Mihai Fifor, despre coaliție: Ar fi iresponsabil să mergem mai departe pe un drum pe care 80% dintre români îl consideră greșit
„Când pune vocea de scenă, Ilie Bolojan rostește, gutural, grav, profund, a la Barry White: . Suspină gospodinele în Bihor…Dacă ar fi și altceva decât sprâncene, voce și vorbe goale, poate că ar convinge pe cineva. Din păcate, însă, firul roșu care traversează întreaga sa guvernare, de mai bine de 9 luni, este exact opusul: (i)responsabilitatea. Gravă. Cronică. În detrimentul românilor”, a scris Fifor, sâmbătă, pe Facebook. El arată că ar fi iresponsabil din partea PSD să meargă mai departe pe un drum pe care 80% dintre români îl consideră greșit și spune că un partid responsabil nu asistă pasiv la prăbușire, ci arată solidaritate cu românii puși la pământ de „reformă”. Social-democratul afirmă că ar fi irespoinsabil din partea PSD să gireze un guvern incapabil să reacționeze în criză și să susțină în continuare o guvernare care destabilizează economia. „Stabilitatea reală înseamnă să oprești declinul” „Nu mai putem ascunde realitatea în spatele unor cuvinte goale precum , sau . A continua în această formulă nu înseamnă stabilitate. Înseamnă complicitate la declin. Înseamnă complicitate la măsuri aberante care au dus și duc România în gard. Să fim clari: când economia se prăbușește, nu există stabilitate. Există doar vulnerabilitate. Stabilitatea reală înseamnă să oprești declinul, nu să îl administrezi pasiv. Înseamnă să ai curajul unei schimbări reale. Pentru binele fiecărui român. Nu doar pentru privilegiații de la masa mare a premierului Bolojan”, adaugă Mihai Fifor. El acuză că premierul a transformat guvernarea într-un exercițiu de veto personal: „Refuză dialogul, respinge orice alt punct de vedere și blochează sistematic inițiative esențiale – luni întregi pentru programul de relansare economică, pentru buget, pentru măsuri sociale, săptămâni pierdute în plină criză. Decizii întârziate, oportunități ratate, costuri plătite tot de români”. „Avem nevoie de un guvern funcțional” Social-democratul arată că Bolojan nu este în conflict cu un singur partid, ci este în conflict cu toată lumea, iar uneori „pare că e în conflict cu sine însuși”. „Respinge nu doar propunerile PSD, ci pe ale tuturor. A sfidat întreaga Coaliție când a tăiat investițiile locale. A stârnit nemulțumiri inclusiv în propriul partid, unde primari și lideri locali au contestat public măsurile sale. A reușit performanța de a antagoniza simultan partide, administrații și categorii sociale. Un guvern nu poate funcționa așa. O țară nu poate fi condusă așa. România nu își permite să fie ținută pe loc de aroganța, rigiditatea și încăpățânarea unui singur om. Într-un context economic dificil, cu presiuni externe tot mai mari, avem nevoie de un guvern funcțional, capabil să reacționeze rapid și coerent. Astăzi, guvernul nu reacționează la timp, nu corectează și nu livrează rezultate”, mai spune liderul PSD. „Până astăzi, bilanțul este limpede: multă voce, puțin talent. Și când tot ce faci îți dă cu minus, responsabil este să pleci”, a conchis Mihai Fifor.
Nicușor Dan nu s-a mai suit la volan de când a ajuns președinte. Dezvăluirea a fost făcută chiar de el. Care este motivul
Președintele Nicușor Dan a fost luat astăzi prin surprindere când a fost întrebat de unul dintre reporteri când a alimentat ultima oară la pompă. Nicușor Dan a mărturisit că, de când a preluat mandatul la Cotroceni, nu s‑a mai urcat la volanul mașinii personale. Motivul fiind legat de protocolul de securitate. ”Din condiții de securitate, nu mai conduc mașina, deci nu mai alimentez”, a spus președintele României, Nicușor Dan. Nicușor Dan, despre tensiunile din Coaliție Întrebarea a venit pe fondul discuțiilor despre modul în care Guvernul gestionează creșterea prețurilor la carburanți. Reporterii au atras atenția că, deși au existat azi ședința de Coaliție și promisiunea privind adoptarea unor măsuri, partidele nu au ajuns la un acord. Ministerul Finanțelor a propus reducerea accizelor, însă măsura nu a fost acceptată de toți partenerii de guvernare. Președintele a precizat că negocierile continuă și că există așteptarea ca până la ședința de Guvern programată joi să fie stabilită o soluție comună. „Intențiile fiecărui dintre partidele care formează guvernarea este să rezolve, măcar în parte, aceasta problemă a prețurilor. A fost o coaliție azi, mai sunt discuții pană la ședința de Guvern de joi și eu sper ca până joi să se găsească formula potrivită pe care coaliția să și-o asume”, a spus Nicușor Dan. Urmează adoptarea unor noi măsuri În urma ședinței Coaliției de Guvernare, liderii au convenit ca în perioada imediat următoare să fie adoptate noi măsuri pentru protejarea cetățenilor și menținerea echilibrelor economice, a anunțat Mediafax. A fost mandatat un grup de lucru format din vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul Economiei, Irineu Darău, care urmează să propună un nou set de măsuri. Principala măsură luată în calcul este reducerea accizei la carburanți, măsură care ar urma să atenueze efectele scumpirilor la pompă. Totuși, Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va reduce acciza la carburanți, în special la motorină, conform Digi24. Recomandarea autorului: Bolojan anunță măsuri discriminatorii pentru români. Scade acciza doar la motorină, nu și la benzină. Chiar și așa, nu știe cu cât. „Lucrăm la 1-2 ipoteze”
Traian Băsescu: Bolojan a salvat trecerea României la Junk, dar a afectat puternic sectorul economic
„Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu. Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul bugetar. „Am văzut și eu chestia asta cu sporurile la Ministerul Dezvoltării. Am constatat că salarii de 35% din salariul brut, spor de compromis sau cum îl numeau (…) spor de complexitate. Adică munca lor este complexă și trebuie să le mai dea sporul ăsta. Nu poți să lași mamele, persoanele cu handicap și bugetarii să aibă în continuare sporuri pe bandă rulantă”, a spus fostul președinte. Băsescu a susținut că măsurile trebuiau orientate diferit, invocând modelul din 2010 „Eu aș fi mers exact cum am mers în 2010. Pentru că atunci principiul a fost nu ne atingem de economie, nu-i punem sarcini în plus. Hai să vedem cum rezolvăm și fără să creăm foarte mult șomaj. Și atunci am văzut o chestie de genul tăiem 25% la toată lumea, dar nu dăm pe nimeni afară. Și facem reducerea de personal din două surse. Una era nimeni nu poate lua în același timp și salariu și pensie de la stat. Și au plecat vreo 20 și ceva de mii de oameni din minister. Și a doua: la fiecare șapte pensionari numeam o angajare. Și am plecat de la un deficit bugetar puțin mai mare decât cel de acum”, a precizat Băsescu. Fostul președinte a mai afirmat că tensiunile din coaliție creează percepția de instabilitate politică și afectează capacitatea statului de a se împrumuta. „Nu fac decât să creeze impresia de instabilitate politică, ceea ce nu-i bine pentru România. Au încercat luna asta de câteva ori să împrumute bani de la bănci. Nu le-a dat nimeni bani la o dobândă acceptabilă (…) Ridicolul situației este că nu poți să-i ceri băncii să-ți dea bani cu 4,5% dobândă când tu ai inflație 10%. N-ai cum să o rezolvi. Marea problemă aici va fi plata dobânzilor. Deci, anul trecut, în 2025, am plătit 10 miliarde de euro dobânzi. 10 miliarde de euro, deci 1.000 de km de autostradă. Anul acesta sunt 12 miliarde dobânzi și la anul vor fi mai mari sumele pe care trebuie să le plătim ca dobândă. După mine, ar fi foarte bine să facem un acord de precauție cu fondul, în care să știm că avem o sumă rezervată și la nevoie o putem trage. Cât timp ai acord cu fondul, sigur nu intri în încetare de plăți”, a conchis Băsescu.
USR cere adoptarea proiectului care reduce diurnele magistraților la nivelul funcționarilor
Proiectul, depus în decembrie 2025 de deputații Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, modifică OUG 27/2006 și prevede ca diurna să fie o sumă fixă, nu procent din salariu. În prezent, diurna este de 2% din indemnizația brută de încadrare, ceea ce poate ajunge la echivalentul a 40% din salariul lunar. „Hai să o punem în context. 2% pe zi din salariul lunar, înseamnă de fapt 40% pe lună”, spune deputatul USR Alin Stoica. Potrivit acestuia, acest mecanism este folosit pentru a încuraja delegările și detașările în sistem. „Această majorare substanțială constituie «morcovul», motivarea pozitivă pe care o folosește oligarhia din fruntea magistraturii de azi, pentru a convinge magistrații să accepte delegările și detașările. În același timp, constituie și «bățul», pentru că încetarea delegării sau detașării vine și cu pierderea acestui stimulent financiar”, afirmă Stoica. Deputatul susține că acest sistem influențează modul în care sunt ocupate funcțiile de conducere. „Să punem la socoteală și faptul că mai mult de jumătate din magistrații din funcție de conducere sunt numiți prin delegare/detașare, nu prin concurs? Să mai menționăm și faptul că mulți dintre magistrații care lucrează în CSM sunt detașați din instanțe și beneficiază de acest «spor» de prietenie?”. El atrage atenția și asupra diferențelor dintre magistrați. „Să mai menționăm și efectul demotivant pe care această diferență îl are asupra celorlalți magistrați care nu sunt în cercul tovarășilor Liei? Magistrați care au aceleași atribuții, dar care sunt plătiți cu 40% mai puțin. Iată cum, un articol aparent lipsit de importanță stă la baza unui fenomen care denaturează actul de justiție în România – Delegatocrația”, mai spune deputatul USR.
Marinescu nu a fost prezent la discuția prin care s-au luat bani de la justiție
„De unde s-au luat banii a fost o decizie a Ministerului de Finanțe (…). S-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției, pentru că Ministerul Justiției ești Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credinte distincți, dar bineînțeles că este, la fel de adevărat, e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești”, spune ministrul Radu Marinescu, la Off the Record, de la MEDIAFAX. Ministrul afirmă că sumele de bani pentru magistrați vor trebui să fie achitate, fiind vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate. „Sperăm că anul acesta să se găseasă totuși fonduri, sigur că nu pot vorbi în locul ministrului de Finanțe, dar sumele erau bugetate (…). Din propunerele făcute din proiectul de buget rezultat, au crescut substanțial bugetele acestea, atât ale ICCJ-ului, cât și al Ministerului Public cu aceste drepturi restanțe care urmau să fie achitate. Este vorba de sume considerabile, probabil mai mult de un miliard de lei”, mai spune ministrul Justiției. Discuția din coaliție, fără ministrul Justiției Radu Marinescu a spus că nu a participat la discuțiile prin care restanțele magistraților au fost prorogate. „Eu n-am participat la aceste discuții, au fost discuții în coaliție, însă, din câte am înțeles, decizia a fost a Ministerului de Finanțe.Pe de altă parte, trebuie să fim onești, să spunem, că era foarte cunoscută poziția Partidului Social-Democrat de a se aloca această sumă de bani. Nu era o sumă care, la nivel întregului buget, să comporte un risc sistemnic, să zic așa, de afectare a prudenței financiare. De aceea, din punctul meu de vedere, era o sumă care ar trebui să fie alocată și, poate, dacă aceste lucruri erau evaluate mai atent în perioada anterioară dezbaterilor din Comisia de București, poate că se găsau niște soluții care să fi armonizat mai intențiile tuturor partidelor din arcul guvernamental”, a declarat Marinescu. Când ar putea primi banii magistrații Marinescu speră că va fi posibilă o rectificare bugetară, iar magistrații să își primească drepturile restante. „Eu sper, sincer, că în acest an să reușim să plătim astfel de sume, dar nu pot vorbi în locul Ministerului de Finanțe. Dar, la discuție principială, ceea ce s-a întâmplat, este că în nicio formă nu trebuie interpretat ca un refuz aplica niște hotărâri judecătorești. Această obligație este una care ține de esența funcționalității statului de drept. Atunci justiția a spus că lucrurile stau într-un anumit fel, trebuie să fie respectate și (…) aceste drepturi trebuie să fie plătite. Dacă Ministerul de Finanțe a avut nevoie de o prorogare, atunci probabil că aceste drepturi vor fi realizate în viitor (…) cu niște consecințe de creștere a lor prin dobânzi, prin alte mecanisme”, a mai spus Radu Marinescu. Ministrul Justiției a comparat bugetul cu o prăjitură. „Englezii au o vorbă? Nu poți să ai prăjitura și să o și mănânci. Cu toate cuvinte, prăjitura e una singură, dacă prăjitura se face în lumea așa plastic bugetul și trebuie să o feliezi foarte atent, încât, bineînțeles, fiecare să primească, dacă atâta e prăjitura și atât se poate împărți, atunci trebuie să privim, să vedem cum mărim această prăjitură, ca pentru viitor să se poată aloca mai mult. (…) Unicul lucru pe care vreau să-l spun eu categoric, este că aceste drepturi trebuie să fie respectate. Nu există să favorizezi pensionanii în dauna magistraților sau magistrații în dauna pensionarilor”, a mai spus ministrul Justiției.
Cum vede Reuters criza bugetară din România: Deficit record, recesiune tehnică și coaliție la limită
Războiul din Iran a amplificat întârzierile bugetare. Administratorii datoriei românești au anulat deja șase licitații de obligațiuni în ultimele săptămâni, scrie Reuters. România va trece joi un nou test pe piețele financiare, când are loc o licitație de obligațiuni – în aceeași zi în care parlamentarii urmează să voteze definitiv bugetul. Bugetul vizează reducerea deficitului la 6,2% din PIB, de la 7,7% în 2025. România are în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Creșterea economică de 1%, deja în pericol Estimarea guvernului privind o creștere economică de 1% – pe care se bazează toate calculele de reducere a deficitului – este deja fragilă. Conflictul din Orientul Mijlociu a crescut randamentele datoriei și prețurile la combustibili. Inflația a urcat spre două cifre. Economia se află deja într-o recesiune tehnică. Tocmai acest context a alimentat sprijinul pentru opoziția de extremă dreapta. Aceasta se bucură în prezent de cel mai puternic suport public, potrivit Reuters. Ce amenință stabilitatea coaliției Propunerea PSD privind ajutoare unice pentru pensionarii cu venituri mici – circa 250 de milioane de dolari – nu a întrunit cvorumul de două ori în comisie. Social-democrații au amenințat că vor boicota bugetul în totalitate dacă amendamentul nu este adoptat. Nu era clar miercuri seară dacă votul final de joi va mai avea loc. Propunerea PSD privind ajutoare unice pentru pensionarii cu venituri mici – circa 250 de milioane de dolari – nu a întrunit cvorumul de două ori în comisie.
Ciucu: Primăria Capitalei riscă să intre în incapacitate de plată în aprilie
„O nouă amânare, mereu cu piciorul pe frână. NU MAI ESTE TIMP! Bugetul de stat trebuie adoptat de urgență, altfel Primăria Capitalei riscă să intre în incapacitate de plată în luna aprilie”, a scris luni seara pe Facebook Ciprian Ciucu. El spune că în aprilie Primăria are un vârf de plăți generat de obigațiuni emise în urmă cu 20 de ani, care nu mai pot fi „rostogolite”. „Fac un apel la toate partidele Coaliției, în special la PSD, să nu mai amâne adoptarea legii bugetului. Nu credeți mesajele iresponsabile care vă spun că Bucureștiul ”, susține Ciucu. Conform acestuia, circa 35-40% din veniturile bugetului de stat provin din taxe și impozite colectate în București. „Destrăbălare bugetară” „Am ajuns aici din cauza destrăbălării bugetare a Guvernului Ciolacu. Repet! În 2024 și în 2025, Primăriei Capitalei i s-au luat, pentru a acoperi găurile destrăbălării bugetare, peste 3,5 miliarde de lei. Mai mult, Sectorarelor li s-a luat o sumă echivalentă. Per total, Bucureștiul are un deficit de finanțare de 7 miliarde de lei. Suma este uriașă! Să vă dau un exemplu: în anul 2023, cotele erau de aproximativ 550 de milioane/lună. Astăzi, sunt de doar 350 milioane/lună”, mai scrie Ciucu pe rețeaua de socializare. Primarul general adaugă că a pregătit reformele necesare pentru a reduce din cheltuielile administrative. „O nesimțire de netolerat”, spune fostul premier Marcel Ciolacu. Acesta îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că vrea să „fure” venituri din toate județele, ca „să-i dea mai multe miliarde lui Ciucu, la cel mai bogat municipiu al țării”.
PSD, despre buget: Alocările trebuie să respecte politicile tuturor partidelor din coaliție
Potrivit unui comunicat al PSD, cei care refuză să includă în buget sau care vor să reducă alocarea pentru Programul PSD de solidaritate riscă să determine un blocaj politic nejustificat și iresponsabil, cu implicații negative asupra execuției bugetare din acest an. Social-democrații susțin că Programul de solidaritate are un impact minimal asupra bugetului de stat, dar este absolut necesar pentru susținerea unor categorii sociale afectate puternic de creșterea inflației și de măsurile de austeritate de anul trecut. „Programul PSD prevede ca din veniturile bugetare estimate la peste 860 de miliarde de lei să se aloce aproximativ 3,4 miliarde lei (0,4%) pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri mici, a mamelor și a copiilor din familiile sărace”, transmite PSD. Sursa de finanțare ar urma să fie veniturile obținute din taxe și impozite: „Deci invocarea pentru astfel de alocări reflectă fie rea-credință, fie o înțelegere rudimentară a construcției fiscal-bugetare”. Astfel, PSD solicită partenerilor de guvernare să nu blocheze adoptarea bugetului prin respingerea sau reducerea alocărilor pentru Programul de solidaritate: „Guvernarea nu se poate rezuma doar la cifrele bugetare. Guvernarea trebuie să fie în primul rând pentru oameni și trebuie să țină cont de greutățile lor. Totodată, trebuie subliniat că invocată de unii dintre parteneri nu este doar responsabilitatea PSD și nu trebuie invocată doar atunci când PSD își apără propriul electorat! Stabilitatea politică este responsabilitatea tuturor partidelor din arcul guvernamental care au obligația să respecte alegătorii celorlalți parteneri de guvernare”.
Nicușor Dan, despre buget și coaliție: Discuția pe buget e gata să înceapă
„Este o discuție de început de sesiune parlamentară. Sunt mai multe subiecte de politică internă pe agenda. Sunt bucuros că în ședința de Coaliție de ieri (luni – n.r.) cumva s-a ajuns la un consens pe niște legi importante. Mai sunt și altele. Urmează și dezbaterea pe buget. Pe scurt, probleme de actualitate”, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan, la Radio România Actualități, când a fost întrebat de ce a convocat întâlnirea cu liderii coaliției de guvernare. Dan a precizat că e vorba despre o întâlnire periodică, una din întâlnirile periodice pe care le are cu partidele. Despre faptul că suntem la jumătatea lunii februarie și România încă nu are buget, președintele a spus că și-ar fi dorit să existe un buget la sfârșitul anului trecut, „astfel încât toată lumea să poată să-și facă programările pentru anul 2026”. „Sunt patru partide plus minoritățile naționale, fiecare cu susținătorii, urmăritorii, votanții lor. Interesele acestor categorii de public nu sunt întotdeauna convergente și atunci există o întârziere în a lua deciziile. E o normalitate în condițiile date. Din nou trebuie să salutăm faptul că și partenerii noștri văd asta, apreciază asta, creditorii noștri văd asta, faptul că fiecare din aceste partide și-a asumat și guvernarea într-o situație financiară dificilă și obligația de a păstra direcția pro-occidentală. Asta este de salutat. Și atunci, bineînțeles că, fiind publicuri diferite, partide care de-a lungul timpului au avut diferite, tot împinse de publicurile lor, diferite conflicte, deciziile se iau puțin mai greu”, explică președintele întârzirea pe adoptarea bugetului. În legătură de decizia pe buget, Dan a spus că a discutat luni cu ministrul de Finanțe, care, la rândul lui, a avut discuții cu toate instituțiile interesate și declară că „discuția pe buget e gata să înceapă”. Despre punctele importante de discutat pe agenda de marți,Nicușor Dan a spus că e vorba despre buget și alte chestiuni de ordin legislativ, pe legea administrației, a reformei administrației și alte puncte tot pe palierul legislativ.
Liderii coaliţiei de guvernare merg marţi la Cotroceni
Preşedintele Nicuşor Dan îi aşteaptă marţi la Cotroceni pe liderii coaliţiei de guvernare. Liderii coaliţiei tocmai au convenit asupra unor măsuri care vizează reforma administrației și pachetul de relansare economică prin Ordonanță de Urgență, imediat după avize. Calendarul vizat: avizul CES miercuri și adoptarea în ședința de Guvern de joi. Reducerile de cheltuieli vor ține cont de ce au tăiat deja ministerele în 2025, astfel încât să se ajungă la ținta totală de 10%. Actul va include excepții pentru domeniile apărare, ordine publică, siguranță națională, educație, sănătate și cultură, iar economiile vor fi adaptate fiecărui sector. Coaliția a stabilit și revizuirea taxelor și impozitelor locale, analizând efectele supraimpozitării, situația clădirilor mai vechi de 50 de ani și regimul persoanelor cu dizabilități, urmând ca un grup de lucru să prezinte soluțiile finale. Guvernul pregătește modificări la taxele locale: persoanele cu dizabilități ar putea plăti cu 50% mai puțin impozit pentru prima locuință și prima mașină cu motor mic, iar pentru casele mai vechi de 50 de ani se discută o reducere de 25%. Înainte de 1 ianuarie 2026, reducerea pentru aceste imobile era de 50%. Preşedintele Nicuşor Dan şi-a programat marţi, 17 februarie, o întâlnire cu liderii coaliţiei, la Cotroceni, de la ora 15.00. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan acceptă condițiile PSD pentru reforma administrativă. Nu se taie salariile la personalul medical, Educație, MAI și MApN – SURSE Ilie Bolojan adoptă prin OUG reforma administrației. Coaliția va revizui și taxele și impozitele locale. Pe ce decizii au căzut de acord liderii