Primul muzeu în aer liber din România trece la iluminatul solar. Investiție de 107.000 de lei la Cluj
Investiția de la muzeu are ca scop creșterea siguranței și confortului vizitatorilor, precum și punerea în valoare a patrimoniului din Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”. Noul sistem de iluminat a fost instalat pe ulițele parcului și poate fi mutat și reconfigurat în funcție de necesități. Soluția fotovoltaică a fost aleasă în condițiile în care în parc nu exista o alternativă viabilă pentru iluminatul public complet. Potrivit Consiliului Județean Cluj, sistemul este format din 180 de stâlpi solari LED cu o putere de 25W, 20 de proiectoare solare și 20 de instalații de becuri și ghirlande solare. Parcul Etnografic a fost vizitat de peste 50.000 de persoane în primele nouă luni ale anului 2026. În ultimii cinci ani, numărul mediu anual de vizitatori a crescut cu peste 20%. Înființat la 1 iunie 1929, Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” a fost prima instituție de acest tip din România. Parcul reunește gospodării, instalații tehnice și alte construcții tradiționale reprezentative pentru satele transilvănene. În 2026, la muzeu au fost realizate și studiile și documentațiile necesare pentru instalarea unei centrale de detecție a incendiilor la Atelierul de Icoane din Piața Ștefan cel Mare, unde sunt păstrate obiecte de patrimoniu și funcționează un atelier de restaurare și conservare.
Incendiu într-un cămin studențesc din Cluj-Napoca. Aproape 200 de tineri s-au autoevacuat. Pompierii au mai găsit 13 studenți în camere
Un incendiu a izbucnit în noaptea de sâmbătă spre duminică într-un cămin studențesc din Campusul Hașdeu din Cluj-Napoca. Aproximativ 200 de studenți s-au autoevacuat înainte de sosirea pompierilor, iar alți 13 au fost găsiți în camere și scoși din clădire de salvatori. Trei tineri au avut nevoie de oxigen, însă nicio persoană nu a fost transportată la spital. Incendiul s-a produs în Căminul 17 din Complexul Studențesc Hașdeu, iar pentru stingerea flăcărilor au intervenit pompierii de la Detașamentele 1 și 2 Cluj-Napoca. La fața locului au fost mobilizate cinci autospeciale de stingere, un echipaj SMURD de terapie intensivă mobilă și trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean. Potrivit informațiilor din presa locală, aproximativ 200 de studenți aflați în cămin au reușit să iasă singuri din clădire înainte ca echipajele de intervenție să ajungă. 13 studenți, găsiți de pompieri în camere Salvatorii au verificat ulterior întreaga clădire și au descoperit că 13 studenți se aflau încă în camere. Aceștia au fost evacuați și evaluați de echipajele medicale. Trei dintre tineri au avut nevoie de administrarea de oxigen, însă starea lor nu a impus transportul la spital. Potrivit Consiliului Studenților din cadrul Universității Babeș-Bolyai, incendiul nu s-a soldat cu victime. Zona afectată cel mai puternic se află la etajul al cincilea al căminului, unde era situată camera în care ar fi izbucnit focul. După intervenția pompierilor, studenții cazați în Căminul 17 au fost relocați pe timpul nopții într-un alt cămin, astfel încât să nu fie expuși niciunui risc.
Un sit UNESCO din România, vechi de aproape 2.000 de ani, se deschide publicului larg
„Castrul Roman își deschide oficial porțile pentru publicul larg”, a anunțat Primăria Turda, despre situl UNESCO. Accesul este permis de vineri, 11 septembrie. Până acum, castrul putea fi vizitat doar de grupuri organizate. Lucrările de restaurare a locului în care acum aproape două milenii se afla castrul Legiunii a V-a Macedonica, parte din vechea Potaissa, au început în 2016. Proiectul a fost finalizat în 2024. În cadrul lucrărilor au fost restaurate și puse în valoare clădirea comandamentului, termele, bastioanele și drumurile romane. De asemenea, au fost amenajate trasee de vizitare. În anul în care lucrările au fost finalizate, 2024, Castrul Legiunii a V-a Macedonica a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, ca parte a ansamblului „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”. Castru construit pe un platou Site-ul Primăriei Turda descrie castrul drept cel mai important monument istorico – arheologic al Potaissei. Sursa citată arată că acesta este cel mai mare castru de legiune cu funcționare îndelungată în Dacia. Castrul roman ocupa 23,37 hectare și respecta principalele prescripții ale tehnicienilor militari din epoca în care a fost construit. Amplasarea nu era întâmplătoare. Castrul a fost construit pe un platou, ferit de inundații și torenți, dar suficient de aproape de un curs de apă. Poziția dominantă permitea o bună vizibilitate asupra zonei. default Castrul era aprovizionat cu apă printr-o conductă din tuburi de teracotă, dar în interior erau și mai multe fântâni. Un canal deversor al apelor reziduale se observă în apropierea colțului nord estic al castrului, conservat și protejat de o construcție specială. O parte din vestigiile cercetate arheologic în castru au fost consolidate și conservate, devenind puncte vizitabile; poarta de pe latura de vest, un bastion pe aceeași latură, bastionul din colțul nord vestic, unele părți din clădirea comandamentului sau canalul deversor. Muzeul de Istorie din Turda precizează că cercetările arheologice sistematice au scos la lumină un bogat şi valoros material arheologic, care a intrat în patrimoniul muzeului. Astăzi colecția de epocă romană reprezintă peste 60% din cele cca 40.000 de obiecte.
Deputat PSD, despre Legea împotriva dezinformării: Are foarte multe neajunsuri. Este nevoie de un grup de lucru
Într-o conferință de presă, deputatul PSD, Mihai Ghigiu, a precizat că proiectul de lege împotriva dezinformării, propus de Miruță, are nevoie de îmbunătățiri: „Proiectul domnului Miruță, din punctul meu de vedere, are foarte multe neajunsuri. De la termeni care nu au niciun sens – spre exemplu, «conținut malițios» – eu nu știu ce înseamnă, nu se descrie niciunde”, a declarat deputatul PSD. Acesta a mai precizat: „Nu știm ce instituții vor aplica, nu știm cine va face și în ce termene vor face”, a continuat Ghigiu. Acesta precizează că, strict pe partea legislativă, este nevoie ca forțele politice, specialiști, dar și cei interesați de subiect să își unească forțele pentru a lucra la proiect. „Dacă ne referim strict la partea legislativă, avem nevoie ca toate forțele politice să se așeze, specialiștii, cei care sunt interesați de subiect, să se așeze la masă și să lucrăm un proiect. Pentru că, din punctul meu de vedere, avem nevoie de un proiect legislativ, dar asta e un proiect pe termen scurt și mediu”, a declarat Ghigiu. Deputatul PSD a precizat că problema reală se referă la educație: „E o discuție pe care la fel ar trebui să o facem toate forțele politice, cum ne educăm tânăra generație și noile generații, dar și părinții lor, pentru a face față acestui fenomen. Pentru că ceea ce am văzut la Cluj probabil este doar începutul al impactului fake news-ului în societate”, a declarat Ghigiu. Ghigiu: „Suntem în proces de a redacta un act normativ” Acesta a precizat că efectele dezinformării s-au văzut inclusiv în cazul anulării alegerilor. Întrebat de ce până în prezent nu s-a făcut nimic, deputatul PSD a precizat: „Dacă ne referim la zona legislativă, ca să zic așa, din câte știu la nivelul guvernului există un comitet care asta a trebuit să facă, să vină cu propuneri de a combate fake news-ul, dezinformarea și impactul lor în societate. Dacă ne referim la zona care noi, cel puțin eu, la Comisia de Învățământ încerc să o abordez, de protejarea minorilor în online, inclusiv în ceea ce privește dezinformarea, noi suntem în proces de a redacta un act normativ. Am avut patru dezbateri cu părinți, cu toată lumea. Pentru că un subiect e foarte simplu să vii cu un proiect de lege”, a declarat Ghigiu. Acesta precizează că, la Comisia de Educație a Senatului există 8 proiecte care vizează zona de fake news în online. Unele dintre acestea vizează minorii, celelalte vizează societatea în general, potrivit lui Ghigiu. „Însă, cred că scopul principal ar trebui să fie să avem un proiect bun”, a declarat Ghigiu. Întrebat ce ar trebui făcut ca, în cel mai scurt timp, să fie implementat un proiect de lege privind dezinformarea, deputatul PSD a precizat că este nevoie de formarea unui grup de lucru, alături de instituțiile care urmează să-l implementeze. „Un grup de lucru din parlamentari, cred că poate să fie în prim plan, însă avem nevoie și de instituțiile care ar urma să implementeze asta”, a declarat Ghigiu, referindu-se la un proiect împotriva dezinformării. Zvonul „ambulanței negre”, propagat pe TikTok Aceste zvonuri, care sunt de mulți ani în spațiul public, au fost amplificate de publicarea și distribuirea în masă a unor imagini și videoclipuri false, generate de aplicații bazate pe Inteligență Artificială, care au generat panică în rândul populației necunoscătoare.
Alexandru Rogobete, după atacul din Cluj: O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună
„Oameni buni, ambulanța nu vine să vă fure copiii. Ambulanța vine să vă salveze viața! În spatele girofarului sunt oameni care aleargă spre tragedii atunci când ceilalți fug de ele. Nu putem transforma salvatorii în victime”, a transmis fostul ministru printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare. Rogobete a criticat răspândirea informațiilor false pe rețelele sociale, subliniind diferența dintre dezinformare și libera exprimare. „Nu putem transforma salvatorii în victime pentru că cineva inventează o minciună pe rețelele de socializare, iar alții o distribuie fără să verifice. Libertatea de exprimare nu poate însemna libertatea de a transforma minciuna în armă!”, continuă social-democratul. Rogobete a făcut apel la verificarea informațiilor distribuite în spațiul digital și și-a exprimat solidaritatea față de echipele de intervenție. „Accesul la informație nu înseamnă automat informare corectă. Dacă cineva spune ceva pe TikTok, nu înseamnă că este adevărat. O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună. Colegului nostru rănit și tuturor profesioniștilor din sănătate care au fost amenințați, umiliți sau loviți le transmit toată solidaritatea mea. La final, vreau să transmit un mesaj de solidaritate tuturor colegilor noștri din serviciile de ambulanță și din unitățile SMURD. Suntem alături de voi”, spune fostul ministru. Noi prevederi pentru protecția personalului medical În mesajul său, Rogobete a menționat și modificările legislative adoptate în Camera Deputaților pentru protecția personalului medical. „Noile prevederi stabilesc pedepse clare: 1–5 ani de închisoare pentru lovire sau alte violențe, 2–7 ani pentru vătămare corporală și până la 25 de ani pentru omor, atunci când faptele sunt îndreptate împotriva personalului protejat aflat în exercitarea atribuțiilor sau în legătură cu acestea”, mai precizează Alexandru Rogobete. Incidentul de la Cluj Reacția lui Rogobete vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur. Atacul a survenit după ce localnicii auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Oana Gheorghiu, despre ambulanța atacată la Cluj: Tik Tok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege împotriva dezinformării
„TikTok-ul fură creiere” „Ambulanțele nu fură copii, dar TikTok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege puternică împotriva dezinformării și manipulării online”, a notat vicepremierul într-un mesaj publicat pe Facebook. De asemenea, Oana Gheorghiu a calificat drept „absolut șocant”, într-un interviu la Digi24. „Este absolut șocant că oamenii au ajuns la acest grad de acțiune după niște dezinformări, că au ajuns să creadă lucruri de pe TikTok în asemenea hal încât să oprească o ambulanță și să agreseze personalul”, a spus vicepremierul. Critci la adresa politicienilor populiști Gheorghiu a punctat nevoia adoptării unui act normativ privind dezinformarea din mediul online și a condamnat și politicienii din zona populistă care alimentează fenomenul. „Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare. Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze”, a mai precizat oficialul. Identitate verificată pe rețelele sociale Gheorghiu a vorbit despre necesitatea unei responsabilizări mai mari a utilizatorilor din mediul online, subliniind necesitatea verificării identității pentru utilizarea rețelelor de socializare. „Cred că la un moment dat vom ajunge ca atunci când îți creezi un cont, ai și o responsabilitate în spate pentru că ai o identitate verificată și că știi că cineva te va trage la răspundere dacă faci lucruri care au un impact atât de mare asupra unor oameni”, a spus vicepremierul. Evenimentul din județul Cluj Reacția Oanei Gheorghiu vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur. Violența comunității locale a venit după ce aceștia auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Bolojan a discutat cu Boc despre proiectele PNRR, apoi a verificat stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania
UPDATE: Premierul Ilie Bolojan a verificat vineri și stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania, după întâlnirea avută la Cluj-Napoca cu primarul Emil Boc. Potrivit unui comunicat al Guvernului, prim-ministrul a vizitat puncte de lucru de pe secțiunea Nădășelu – Topa Mică – Poarta Sălajului, precum și nodul rutier Românași, unde a discutat cu reprezentanții constructorilor despre evoluția investiției. Executivul precizează că secțiunea Nădășelu – Poarta Sălajului, cu o lungime de 42,78 kilometri, este finanțată din fonduri europene și naționale, valoarea totală a proiectului depășind 4,6 miliarde de lei. Din această sumă, 1,28 miliarde de lei reprezintă finanțare prin PNRR. Conform datelor prezentate de Guvern, subsecțiunile Nădășelu – Mihăiești și Mihăiești – Zimbor, cu o lungime totală de 24,59 kilometri, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 96,9%, iar constructorul și-a asumat finalizarea lucrărilor în octombrie 2026. Tronsonul Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 kilometri) este realizat în proporție de 99%, în timp ce nodul rutier Românași a ajuns la un stadiu de execuție de 90%, termenul estimat pentru finalizare fiind august 2026. Stirea inițială Potrivit unei postări publicate de edil pe Facebook, la întâlnire a participat și viceprimarul Dan Tarcea. „Am avut plăcerea, împreună cu dl Dan Tarcea, viceprimar, să avem o scurtă întâlnire cu dl prim-ministru Bolojan și să discutăm probleme administrative concrete legate de proiectele din PNRR”, a transmis Emil Boc. Edilul a precizat că Primăria Cluj-Napoca implementează proiecte în valoare de peste 100 de milioane de euro prin PNRR, la care se adaugă o cofinanțare de aproximativ 50 de milioane de euro din bugetul local. În cadrul discuțiilor au fost abordate și teme politice. Potrivit lui Boc, acestea au reconfirmat statutul PNL drept „partid reformator proeuropean și responsabil față de România și față de cetățenii săi”.
GALERIE FOTO: Satul din România unde se vorbește o limbă secretă, veche de 100 de ani. Când preferă localnicii să folosească gumuțeasca
Într-un sat din Munții Apuseni, localnicii păstrează tradiția unei limbi vechi de 100 de ani. Vloggerii Andreia și Ionuț, cunoscuți prin proiectul „HaiHui în 2”, au vorbit cu sătenii care folosesc limba gumuțească în timpul unei vizite la Mărgău. Creatorii de conținut au ajuns în satul Mărgău, din inima Munților Apuseni. Aici, localnicii vorbesc o limbă secretă. Potrivit unei bătrâne, limba gumuțească se vorbește doar „la nevoie”. De exemplu, „abrion” înseamnă lapte, la femeie îi zice „hazaică” și „doponește-te” este sinonim cu… „du-te de aici”. O parte din expresiile uzuale din „gumuțeasca” sunt folosite și azi Tălăuzești? = Vorbești gumuțeasca?/ înțelegi? Tălăuz = sticlă Munuc, s-asface deapsă! (Munuc! e un fel de „Băi!”) = Băi, e om bun! Munuc, s-asface spurav! = „Fii atent că e om rău!” Munuc, s-asface deapsă! = „E un om bun!” Munuc, atină gădineală! = „Să ceri mâncare!” Ţuică = găină Hoţ de lucruri = găinar A mânca = Gădină Gură = Gădinătoare Preot = codău Bani = piţule, goloji Om, bărbat = milău Femeie = milăiţă Ţigară = sfârlă Băutură = hurtez Prezenţa unei persoane = asface A dosi = diamante Porc = gomon Cal = ţolan Căruţă = toigă Poliţist = tistulaș Mărgău, cunoscut pentru „Gumuțeasca” și „Măsurișul oilor” Mărgău este o comună din județul Cluj, formată din satele Bociu, Buteni, Ciuleni, Mărgău, Răchițele și Scrind-Frăsinet. Comuna Mărgău este situată într-o zonă montană, dominată de proximitatea Munților Vlădeasa. Locul este cunoscut pentru „limba gumuțească”, jargon geamgiilor din sat care, la un moment dat, formau o breaslă care vindea și instala geamuri în toată România. Vocabularul fantezist al „gumuțeascăi” nu are nicio legătură cu limba română, astfel încât geamgii mărgăuani nu erau înțeleși de alte persoane. Un obicei în zonă este „măsurișul oilor”, un festival în Valea Firii, satul Răchițel, la care participă toată comuna și chiar din cele învecinate. În Mărgău există două lăcașuri de cult: Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și Biserica Baptistă „BETEL”. Obiectivele turistice și ariile protejate din zonă sunt Peștera Mare de pe Valea Firei (2 ha), Peștera din Piatra Ponorului (2 ha) și Peștera Vârfurașu (monumente naturale speologice), Pietrele Albe (zonă peisagistică protejată), Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele (zone peisagistice protejate), Munții Apuseni – Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică. În Mărgău s-au născut personalități precum Emil Boc (1966), fost premier al României, actual primar al Clujului (născut în Răchițele), dar și Teodor Șușman (1894-1951), luptător anticomunist, Iosif Capotă (1912-1958), luptător anticomunist și Dumitru Mustață (1929-1977), scrimer. Sursa foto: Capturi YouTube/HaiHui în doi
Rusia a atacat România! Ministerul de Externe a reacționat: Nu vom lăsa situația fără consecințe!
Scandalul de la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj continuă să genereze tensiuni între Rusia și România, iar Ministerul de Externe de la Moscova a lansat mai multe amenințări după decizia luată de Emil Boc. Reamintim că edilul din Cluj-Napoca a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică, iar acest lucru nu a fost trecut cu vederea de către ruși. Reacția Ministerului de Externe de la Moscova Emil Boc a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj. Din această cauză, oficialii ruși au decis să își retragă toți sportivii din competiție, în semn de protest. Acum, de la Moscova a venit o reacție dură, iar Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, a luat atitudine și a transmis un mesaj ferm. „Participanții ruși la competiția de gimnastică ritmică FIG World Challenge Cup, desfășurată în orașul românesc Cluj-Napoca în perioada 26-28 iunie, s-au confruntat cu un nou exemplu de arbitrar vădit și de politizare a sportului internațional. Contrar deciziilor recente ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea tuturor restricțiilor aflate în vigoare și restabilirea deplină în drepturi a sportivilor noștri, acestora li s-a interzis utilizarea drapelului național și a imnului național la competiția desfășurată în România. Singura reacție posibilă și firească din partea Rusiei a fost refuzul de a participa la competiție. Situația pare cu atât mai absurdă cu cât menținerea așa-numitelor sancțiuni împotriva gimnastelor noastre a fost impusă de primarul local, sub pretextul declarațiilor de rutină privind combaterea «statului agresor»”, a fost reacția Zaharovei, postată pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România. Rusia cere măsuri drastice împotriva României Maria Zaharova a continuat și a precizat că România nu trebuie să mai poate candida pentru organizarea competițiilor sportive importante. Totodată, aceasta a precizat că Rusia nu va accepta ca această situație să rămână fără consecințe. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu». Este regretabil că rusofobia cultivată în România în toți acești ani produce asemenea efecte monstruoase. Scoate la iveală dezordinea care domnește acolo, unde unor personaje întâmplătoare li se permite să acționeze în mod arbitrar și să compromită o țară care, în mod evident, nu este capabilă să asigure condiții egale pentru participanții la competiții internaționale de anvergură. În consecință, ar trebui să fie privată de dreptul de a candida pentru organizarea unor asemenea competiții. Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe”, a mai spus Maria Zaharova.
Baschet 3×3 la cel mai înalt nivel la Cluj, în cadrul Sports Festival! E foarte bună această idee
Cluj-Napoca, gazda Sports Festival, a găzduit weekend-ul trecut unul dintre cele mai importante evenimente de baschet 3×3 ale anului 2026. După ziua dedicat competiției Open, zona de baschet de la Sports Festival a intrat în febra turneului internațional Sports Festival Quest, etapă a circuitului mondial FIBA 3×3, desfășurată în perioada 13-14 iunie 2026 pe platoul BT Arena. Alex Sanchez, managing director FIBA 3×3, s-a aflat la Cluj la acest eveniment, fiind unul dintre oaspeții de seamă al FR Baschet. „Am vorbit cu organizatorul, cu Patrick Ciorcilă, și cred că este foarte bine această idee de a avea diferite sporturi împreună. Să avem băieți și fete, toți sunt aici împreună, testând diferite sporturi. Cred că este o idee foarte frumoasă. Baschet-ul 3×3 s-a dezvoltat în România. Părinții trebuie să-și ducă copii la sport, cred că pot să garantez, că vor avea un viitor frumos. Unul dintre beneficiile baschetului 3×3 este că, în orice joc, toți copiii bat mingea și sunt partea jocului. În România, nu există atât de multe sporturi în care acest lucru se întâmplă. Cred că, dacă părinții vor ca cei mici să facă un sport în echipă, cred că 3×3 este una dintre opțiunile cele mai bune”, a declarat Alex Sanchez pentru ProSport. Bosnia a învins România Turneul Sports Festival Quest a reunit 12 echipe din România, Bosnia și Herțegovina, Estonia și Țările de Jos. Miza era una importantă: formația câștigătoare a obținut calificarea la World Tour Marseille, programat în perioada 4-5 iulie 2026. Finala a revenit Bosniei care a învins cu 16-12 România. Mai multe detalii AICI: https://play.fiba3x3.com/events/fe56f9b4-6956-4832-a16b-9b5b36a54d73/schedule Sports Festival este cel mai mare eveniment multisport din România și are loc anual în Cluj-Napoca. Festivalul a fost lansat în 2018 și combină sportul, divertismentul, concertele, competițiile și întâlnirile cu mari campioni ai sportului. Jucăm cu Grecia și Muntenegru pentru World Cup FR Baschet a anunţat lotul României pentru ultimele două meciuri din grupa B a calificărilor europene la World Cup 2027, în 2 iulie, cu Grecia, respectiv în 5 iulie, cu Muntenegru. Selecţionerul Mihai Silvăşan a convocat 16 jucători, între care se află şi fundaşul campioanei U BT Cluj, Darron Russell, american naturalizat. Reunirea va avea loc la Oradea, în 21 iunie, iar meciurile sunt programate în 2 iulie, cu puternica selecţionată a Greciei (Oradea Arena), respectiv în 5 iulie, cu Muntenegru (Podgorica). Înaintea ultimelor două etape, Grecia este lider, cu 7 puncte, urmată de Portugalia şi Muntenegru, cu câte 6, şi România, cu 5.