România e campioană la importurile de gaze naturale. Producția a scăzut cu 0,9% în 2025, în timp ce importurile au crescut cu 75%
Producția de gaze naturale a României a scăzut cu 0,9% în 2025, echivalentul a 67.600 tep sub nivelul anului precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). În paralel, țara noastră a devenit lider la importurile de gaze naturale, care au crescut cu 75% față de 2024. Deși România importă mai mult decât exportă, prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză sunt optimiste și indică o creștere a producției interne și o reducere a importurilor până în 2027. Datele publicate de INS arată că producția de gaze naturale utilizabile a României a fost de 7,503 milioane tone de petrol în 2025, cu 0,9% mai puțin decât în 2024. Pe de altă parte, importurile au crescut cu 1,368 milioane tep față de 2024, până la aproximativ 3,2 milioane tep. Este important de menționat faptul că datele INS se referă la producția efectivă din 2025, în timp ce datele CNSP estimează evoluția producției și importurilor pentru perioada 2025–2027. CNSP spune că producția va crește până în 2027, iar importurile vor scădea De asemenea, estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză arată că producția de gaze naturale a României ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în ultima prognoză publicată de CNSP, pentru 2025 a fost estimată o producție de gaze naturale de 7,79 milioane tep, pentru 2026 una de 7,907 milioane tep și pentru 2027 o producție de gaze naturale de 8,176 milioane tep. Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză În ceea ce privește importurile de gaze, se așteaptă o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul anului 2027, de -6%, în concordanță cu avansul producției, prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar cu o menținere a tranzitului către piețele externe. CNSP estima, pentru 2025, importuri de gaze naturale de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%). România importă gaze naturale deși depozitele sunt pline Chiar dacă prognoza CNSP indică o reducere a importurilor în următorii ani, România a importat masiv în 2025. Deși țara noastră are în depozite cu peste 10% în plus față de media europeană, într-una din cele mai grele ierni din ultimii ani, România a importat o cantitate impresionantă de gaze naturale. Capacitatea maximă de extracție a gazelor din depozite este de 30-32 milioane de metri cubi pe zi, dar aceasta poate fi atinsă doar la începutul sezonului rece, la începutul lunii decembrie, atunci când depozitele sunt pline. Sursa foto: Mediafax foto De asemenea, capacitatea de extracție scade pe măsură ce din depozite încep să fie scoase și, pe lângă motivele tehnice, există motive comerciale legate de costuri. Furnizorii de gaze naturale decid dacă aduc gaze din import dacă acestea sunt mai ieftine decât cele produse intern. Ministrul Energiei: România are suficiente gaze pentru sezonul rece Bogdan Ivan, Ministrul Energiei, a anunțat că vor fi oferite ajutoare de până la 50 și 100 de lei, lunar, pentru consumatorii vulnerabili Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că România are suficiente resurse pentru sezonul rece și a respins zvonurile potrivit cărora țara noastră nu are suficientă energie și gaze din cauza ajutorului acordat Republicii Moldova și Ucrainei. De asemenea, Ivan a precizat că „folosim gazele naturale ale altor state pentru a-i ajuta pe vecinii noștri” și susține că în acest fel „companiile românești fac profituri”. „România astăzi este cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga Uniune Europeană. În momentul de față, noi extragem zilnic între 21 și 23 milioane m³ de gaze în 24 de ore și avem depozitele de 3 miliarde m³ de gaze umplute în proporție de aproximativ 68% astăzi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul Riscă România să intre în colaps energetic? În cea mai grea iarnă din ultimii 5 ani, țara noastră a importat 12,6 milioane de metri cubi de gaze. Facturi cu 30% mai mari în ianuarie
Cum înțelegi mai bine digitalizarea serviciilor publice din România. Cum va funcționa sistemul național de evidență, organizare și monitorizare
Digitalizarea serviciilor publice din România intră într-o nouă etapă odată cu propunerea legislativă privind înființarea Catalogului Național al Serviciilor Publice (CNSP). Proiectul prevede o platformă digitală unică, prin care cetățenii vor putea accesa mai ușor informații despre serviciile oferite de instituțiile statului. Este o măsură necesară pentru a combate fragmentarea, birocrația și lipsa de transparență din actualul sistem. Această inițiativă vine ca răspuns la deficiențele semnalate în ultimii ani în ceea ce privește digitalizarea administrației publice. Platformele existente, precum ROeID, nu sunt interoperabile, ceea ce complică accesul cetățenilor la serviciile statului. CNSP promite să aducă o organizare coerentă, cu reguli clare și uniforme pentru toate instituțiile, în vederea creșterii eficienței și transparenței. Ce este Catalogul Național al Serviciilor Publice și cum va funcționa Catalogul Național al Serviciilor Publice va fi o bază de date centralizată, disponibilă public prin platforma serviciipublice.gov.ro, care va include informații detaliate despre toate serviciile publice oferite de autoritățile centrale și locale. Cetățenii vor putea consulta pașii necesari pentru obținerea unui serviciu, ce documente sunt cerute, termenele de soluționare și modalitățile de comunicare cu instituția. Proiectul de lege prevede ca toate autoritățile publice să înregistreze și să actualizeze aceste informații în platformă, iar pentru acest lucru vor desemna un responsabil din cadrul fiecărei instituții. În plus, va exista o procedură unică obligatorie pentru toate serviciile – de la tipurile de documente cerute până la cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități. Digitalizarea nu va mai fi opțională. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va avea atribuții clare în ceea ce privește dezvoltarea, implementarea și monitorizarea platformei. De asemenea, instituțiile care nu se conformează vor fi sancționate, iar lipsa conformării poate atrage chiar blocarea unor finanțări sau refuzul emiterii avizelor pentru proiecte IT publice. Calendar de implementare și sancțiuni pentru nerespectare Pentru ca CNSP să devină operațional, propunerea legislativă trebuie mai întâi adoptată de Parlament, promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial. După aceea, Guvernul are la dispoziție 90 de zile pentru a aproba arhitectura informatică a platformei. În termen de 180 de zile de la acest moment, ADR trebuie să elaboreze metodologia de înrolare, iar toate instituțiile vor avea doar 30 de zile pentru a se înrola efectiv în sistem. Nerespectarea acestor termene vine cu sancțiuni clare: între 10.000 și 50.000 de lei pentru conducătorii instituțiilor care nu înregistrează datele, respectiv între 10.000 și 30.000 de lei pentru cei care nu aplică procedura unică. În plus, sesizările pot veni chiar din partea cetățenilor, dacă observă nereguli în furnizarea serviciilor publice. Sumele colectate din amenzi vor merge la bugetul de stat, dar pe termen lung, beneficiul real ar trebui să fie un sistem public mai eficient, coerent și mai prietenos cu cetățeanul. Implementarea cu succes a CNSP ar putea reprezenta o etapă decisivă în modernizarea relației dintre administrația publică și contribuabili.
Anunț crucial privind producția de gaze a României în primele două luni din 2025. Ce s-a întâmplat cu importurile / Anul 2027, considerat un vârf de lance
Producţia de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele două luni din 2025, de 1,26 milioane tone echivalent petrol, cu 23.800 tep sub cea din perioada similară a anului trecut (minus 1,9%), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). CNSP estimează, pentru 2025, importuri de gaze naturale de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%). Pe de altă parte, în primele două luni din acest an, importurile de gaze naturale au crescut cu 23% – plus 255.200 tep – faţă de perioada ianuarie-februarie 2024, până la 462.700 de tone echivalent petrol, potrivit informațiilor agerpres.ro. Producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027 Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, potrivit sursei citate, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2025 a fost estimată o producţie de gaze naturale de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 una de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) şi pentru 2027 o producţie de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%). În ceea ce priveşte importurile, se aşteaptă o tendinţă de reducere, cu un ritm mai pronunţat la orizontul anului 2027 (de minus 6%), în concordanţă cu avansul producţiei, prin intrarea în exploatare a unor noi capacităţi, luând în considerare şi o menţinere a tranzitului către pieţe externe. Prosumatorii, îndemnați să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă Reamintim că prosumatorii sunt îndemnați să oprească invertoarele de Paște dacă pleacă de acasă, apel adresat și firmelor care au instalate panouri solare. Îndemnul aparține Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) și a fost luată ca urmare a scăderii consumului de sărbători. Specialiștii din sistemul energetic național estimează că în zilele de Paște – când vremea va fi însorită, deci producția din surse fotovoltaice va fi mare, iar credincioșii, deopotrivă ortodocși și catolici vor fi liberi, deci consumul va fi mic -, România va avea un excedent de energie electrică. Aceștia au început să creioneze scenariile cele mai probabile de Paște, care să fie petrecut fără probleme de alimentare pentru consumatori, dar și pentru siguranța sistemul de distribuție. Cum se va echilibra sistemul Cele două reactoare de la Cernavodă vor rămâne deschise, a anunțat ministrul Energiei. De asemenea, producția de la Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi redusă în zilele de Paște, în cazul unui excedent prea mare în zilele de Paște, când consumul de curent din țară este așteptat să fie mic, acesta fiind un scenariu de ultima instanță, potrivit unui anunț făcut marți de autorități după Comandamentul energetic. „Conform bunei tradiții pe care o avem la Ministerul Energiei, ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere și că vom ține permanent lumina aprinsă în casele românilor. Mai ales de Paște. Din acest motiv, joia trecută am organizat un comandament energetic în care am analizat mai multe scenarii și am creat planuri de acțiune”, a spus Sebastian Burduja. CITIȚI ȘI: Alertă ENERGETICĂ înainte de Paște. Prosumatorii, îndemnați să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă / Scenarii și planuri de acțiune ANPC anunță un amplu control la furnizorii de ENERGIE electrică. Ce vizează inspectorii lui Piedone Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele