Etichetă: coalitie

Criza politică ajunge la Cotroceni. Cine vine la consultări și ce urmează

Consultările de la Cotroceni au loc pe tot parcursul zilei de miercuri, potrivit unui program anunțat de Administrația Prezidențială. Primii chemați la discuții sunt reprezentanții PSD, partidul care a declanșat criza. Programul consultărilor Întâlnirile sunt programate astfel: ora 09:00 – PSD, ora 10:30 – PNL, ora 15:00 – UDMR, ora 16:30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale și ora 18:30 – USR. Surse din PSD au declarat că, după discuția de la Cotroceni, va urma o ședință a Biroului Politic. Dacă nu se ajunge la un consens, miniștrii PSD urmează să înainteze demisiile premierului miercuri seară sau joi dimineață. Ce urmează dacă miniștrii PSD demisionează Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a avertizat marți că, în lipsa unui rezultat concret la Cotroceni, toți miniștrii social-democrați vor demisiona din Guvern. Odată cu demisiile, situația va fi adusă la cunoștința Parlamentului. Din acel moment, începe să curgă un termen de 45 de zile în care Bolojan trebuie să meargă în fața legislativului pentru a reconfirma majoritatea. PNL și USR au convenit un plan de urgență Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, după o întâlnire cu președintele USR, Dominic Fritz, că cele două partide au agreat o soluție de urgență. Dacă miniștrii PSD se retrag, titularii portofoliilor rămase ocupate vor prelua temporar responsabilitatea ministerelor vacante. „Am convenit ca miniștrii care sunt titularii portofoliilor care vor rămâne ocupate să preia responsabilitatea ministerelor care se vacantează, în așa fel încât să asigurăm funcționarea normală a Guvernului”, a afirmat Bolojan. Premierul a adăugat că prioritățile rămân absorbția fondurilor europene, echilibrul bugetar și continuarea reformelor. El a catalogat decizia PSD drept „complet greșită și total iresponsabilă”. Bolojan nu pleacă PSD i-a dat un termen lui Bolojan pentru a demisiona. Premierul Ilie Bolojan a anunțat însă că va continua să exercite mandatul. El a precizat că măsurile convenite cu PNL și USR sunt necesare pentru ca instabilitatea provocată de PSD să afecteze cât mai puțin cetățenii.

Politico: România, din nou la răscruce politică

România traversează o nouă perioadă de instabilitate politică. Partidul Social-Democrat, cel mai mare din coaliția de guvernare, a votat cu majoritate covârșitoare retragerea sprijinului pentru premierul liberal Ilie Bolojan, scrie Politico. Ce reproșează PSD premierului Liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a acuzat pe Bolojan că a condus un program de austeritate care a afectat economia și a scumpit traiul românilor. „PSD nu mai poate fi ținut captiv în timp ce baza noastră socială este distrusă”, a declarat Grindeanu luni, la București. România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, de aproximativ 9% din PIB. Programul de austeritate a reprezentat principalul punct de fricțiune în coaliție. Bolojan, ferm: nu demisionez Premierul a respins categoric acuzațiile. Bolojan i-a acuzat pe social-democrați că destabilizează țara într-un moment dificil. E vorba de războiul în Orientul Mijlociu și stagnarea economică în Europa. „Ceea ce vedem astăzi este punerea în pericol a finanțelor țării noastre, distrugerea guvernării”, a afirmat premierul. El le-a reproșat partenerilor de coaliție că „fug laș” de responsabilitatea deciziilor asumate împreună. Sute de persoane s-au adunat luni seară în București, la un miting de susținere a premierului. Ce urmează pentru coaliție Guvernul actual a fost format la începutul lui 2025, cu un acord prin care Bolojan urma să conducă țara doi ani, după care conducerea urma să revină unui social-democrat. Coaliția a fost marcată de la bun început de animozități și de refuzul PSD de a susține măsurile de austeritate. Potrivit presei române, o moțiune de cenzură ar urma să fie depusă în Parlament săptămâna viitoare. Reuters a relatat că PSD amenință că își va retrage cei șase miniștri din cabinet până la sfârșitul acestei săptămâni. Opoziția, cu ochii pe criză Liderul Alianței pentru Unitatea Românilor, George Simion, a cerut luni alegeri anticipate – chiar înainte ca PSD să voteze retragerea sprijinului pentru Bolojan. Ultimele sondaje arată o creștere a sprijinului pentru AUR, formațiunea de dreapta care a terminat pe locul al doilea la alegerile din 2024. Contextul politic rămâne fragil. România fusese deja zguduită în 2024 de anularea controversată a alegerilor prezidențiale.

Social democraţii votează dacă îl trimit acasă pe Ilie Bolojan

Partidul Social Democrat (PSD) intră într-o nouă eră începând de astăzi. Liderul partidului, Sorin Grindeanu, a declarat, sâmbătă, la Timișoara, că luni se va „deschide o nouă realitate politică”. PSD va decide, așadar, luni, prin vot, dacă își menține sau nu sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Consultarea internă, denumită „Momentul Adevărului”, va avea loc la Palatul Parlamentului, de la ora 17:00. Aproximativ 5.000 de membri ai organizațiilor județene și ai Consiliului Politic Național vor fi consultați. În cursul dimineții, Biroul Politic Național se va reuni online pentru a stabili formularea exactă a întrebării la care social-democrații vor răspunde. Potrivit conducerii PSD, aceasta este deja conturată după cele opt întâlniri regionale, care au avut loc în ultimele săptămâni. „Etapa normală este aceea ca președintele să ne cheme la consultări” Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan După votul la referendumul de luni urmează  consultările cu președintele și discuțiile despre formula de guvernare. „Luni vom da votul, vom vedea care va fi rezultatul și după aceea cred că etapa normală este aceea ca președintele să ne cheme la consultări și să vedem, fiecare partid, care este drumul pe care și-l dorește. Nu vreau să fac speculații, nu vreau să spun despre premieri tehnocrați, premieri liberali sau social-democrați”, a afirmat președintele PSD. Cât priveşte partidul care ar trebui să numească un nou premier, Grindeanu a mai adăugat că, dacă se va păstra actualul protocol, atunci „Partidul Național Liberal ar trebui să dea următorul prim-ministru”. „Nu cred că cineva este mulțumit de modul în care funcționează actuala coaliție” Liderul PSD a reiterat ideea că social-democraţii nu vor susţine „un guvern minoritar și nu vor face vreo majoritate cu AUR. PSD ori intră în opoziție, ori va face parte dintr-o coaliție pro-europeană. Nu există alte variante”. Luni, de la ora 17.00, aproape 5.000 de social-democraţi îşi vor exprima dorinţa prin vot. „România și guvernul nu mai funcționează. România a devenit neguvernabilă, iar actul de guvernare este incoerent. Indiferent că ești social-democrat, liberal, userist sau faci parte din minoritățile naționale, nu cred că cineva este mulțumit de modul în care funcționează actuala coaliție”, a mai spus Grindeanu, sâmbătă. „După votul de luni vom intra într-o nouă realitate politică” Întrebat dacă PSD ar rămâne la guvernare în cazul schimbării premierului, Grindeanu a făcut trimitere la prevederile protocolului de rotație. „Nu scrie nicăieri despre persoane. Nu scrie nici Sorin Grindeanu, nici Ilie Bolojan. Totul este impersonal. PNL-ul trebuie să dea prim-ministru până anul viitor, iar PSD să nominalizeze ulterior”, a explicat el. În acest context, Grindeanu a lăsat deschisă și posibilitatea unui premier tehnocrat, fără a o confirma explicit, reiterând că „după votul de luni vom intra într-o nouă realitate politică, care trebuie clarificată rapid, dacă nu se dorește prelungirea crizei”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorin Grindeanu, detalii de ultimă oră despre referendumul din interiorul PSD care va avea loc luni, 20 aprilie Întâlnire secretă între George Simion și Călin Georgescu, cu câteva zile înainte de implozia coaliției PSD-PNL- USR. Ce au pus cei doi la cale

Kelemen Hunor, despre o posibilă o conciliere între PNL și PSD: Până în ultima clipă totul este posibil

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit, marți, pe holurile Parlamentului, despre șansele continuării actualei coaliții de guvernare cu Ilie Bolojan în funcția de premier. El a afirmat faptul că vede posibilă o conciliere între PNL și PSD, întrucât actuala coaliție trebuie să meargă înainte. „Până în ultima clipă totul este posibil. Vă dați seama că eu, în 2023, când PSD și PNL cu Iohannis împreună ne-au scos de la guvernare, eu am stat la masă până în ultima clipă căutând soluții. Deci, până în ultima clipă există speranță, șansa că se va găsi o soluție de compromis, fiindcă trebuie să meargă această coaliție înainte”, a precizat Kelemen Hunor. Acesta a continuat spunând că nu a fost contactat de preşedintele Nicuşor Dan pentru o discuţie privind coaliţia. ”Eu nu am fost anunțat, am auzit declarațiile de la Timișoara, dar eu nu am fost contactat, nu am fost invitat, deci nu cunosc programul în acest sens. Dacă va fi, nu va fi, vom vedea. Când ne contactează cineva, răspundem cu da”, a adăugat liderul UDMR. Totodată, Kelemen Hunor s-a declarat optimist că Nicuşor Dan va reuşi o mediere între partidele din actuala coaliţie, ca să le ţină unite.

Mihai Fifor, despre coaliție: Ar fi iresponsabil să mergem mai departe pe un drum pe care 80% dintre români îl consideră greșit

„Când pune vocea de scenă, Ilie Bolojan rostește, gutural, grav, profund, a la Barry White: . Suspină gospodinele în Bihor…Dacă ar fi și altceva decât sprâncene, voce și vorbe goale, poate că ar convinge pe cineva. Din păcate, însă, firul roșu care traversează întreaga sa guvernare, de mai bine de 9 luni, este exact opusul: (i)responsabilitatea. Gravă. Cronică. În detrimentul românilor”, a scris Fifor, sâmbătă, pe Facebook. El arată că ar fi iresponsabil din partea PSD să meargă mai departe pe un drum pe care 80% dintre români îl consideră greșit și spune că un partid responsabil nu asistă pasiv la prăbușire, ci arată solidaritate cu românii puși la pământ de „reformă”. Social-democratul afirmă că ar fi irespoinsabil din partea PSD să gireze un guvern incapabil să reacționeze în criză și să susțină în continuare o guvernare care destabilizează economia. „Stabilitatea reală înseamnă să oprești declinul” „Nu mai putem ascunde realitatea în spatele unor cuvinte goale precum , sau . A continua în această formulă nu înseamnă stabilitate. Înseamnă complicitate la declin. Înseamnă complicitate la măsuri aberante care au dus și duc România în gard. Să fim clari: când economia se prăbușește, nu există stabilitate. Există doar vulnerabilitate. Stabilitatea reală înseamnă să oprești declinul, nu să îl administrezi pasiv. Înseamnă să ai curajul unei schimbări reale. Pentru binele fiecărui român. Nu doar pentru privilegiații de la masa mare a premierului Bolojan”, adaugă Mihai Fifor. El acuză că premierul a transformat guvernarea într-un exercițiu de veto personal: „Refuză dialogul, respinge orice alt punct de vedere și blochează sistematic inițiative esențiale – luni întregi pentru programul de relansare economică, pentru buget, pentru măsuri sociale, săptămâni pierdute în plină criză. Decizii întârziate, oportunități ratate, costuri plătite tot de români”. „Avem nevoie de un guvern funcțional” Social-democratul arată că Bolojan nu este în conflict cu un singur partid, ci este în conflict cu toată lumea, iar uneori „pare că e în conflict cu sine însuși”. „Respinge nu doar propunerile PSD, ci pe ale tuturor. A sfidat întreaga Coaliție când a tăiat investițiile locale. A stârnit nemulțumiri inclusiv în propriul partid, unde primari și lideri locali au contestat public măsurile sale. A reușit performanța de a antagoniza simultan partide, administrații și categorii sociale. Un guvern nu poate funcționa așa. O țară nu poate fi condusă așa. România nu își permite să fie ținută pe loc de aroganța, rigiditatea și încăpățânarea unui singur om. Într-un context economic dificil, cu presiuni externe tot mai mari, avem nevoie de un guvern funcțional, capabil să reacționeze rapid și coerent. Astăzi, guvernul nu reacționează la timp, nu corectează și nu livrează rezultate”, mai spune liderul PSD. „Până astăzi, bilanțul este limpede: multă voce, puțin talent. Și când tot ce faci îți dă cu minus, responsabil este să pleci”, a conchis Mihai Fifor.

Nicușor Dan nu s-a mai suit la volan de când a ajuns președinte. Dezvăluirea a fost făcută chiar de el. Care este motivul

Președintele Nicușor Dan a fost luat astăzi prin surprindere când a fost întrebat de unul dintre reporteri când a alimentat ultima oară la pompă. Nicușor Dan a mărturisit că, de când a preluat mandatul la Cotroceni, nu s‑a mai urcat la volanul mașinii personale. Motivul fiind legat de protocolul de securitate. ”Din condiții de securitate, nu mai conduc mașina, deci nu mai alimentez”, a spus președintele României, Nicușor Dan. Nicușor Dan, despre tensiunile din Coaliție Întrebarea a venit pe fondul discuțiilor despre modul în care Guvernul gestionează creșterea prețurilor la carburanți. Reporterii au atras atenția că, deși au existat azi ședința de Coaliție și promisiunea privind adoptarea unor măsuri, partidele nu au ajuns la un acord. Ministerul Finanțelor a propus reducerea accizelor, însă măsura nu a fost acceptată de toți partenerii de guvernare. Președintele a precizat că negocierile continuă și că există așteptarea ca până la ședința de Guvern programată joi să fie stabilită o soluție comună. „Intențiile fiecărui dintre partidele care formează guvernarea este să rezolve, măcar în parte, aceasta problemă a prețurilor. A fost o coaliție azi, mai sunt discuții pană la ședința de Guvern de joi și eu sper ca până joi să se găsească formula potrivită pe care coaliția să și-o asume”, a spus Nicușor Dan. Urmează adoptarea unor noi măsuri În urma ședinței Coaliției de Guvernare, liderii au convenit ca în perioada imediat următoare să fie adoptate noi măsuri pentru protejarea cetățenilor și menținerea echilibrelor economice, a anunțat Mediafax. A fost mandatat un grup de lucru format din vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul Economiei, Irineu Darău, care urmează să propună un nou set de măsuri. Principala măsură luată în calcul este reducerea accizei la carburanți, măsură care ar urma să atenueze efectele scumpirilor la pompă. Totuși, Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va reduce acciza la carburanți, în special la motorină, conform Digi24. Recomandarea autorului: Bolojan anunță măsuri discriminatorii pentru români. Scade acciza doar la motorină, nu și la benzină. Chiar și așa, nu știe cu cât. „Lucrăm la 1-2 ipoteze”

Traian Băsescu: Bolojan a salvat trecerea României la Junk, dar a afectat puternic sectorul economic

„Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu. Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul bugetar. „Am văzut și eu chestia asta cu sporurile la Ministerul Dezvoltării. Am constatat că salarii de 35% din salariul brut, spor de compromis sau cum îl numeau (…) spor de complexitate. Adică munca lor este complexă și trebuie să le mai dea sporul ăsta. Nu poți să lași mamele, persoanele cu handicap și bugetarii să aibă în continuare sporuri pe bandă rulantă”, a spus fostul președinte. Băsescu a susținut că măsurile trebuiau orientate diferit, invocând modelul din 2010 „Eu aș fi mers exact cum am mers în 2010. Pentru că atunci principiul a fost nu ne atingem de economie, nu-i punem sarcini în plus. Hai să vedem cum rezolvăm și fără să creăm foarte mult șomaj. Și atunci am văzut o chestie de genul tăiem 25% la toată lumea, dar nu dăm pe nimeni afară. Și facem reducerea de personal din două surse. Una era nimeni nu poate lua în același timp și salariu și pensie de la stat. Și au plecat vreo 20 și ceva de mii de oameni din minister. Și a doua: la fiecare șapte pensionari numeam o angajare. Și am plecat de la un deficit bugetar puțin mai mare decât cel de acum”, a precizat Băsescu. Fostul președinte a mai afirmat că tensiunile din coaliție creează percepția de instabilitate politică și afectează capacitatea statului de a se împrumuta. „Nu fac decât să creeze impresia de instabilitate politică, ceea ce nu-i bine pentru România. Au încercat luna asta de câteva ori să împrumute bani de la bănci. Nu le-a dat nimeni bani la o dobândă acceptabilă (…) Ridicolul situației este că nu poți să-i ceri băncii să-ți dea bani cu 4,5% dobândă când tu ai inflație 10%. N-ai cum să o rezolvi. Marea problemă aici va fi plata dobânzilor. Deci, anul trecut, în 2025, am plătit 10 miliarde de euro dobânzi. 10 miliarde de euro, deci 1.000 de km de autostradă. Anul acesta sunt 12 miliarde dobânzi și la anul vor fi mai mari sumele pe care trebuie să le plătim ca dobândă. După mine, ar fi foarte bine să facem un acord de precauție cu fondul, în care să știm că avem o sumă rezervată și la nevoie o putem trage. Cât timp ai acord cu fondul, sigur nu intri în încetare de plăți”, a conchis Băsescu.

USR cere adoptarea proiectului care reduce diurnele magistraților la nivelul funcționarilor

Proiectul, depus în decembrie 2025 de deputații Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, modifică OUG 27/2006 și prevede ca diurna să fie o sumă fixă, nu procent din salariu. În prezent, diurna este de 2% din indemnizația brută de încadrare, ceea ce poate ajunge la echivalentul a 40% din salariul lunar. „Hai să o punem în context. 2% pe zi din salariul lunar, înseamnă de fapt 40% pe lună”, spune deputatul USR Alin Stoica. Potrivit acestuia, acest mecanism este folosit pentru a încuraja delegările și detașările în sistem. „Această majorare substanțială constituie «morcovul», motivarea pozitivă pe care o folosește oligarhia din fruntea magistraturii de azi, pentru a convinge magistrații să accepte delegările și detașările. În același timp, constituie și «bățul», pentru că încetarea delegării sau detașării vine și cu pierderea acestui stimulent financiar”, afirmă Stoica. Deputatul susține că acest sistem influențează modul în care sunt ocupate funcțiile de conducere. „Să punem la socoteală și faptul că mai mult de jumătate din magistrații din funcție de conducere sunt numiți prin delegare/detașare, nu prin concurs? Să mai menționăm și faptul că mulți dintre magistrații care lucrează în CSM sunt detașați din instanțe și beneficiază de acest «spor» de prietenie?”. El atrage atenția și asupra diferențelor dintre magistrați. „Să mai menționăm și efectul demotivant pe care această diferență îl are asupra celorlalți magistrați care nu sunt în cercul tovarășilor Liei? Magistrați care au aceleași atribuții, dar care sunt plătiți cu 40% mai puțin. Iată cum, un articol aparent lipsit de importanță stă la baza unui fenomen care denaturează actul de justiție în România – Delegatocrația”, mai spune deputatul USR.

Marinescu nu a fost prezent la discuția prin care s-au luat bani de la justiție

„De unde s-au luat banii a fost o decizie a Ministerului de Finanțe (…). S-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției, pentru că Ministerul Justiției ești Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credinte distincți, dar bineînțeles că este, la fel de adevărat, e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești”, spune ministrul Radu Marinescu, la Off the Record, de la MEDIAFAX. Ministrul afirmă că sumele de bani pentru magistrați vor trebui să fie achitate, fiind vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate. „Sperăm că anul acesta să se găseasă totuși fonduri, sigur că nu pot vorbi în locul ministrului de Finanțe, dar sumele erau bugetate (…). Din propunerele făcute din proiectul de buget rezultat, au crescut substanțial bugetele acestea, atât ale ICCJ-ului, cât și al Ministerului Public cu aceste drepturi restanțe care urmau să fie achitate. Este vorba de sume considerabile, probabil mai mult de un miliard de lei”, mai spune ministrul Justiției. Discuția din coaliție, fără ministrul Justiției Radu Marinescu a spus că nu a participat la discuțiile prin care restanțele magistraților au fost prorogate. „Eu n-am participat la aceste discuții, au fost discuții în coaliție, însă, din câte am înțeles, decizia a fost a Ministerului de Finanțe.Pe de altă parte, trebuie să fim onești, să spunem, că era foarte cunoscută poziția Partidului Social-Democrat de a se aloca această sumă de bani. Nu era o sumă care, la nivel întregului buget, să comporte un risc sistemnic, să zic așa, de afectare a prudenței financiare. De aceea, din punctul meu de vedere, era o sumă care ar trebui să fie alocată și, poate, dacă aceste lucruri erau evaluate mai atent în perioada anterioară dezbaterilor din Comisia de București, poate că se găsau niște soluții care să fi armonizat mai intențiile tuturor partidelor din arcul guvernamental”, a declarat Marinescu. Când ar putea primi banii magistrații Marinescu speră că va fi posibilă o rectificare bugetară, iar magistrații să își primească drepturile restante. „Eu sper, sincer, că în acest an să reușim să plătim astfel de sume, dar nu pot vorbi în locul Ministerului de Finanțe. Dar, la discuție principială, ceea ce s-a întâmplat, este că în nicio formă nu trebuie interpretat ca un refuz aplica niște hotărâri judecătorești. Această obligație este una care ține de esența funcționalității statului de drept. Atunci justiția a spus că lucrurile stau într-un anumit fel, trebuie să fie respectate și (…) aceste drepturi trebuie să fie plătite. Dacă Ministerul de Finanțe a avut nevoie de o prorogare, atunci probabil că aceste drepturi vor fi realizate în viitor (…) cu niște consecințe de creștere a lor prin dobânzi, prin alte mecanisme”, a mai spus Radu Marinescu. Ministrul Justiției a comparat bugetul cu o prăjitură. „Englezii au o vorbă? Nu poți să ai prăjitura și să o și mănânci. Cu toate cuvinte, prăjitura e una singură, dacă prăjitura se face în lumea așa plastic bugetul și trebuie să o feliezi foarte atent, încât, bineînțeles, fiecare să primească, dacă atâta e prăjitura și atât se poate împărți, atunci trebuie să privim, să vedem cum mărim această prăjitură, ca pentru viitor să se poată aloca mai mult. (…) Unicul lucru pe care vreau să-l spun eu categoric, este că aceste drepturi trebuie să fie respectate. Nu există să favorizezi pensionanii în dauna magistraților sau magistrații în dauna pensionarilor”, a mai spus ministrul Justiției.

Cum vede Reuters criza bugetară din România: Deficit record, recesiune tehnică și coaliție la limită

Războiul din Iran a amplificat întârzierile bugetare. Administratorii datoriei românești au anulat deja șase licitații de obligațiuni în ultimele săptămâni, scrie Reuters. România va trece joi un nou test pe piețele financiare, când are loc o licitație de obligațiuni – în aceeași zi în care parlamentarii urmează să voteze definitiv bugetul. Bugetul vizează reducerea deficitului la 6,2% din PIB, de la 7,7% în 2025. România are în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Creșterea economică de 1%, deja în pericol Estimarea guvernului privind o creștere economică de 1% – pe care se bazează toate calculele de reducere a deficitului – este deja fragilă. Conflictul din Orientul Mijlociu a crescut randamentele datoriei și prețurile la combustibili. Inflația a urcat spre două cifre. Economia se află deja într-o recesiune tehnică. Tocmai acest context a alimentat sprijinul pentru opoziția de extremă dreapta. Aceasta se bucură în prezent de cel mai puternic suport public, potrivit Reuters. Ce amenință stabilitatea coaliției  Propunerea PSD privind ajutoare unice pentru pensionarii cu venituri mici – circa 250 de milioane de dolari – nu a întrunit cvorumul de două ori în comisie. Social-democrații au amenințat că vor boicota bugetul în totalitate dacă amendamentul nu este adoptat. Nu era clar miercuri seară dacă votul final de joi va mai avea loc. Propunerea PSD privind ajutoare unice pentru pensionarii cu venituri mici – circa 250 de milioane de dolari – nu a întrunit cvorumul de două ori în comisie.