rutier Românași, unde a discutat cu reprezentanții constructorilor despre evoluția investiției. Executivul precizează că secțiunea Nădășelu – Poarta Sălajului, cu o lungime de 42,78 kilometri, este finanțată din fonduri europene și naționale, valoarea totală a proiectului depășind 4,6 miliarde de lei. Din această sumă, 1,28 miliarde de lei reprezintă finanțare prin PNRR. Conform datelor prezentate de Guvern, subsecțiunile Nădășelu – Mihăiești și Mihăiești – Zimbor, cu o lungime totală de 24,59 kilometri, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 96,9%, iar constructorul și-a asumat finalizarea lucrărilor în octombrie 2026. Tronsonul Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 kilometri) este realizat în proporție de 99%, în timp ce nodul rutier Românași a ajuns la un stadiu de execuție de 90%, termenul estimat pentru finalizare fiind august 2026. Stirea inițială Potrivit unei postări publicate de edil pe Facebook, la întâlnire a participat și viceprimarul Dan Tarcea. „Am avut plăcerea, împreună cu dl Dan Tarcea, viceprimar, să avem o scurtă întâlnire cu dl prim-ministru Bolojan și să discutăm probleme administrative concrete legate de proiectele din PNRR”, a transmis Emil Boc. Edilul a precizat că Primăria Cluj-Napoca implementează proiecte în valoare de peste 100 de milioane de euro prin PNRR, la care se adaugă o cofinanțare de aproximativ 50 de milioane de euro din bugetul local. În cadrul discuțiilor au fost abordate și teme politice. Potrivit lui Boc, acestea au reconfirmat statutul PNL drept „partid reformator proeuropean și responsabil față de România și față de cetățenii săi”.
GALERIE FOTO: Satul din România unde se vorbește o limbă secretă, veche de 100 de ani. Când preferă localnicii să folosească gumuțeasca
Într-un sat din Munții Apuseni, localnicii păstrează tradiția unei limbi vechi de 100 de ani. Vloggerii Andreia și Ionuț, cunoscuți prin proiectul „HaiHui în 2”, au vorbit cu sătenii care folosesc limba gumuțească în timpul unei vizite la Mărgău. Creatorii de conținut au ajuns în satul Mărgău, din inima Munților Apuseni. Aici, localnicii vorbesc o limbă secretă. Potrivit unei bătrâne, limba gumuțească se vorbește doar „la nevoie”. De exemplu, „abrion” înseamnă lapte, la femeie îi zice „hazaică” și „doponește-te” este sinonim cu… „du-te de aici”. O parte din expresiile uzuale din „gumuțeasca” sunt folosite și azi Tălăuzești? = Vorbești gumuțeasca?/ înțelegi? Tălăuz = sticlă Munuc, s-asface deapsă! (Munuc! e un fel de „Băi!”) = Băi, e om bun! Munuc, s-asface spurav! = „Fii atent că e om rău!” Munuc, s-asface deapsă! = „E un om bun!” Munuc, atină gădineală! = „Să ceri mâncare!” Ţuică = găină Hoţ de lucruri = găinar A mânca = Gădină Gură = Gădinătoare Preot = codău Bani = piţule, goloji Om, bărbat = milău Femeie = milăiţă Ţigară = sfârlă Băutură = hurtez Prezenţa unei persoane = asface A dosi = diamante Porc = gomon Cal = ţolan Căruţă = toigă Poliţist = tistulaș Mărgău, cunoscut pentru „Gumuțeasca” și „Măsurișul oilor” Mărgău este o comună din județul Cluj, formată din satele Bociu, Buteni, Ciuleni, Mărgău, Răchițele și Scrind-Frăsinet. Comuna Mărgău este situată într-o zonă montană, dominată de proximitatea Munților Vlădeasa. Locul este cunoscut pentru „limba gumuțească”, jargon geamgiilor din sat care, la un moment dat, formau o breaslă care vindea și instala geamuri în toată România. Vocabularul fantezist al „gumuțeascăi” nu are nicio legătură cu limba română, astfel încât geamgii mărgăuani nu erau înțeleși de alte persoane. Un obicei în zonă este „măsurișul oilor”, un festival în Valea Firii, satul Răchițel, la care participă toată comuna și chiar din cele învecinate. În Mărgău există două lăcașuri de cult: Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și Biserica Baptistă „BETEL”. Obiectivele turistice și ariile protejate din zonă sunt Peștera Mare de pe Valea Firei (2 ha), Peștera din Piatra Ponorului (2 ha) și Peștera Vârfurașu (monumente naturale speologice), Pietrele Albe (zonă peisagistică protejată), Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele (zone peisagistice protejate), Munții Apuseni – Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică. În Mărgău s-au născut personalități precum Emil Boc (1966), fost premier al României, actual primar al Clujului (născut în Răchițele), dar și Teodor Șușman (1894-1951), luptător anticomunist, Iosif Capotă (1912-1958), luptător anticomunist și Dumitru Mustață (1929-1977), scrimer. Sursa foto: Capturi YouTube/HaiHui în doi
Rusia a atacat România! Ministerul de Externe a reacționat: Nu vom lăsa situația fără consecințe!
Scandalul de la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj continuă să genereze tensiuni între Rusia și România, iar Ministerul de Externe de la Moscova a lansat mai multe amenințări după decizia luată de Emil Boc. Reamintim că edilul din Cluj-Napoca a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică, iar acest lucru nu a fost trecut cu vederea de către ruși. Reacția Ministerului de Externe de la Moscova Emil Boc a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj. Din această cauză, oficialii ruși au decis să își retragă toți sportivii din competiție, în semn de protest. Acum, de la Moscova a venit o reacție dură, iar Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, a luat atitudine și a transmis un mesaj ferm. „Participanții ruși la competiția de gimnastică ritmică FIG World Challenge Cup, desfășurată în orașul românesc Cluj-Napoca în perioada 26-28 iunie, s-au confruntat cu un nou exemplu de arbitrar vădit și de politizare a sportului internațional. Contrar deciziilor recente ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea tuturor restricțiilor aflate în vigoare și restabilirea deplină în drepturi a sportivilor noștri, acestora li s-a interzis utilizarea drapelului național și a imnului național la competiția desfășurată în România. Singura reacție posibilă și firească din partea Rusiei a fost refuzul de a participa la competiție. Situația pare cu atât mai absurdă cu cât menținerea așa-numitelor sancțiuni împotriva gimnastelor noastre a fost impusă de primarul local, sub pretextul declarațiilor de rutină privind combaterea «statului agresor»”, a fost reacția Zaharovei, postată pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România. Rusia cere măsuri drastice împotriva României Maria Zaharova a continuat și a precizat că România nu trebuie să mai poate candida pentru organizarea competițiilor sportive importante. Totodată, aceasta a precizat că Rusia nu va accepta ca această situație să rămână fără consecințe. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu». Este regretabil că rusofobia cultivată în România în toți acești ani produce asemenea efecte monstruoase. Scoate la iveală dezordinea care domnește acolo, unde unor personaje întâmplătoare li se permite să acționeze în mod arbitrar și să compromită o țară care, în mod evident, nu este capabilă să asigure condiții egale pentru participanții la competiții internaționale de anvergură. În consecință, ar trebui să fie privată de dreptul de a candida pentru organizarea unor asemenea competiții. Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe”, a mai spus Maria Zaharova.
Baschet 3×3 la cel mai înalt nivel la Cluj, în cadrul Sports Festival! E foarte bună această idee
Cluj-Napoca, gazda Sports Festival, a găzduit weekend-ul trecut unul dintre cele mai importante evenimente de baschet 3×3 ale anului 2026. După ziua dedicat competiției Open, zona de baschet de la Sports Festival a intrat în febra turneului internațional Sports Festival Quest, etapă a circuitului mondial FIBA 3×3, desfășurată în perioada 13-14 iunie 2026 pe platoul BT Arena. Alex Sanchez, managing director FIBA 3×3, s-a aflat la Cluj la acest eveniment, fiind unul dintre oaspeții de seamă al FR Baschet. „Am vorbit cu organizatorul, cu Patrick Ciorcilă, și cred că este foarte bine această idee de a avea diferite sporturi împreună. Să avem băieți și fete, toți sunt aici împreună, testând diferite sporturi. Cred că este o idee foarte frumoasă. Baschet-ul 3×3 s-a dezvoltat în România. Părinții trebuie să-și ducă copii la sport, cred că pot să garantez, că vor avea un viitor frumos. Unul dintre beneficiile baschetului 3×3 este că, în orice joc, toți copiii bat mingea și sunt partea jocului. În România, nu există atât de multe sporturi în care acest lucru se întâmplă. Cred că, dacă părinții vor ca cei mici să facă un sport în echipă, cred că 3×3 este una dintre opțiunile cele mai bune”, a declarat Alex Sanchez pentru ProSport. Bosnia a învins România Turneul Sports Festival Quest a reunit 12 echipe din România, Bosnia și Herțegovina, Estonia și Țările de Jos. Miza era una importantă: formația câștigătoare a obținut calificarea la World Tour Marseille, programat în perioada 4-5 iulie 2026. Finala a revenit Bosniei care a învins cu 16-12 România. Mai multe detalii AICI: https://play.fiba3x3.com/events/fe56f9b4-6956-4832-a16b-9b5b36a54d73/schedule Sports Festival este cel mai mare eveniment multisport din România și are loc anual în Cluj-Napoca. Festivalul a fost lansat în 2018 și combină sportul, divertismentul, concertele, competițiile și întâlnirile cu mari campioni ai sportului. Jucăm cu Grecia și Muntenegru pentru World Cup FR Baschet a anunţat lotul României pentru ultimele două meciuri din grupa B a calificărilor europene la World Cup 2027, în 2 iulie, cu Grecia, respectiv în 5 iulie, cu Muntenegru. Selecţionerul Mihai Silvăşan a convocat 16 jucători, între care se află şi fundaşul campioanei U BT Cluj, Darron Russell, american naturalizat. Reunirea va avea loc la Oradea, în 21 iunie, iar meciurile sunt programate în 2 iulie, cu puternica selecţionată a Greciei (Oradea Arena), respectiv în 5 iulie, cu Muntenegru (Podgorica). Înaintea ultimelor două etape, Grecia este lider, cu 7 puncte, urmată de Portugalia şi Muntenegru, cu câte 6, şi România, cu 5.
Clujul, în topul județelor care susțin Sistemul Garanție-Returnare. Anca Marinescu, RetuRO: De aici a pornit povestea noastră
Clujul ocupă un loc special în dezvoltarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) din România. Primul centru RetuRO a fost inaugurat la Bonțida, în județul Cluj, la finalul anului 2023, iar de atunci județul s-a menținut constant în topul performanței la nivel național în ceea ce privește colectarea și returnarea ambalajelor. Declarațiile au fost făcute de Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager RetuRO, în cadrul conferinței Gândul „Portret România – Cluj-Napoca”. Anca Marinescu a subliniat că primul centru RetuRO din România a fost deschis la Bonțida, în județul Cluj, în noiembrie 2023, acesta fiind pentru câteva luni singura unitate operațională a companiei. „RetuRO a pornit, într-un fel, de la Cluj. Primul centru a fost deschis la Bonțida, iar pentru câteva luni a fost singurul centru RetuRO din țară. Practic, am pornit din inima țării”, a declarat reprezentanta companiei. Potrivit acesteia, dezvoltarea proiectului a fost facilitată de colaborarea strânsă cu autoritățile locale, care au sprijinit atât procesul de recrutare a personalului, cât și implementarea sistemului de colectare a ambalajelor. Conferința Gândul „Portret România – Cluj-Napoca” Parteneriatul cu autoritățile locale, esențial pentru succesul sistemului Reprezentanta RetuRO a evidențiat că, în ultimii ani, relația cu administrațiile locale s-a consolidat pe măsură ce beneficiile sistemului au devenit tot mai vizibile. „Oamenii au început să înțeleagă importanța Sistemului Garanție-Returnare și avantajele pe care le aduce nu doar pentru mediu, ci și pentru economie. Am găsit deschidere din partea autorităților locale, iar în unele cazuri acestea s-au implicat direct în dezvoltarea unor spații de preluare a ambalajelor împreună cu retailerii”, a explicat Anca Marinescu. Ea a oferit exemple de colaborări de succes în mai multe zone ale țării, inclusiv în Harghita, Buzău și Prahova, proiecte care ar putea fi replicate și la scară națională. Diferențe între mediul urban și cel rural În ceea ce privește performanța sistemului, reprezentanta RetuRO a precizat că există diferențe naturale între mediul urban și cel rural, generate în principal de nivelul consumului. „Sistemul funcționează foarte bine în zonele urbane, unde consumul este ridicat. În mediul rural există un decalaj, însă acesta este strâns legat de nivelul mai redus al consumului. Acolo și nevoia de puncte de colectare este mai mică”, a explicat Marinescu. Clujul, un model de performanță în economia circulară Întrebată despre contribuția RetuRO la transformarea Clujului într-un hub regional al economiei circulare, Anca Marinescu a arătat că județul este deja unul dintre performerii Sistemului Garanție-Returnare. „Clujul este unul dintre județele care au performat cel mai bine încă de la început. Există aici o concentrare importantă de companii și de instituții academice, ceea ce generează un nivel ridicat de consum și, implicit, o utilizare mai intensă a sistemului”, a afirmat aceasta. Totodată, compania a urmărit să optimizeze permanent logistica de transport a ambalajelor, astfel încât traseele dintre magazine și centrele de procesare să fie cât mai eficiente. Clujul, constant în top 5 la nivel național Datele RetuRO arată că județul Cluj se numără constant printre cele mai performante zone din România în ceea ce privește returnarea ambalajelor. „Sunt câteva zone care performează foarte bine și unde se returnează aproape de trei ori mai multe ambalaje decât în alte regiuni. Vorbim despre Cluj, Timiș, București și Constanța. Clujul a rămas în top cinci pe întreaga perioadă de funcționare a Sistemului Garanție-Returnare și nu a existat nicio etapă în care să iasă din acest clasament”, a declarat Anca Marinescu. Potrivit acesteia, București-Ilfov rămâne lider datorită celei mai mari aglomerări urbane din țară, în timp ce Constanța înregistrează creșteri semnificative în sezonul estival. Cu toate acestea, Clujul continuă să fie unul dintre cele mai importante motoare ale sistemului și un exemplu de bune practici în economia circulară din România. Partenerii conferinței Gândul Portret România – Cluj-Napoca au fost E-Infra, Banca Transilvania, Electrica și RetuRO. RECOMANDAREA AUTORULUI: GÂNDUL.RO aduce la Cluj-Napoca evenimentul „PORTRET ROMÂNIA” – lideri din business, administrație și inovare discută viitorul economic al regiunii Dan Tarcea, viceprimar Cluj-Napoca: „Nu putem să împărțim sărăcia. Avem nevoie de oameni de afaceri puternici”
Nick Adams, trimisul special al lui Donald Trump: Le-aș spune românilor că ar trebui să aleagă lideri care să pună poporul român pe primul loc, care să aibă relații bune cu aliații și care să fie lideri inteligenți
Nick Adams este una dintre vocile cele mai vizibile, mai recognoscibile și, în același timp, mai controversate ale conservatorismului american contemporan. Australian prin naștere, american prin alegere și trumpist prin convingere, Adams a devenit în ultimii ani un simbol al curentului politic care vorbește despre patriotism, suveranitate, libertate, valori tradiționale, curaj cultural și apărarea Occidentului. Prezența sa în România, la Cluj-Napoca, în cadrul „European Awareness Days – European Economic Forum 2026”, nu este una întâmplătoare. Nick Adams a venit în România la invitația personală a liderului AUR, George Simion, vicepreședinte al partidului ECR, într-un moment în care conservatorii europeni și americani caută să construiască punți mai puternice între cele două maluri ale Atlanticului. La Cluj, Adams a fost prezentat ca un prieten al libertății, un susținător al valorilor occidentale și un reprezentant al unei Americi care nu își cere scuze pentru propria identitate. Nick Adams ocupă funcția de Special Presidential Envoy for American Tourism, Exceptionalism, and Values, o poziție creată în administrația Donald Trump pentru a promova imaginea Statelor Unite, turismul american, dar mai ales ideea de excepționalism american. Cu alte cuvinte, Adams nu este doar un comunicator politic. El este un purtător de mesaj al unei viziuni: America trebuie să fie mândră de ea însăși, trebuie să își apere valorile fondatoare și trebuie să rămână un reper pentru lumea liberă. Legătura lui cu Donald Trump este una esențială pentru înțelegerea traseului său. Adams a fost remarcat de Trump încă din perioada primului mandat, când președintele american i-a promovat public cărțile și mesajele. Trei dintre volumele sale au fost susținute de Donald Trump, iar presa americană l-a descris la un moment dat drept „autorul preferat al președintelui”. În 2020, Trump l-a numit în Board of Trustees al Woodrow Wilson International Center for Scholars, iar mai târziu l-a propulsat în zona diplomatică și instituțională a administrației americane. Pentru Donald Trump, Nick Adams reprezintă un tip de comunicator care nu vine din școala diplomatică tradițională, ci din bătălia culturală directă. Este un om care știe să mobilizeze, să transmită mesaje simple, să provoace reacții, să intre în conflict cu presa ostilă și să transforme controversele în vizibilitate. Trump nu l-a ales pentru a fi un diplomat rece, birocratic, ci pentru că Adams vorbește pe limba mișcării conservatoare: direct, combativ, fără complexe și fără frica de a fi atacat. Nick Adams a supraviețuit unei boli cumplite Povestea personală a lui Nick Adams este parte importantă din profilul său public. Născut la Sydney, în Australia, într-o familie cu rădăcini grecești și germane, Adams a trecut încă din copilărie printr-o încercare dramatică: a supraviețuit unui cancer în stadiul IV, diagnosticat când era foarte mic. Mai târziu, avea să spună că această experiență i-a modelat felul de a privi viața: dacă există chiar și o șansă mică, trebuie să lupți pentru ea. A intrat devreme în viața publică. A fost ales în administrația locală din Australia și a devenit, la doar 21 de ani, cel mai tânăr viceprimar din istoria Australiei. A studiat la University of Sydney, unde a obținut diplome universitare și postuniversitare, apoi a ales să se mute în Statele Unite, țara pe care o considera expresia cea mai puternică a libertății, inițiativei individuale și visului occidental. În America, Adams și-a construit cariera ca autor, speaker motivațional, comentator politic și activist conservator. A fondat Foundation for Liberty and American Greatness, cunoscută sub acronimul FLAG, o organizație dedicată educației civice, promovării documentelor fondatoare ale Statelor Unite și transmiterii valorilor americane către tineri. Prin această fundație, Adams a promovat versiuni accesibile pentru copii ale Constituției americane, Declarației de Independență și Federalist Papers, încercând să readucă educația patriotică în centrul formării noilor generații. Adams a devenit cunoscut și prin cărțile sale, printre care Green Card Warrior, Retaking America și Trump and Churchill. Aceste volume au consolidat profilul său în mișcarea conservatoare americană, mai ales pentru că au legat tema imigrației legale, a patriotismului, a luptei împotriva corectitudinii politice și a leadershipului de modelul Donald Trump. Pentru susținătorii săi, Nick Adams este exemplul imigrantului care a ales America nu pentru beneficii, ci pentru idealurile ei. Pentru criticii săi, este un personaj prea agresiv, prea provocator și prea legat de stilul combativ al mișcării MAGA. O figură puternic atacată Tocmai de aceea, Adams este și o figură puternic atacată. Presa liberală și progresistă din Statele Unite l-a prezentat adesea drept un „MAGA influencer”, un „alpha male” autodeclarat, un personaj al războiului cultural și un comunicator provocator. New York Times, Washington Post, Politico, Financial Times, The Guardian și alte publicații l-au tratat fie cu ironie, fie cu ostilitate, mai ales din cauza stilului său direct, a pozițiilor sale conservatoare și a sprijinului său necondiționat pentru Donald Trump. Unul dintre cele mai discutate episoade recente a fost nominalizarea sa de către Donald Trump pentru funcția de ambasador al Statelor Unite în Malaysia. Această nominalizare a provocat reacții dure în presa internațională și în spațiul politic malaezian, în special din cauza pozițiilor sale pro-Israel, a declarațiilor sale critice la adresa islamismului radical și a profilului său combativ de activist conservator. Nominalizarea nu a mai mers mai departe, fiind returnată președintelui, iar Adams a prezentat ulterior situația ca pe o „promovare” către un nou rol: cel de emisar special pentru turism, excepționalism și valori americane. Acest episod spune mult despre cine este Nick Adams. Nu este un personaj neutru. Nu este un tehnocrat. Nu este un diplomat clasic. Este un om al confruntării ideologice, al mesajului politic puternic și al identității asumate. Iar tocmai această combinație îl face important: pentru susținători, este o voce curajoasă a Americii profunde; pentru adversari, este un simbol al trumpismului pe care îl contestă. Nu doar o biografie, ci o direcție politică La Cluj, prezența lui Nick Adams are astfel o semnificație mai largă decât simpla participare la un forum economic. Ea marchează legătura dintre conservatorismul american și mișcările suveraniste europene. Adams vine cu mesajul unei Americi care crede în națiune, familie, libertate, credință, merit, proprietate, inițiativă privată și respingerea ideologiilor globaliste. În același timp, participarea sa
Iarna nu avem unde să ne antrenăm. Drama trăită de paralimpicul Petre Prundaru, specialist în aruncarea greutății
Petre Prundaru este unul dintre sportivii paralimpicii care a concurat în mai multe discipline sportive, în special atletism pentru sportivi cu deficiențe de vedere. A participat la competiții internaționale organizate de World Para Athletics și de International Paralympic Committee. Specialitatea din ultimii ani: aruncarea greutății. În 2026 a fost prezent și la Gala Sportului Paralimpic din România, organizată de Comitetul Național Paralimpic. Despre cum a ajuns la aruncarea greutății în interviul de mai jos. Prosport: De unde a venit pasiunea pentru acest sport? Undeva în 2016, chiar înainte de Rio, m-am operat la genunchi. După aia n-am mai putut reveni așa bine. Și din 2020 am început aruncarea greutății. Și practic de atunci am început să ne jucăm, să vedem despre ce e vorba. Aveam 75 kilograme, n-aveam cum să arunc foarte bine. Și e foarte, foarte, foarte serios din 2022. Dar ți-a găsit cineva aptitudinea asta pentru aruncarea greutății? Sau practic tu ai simțit că e o nișă pe care poți performa? Fiind accidentat la genunchi, am zis ce fac? Mă opresc cu sportul sau găsesc o alternativă. Și atunci am cochetat un pic și cu judo-ul. A rămas până la partea asta de greutate. E un sport care îmi permite și la 40 de ani să arunc. Și atunci am zis ok, mergem pe partea asta. Articol susținut de BETANO! Care e cea mai bună performanță? Cea mai bună performanță în concurs, locul 4 mondial anul trecut în India. Cu aruncare în 13.30. Spune-mi, există un tip de antrenament special pentru aruncarea greutății? Adică lucrezi parte fizică, lucrezi parte exact de aruncare? Amândouă. Într-adevăr, aici pot să spun că forța e mai importantă. Trebuie să fii foarte masiv, foarte puternic să arunci bila de 7 kg și 260 de grame. Și este foarte grea. Atunci trebuie să fii un pic mai puternic. Și sigur, tehnica contează foarte mult, că fără tehnica n-ai cum. Poți să fii foarte mare, dar să arunci foarte puțin. Ți-ai găsit ușor un antrenor? A fost mai ușor, cumva, în Cluj. În liceul sportiv, acolo m-am antrenat cu domnul profesor Ovidiu Ciupei. Fiind acolo, înainte eram alergător cu domnul Adi Tămaș și cumva și de acolo a fost trecerea asta. Ei se cunoșteau și atunci a fost așa o trecere de la unul la altul. „La Cluj noi nu avem o sală unde să facem aruncări de greutate” Ai unde să te antrenezi în România la acest sport? Sau sunt probleme? În Cluj este. Pe partea de vară chiar e bine. Avem un sector, avem un cerc. În partea de iarnă, din păcate, nu avem o sală unde să ne antrenăm. Ne antrenăm într-un balon, unde temperatura de afară e egală cu cea din interior, doar că nu bate vântul și nu plouă. Cred că în toată țara ai problema asta cu sălile de aruncări. Cred că și la București sau nu știu. Probabil că mai e pe undeva. Dar la Cluj noi nu avem o sală unde să facem aruncări de greutate. Și când ești în balonul respectiv, poți să arunci? Sau e balonul prea mic? Nu, balonul e destul de mare, că are un teren de fotbal. Numai că e destul de greu. Nu te simți foarte bine, nu? Hai să ai geacă, vestă, îngheață bila de fier, pune-o pe gât, îngheață gâtul. Sunt chestii care pe partea asta de iarnă ne mai limitează un pic din performanță. Nu suntem chiar așa. În schimb compensăm mai multă forță pe partea de iarnă decât aruncări afară. Te antrenezi zilnic? Zilnic. De luni până sâmbătă, că duminică ne odihnim. Deci de luni până sâmbătă și cam câte ore? Sunt două ore pe zi. Deci 12 ore undeva, cam acolo. Dar nu sunt numai 12 ore de aruncări, să ne înțelegem. Deci șase ore, două ore. Da, două antrenamente de tehnică și aruncări, pe partea de iarnă mă refer și patru zile de forță. Când vine primăvara-vara, deja un pic mergem pe poate trei-patru zile de aruncări și mai cu forță. Depinde. „Plec dimineața, ajung seara acasă” Lucrezi, faci ceva sau ești doar cu sport? Nu, eu sunt kinetoterapeut de meserie, lucrez și lucrez, fac și sport. Deci o zi de-a ta este și de muncă și de antrenament, de toate, nu? Da, încep și muncă și antrenament până seara, plec dimineața, ajung seara acasă. Nu mă plâng cu asta. E greu, nu zic că nu e greu, că nu sunt atât de odihnit să zic, dar trebuie amândouă făcute foarte bine. Lucrezi personal la kinetoterapie sau lucrezi cu anumite cluburi, echipe și așa mai departe? Nu, eu colaborez cu ceva clinici, cu oameni de la domicilii. Așa reușesc cumva să pot să-mi pun și antrenamentul la oră în care să pot să mă duc să trec și antrenorul. Mai ai vreun alt hobby în afară de sport? Nu prea, nu prea sunt așa. „Alte persoane cu dizabilități nu mai au frică aia să iasă în societate” Nu ești cu fotbalul, cu baschetul? Nu, pot să zic că a fost judo. Am cochetat cu el, am participat și la ceva competiții. Îți pare rău că ai renunțat la el? Da, nu are. Era o chestie interesantă acolo. Seria reunește sportivi legitimați ai Comitetului Național Paralimpic, organizație susținută de Betano Povestea ta vrei să-i inspire și alte persoane? Adică te-ai simți împlinit să vezi că i-a duși pe niște sportivi cu dizabilități către judo, către aruncarea greutății? Da. Eu zic așa că suntem câțiva care performam cu multă muncă în spate. Din 2009 până în prezent, chiar dacă am schimbat sportul, sunt câțiva ani de sport. Da, eu zic că dacă noi ieșim cumva în față și partea asta de paralimpici devine din ce în ce mai vizibilă, sigur și alte persoane cu dizabilități nu mai au frică aia să iasă în societate, că nu am o mână și râde cine de mine. Eu zic că dacă ăla nu vede și poate, ăla are o mână, nu are o mână, poate, o să pot și