Franța returnează Coastei de Fildeș o tobă sacră jefuită în era colonială

franta-returneaza-coastei-de-fildes-o-toba-sacra-jefuita-in-era-coloniala

A fost prima astfel de returnare a Franței în Coasta de Fildeș și a făcut parte dintr-o campanie mai amplă între guvernele europene și occidentale de a returna obiecte prețioase după decenii de rezistență, notează AP. Djidji Ayôkwé, o tobă masivă din lemn sculptat, folosită odinioară de populația Atchan din regiunea Abidjan pentru a comunica între sate, a fost jefuită de autoritățile coloniale franceze în 1916 și se numără printre cel puțin 140 de artefacte jefuite pe care Coasta de Fildeș a cerut Franței să le returneze. „Aceasta este o zi istorică și un moment de dreptate și comemorare”, a declarat ministrul Culturii din Coasta de Fildeș, Françoise Remarck, la un eveniment organizat pentru primirea artefactului pe Aeroportul Internațional Félix Houphouët-Boigny. Toba de lemn (al cărei nume înseamnă „leu-panteră”) măsoară aproximativ 3,4 metri lungime și cântărește aproximativ 400 kg. Istoricii spun că a jucat un rol cheie în avertizarea satelor cu privire la recrutarea pentru muncă forțată organizată de autoritățile coloniale.

Alegeri prezidențiale în Coasta de Fildeș: Alassane Ouattara încearcă să obțină al patrulea mandat

alegeri-prezidentiale-in-coasta-de-fildes:-alassane-ouattara-incearca-sa-obtina-al-patrulea-mandat

Secțiile de votare se deschid la ora 11:00 și se închid la ora 20:00, peste 8,7 milioane de cetățeni fiind înscriși pe listele electorale, potrivit AP. La alegerile anterioare, prezența la vot a depășit ușor pragul de 50%. În vârstă de 83 de ani, Ouattara candidează pentru un al patrulea mandat consecutiv, fiind considerat favorit clar în fața celor patru contracandidați: Simone Gbagbo, fosta primă doamnă, Jean-Louis Billon, fost ministru al Comerțului, și alți doi politicieni locali. Formațiunea prezidențială deține deja 169 dintre cele 255 de locuri din Parlament, ceea ce îi oferă o majoritate confortabilă. Ouattara, fost director general adjunct al Fondului Monetar Internațional, este creditat cu redresarea economiei ivoriene după războiul civil, prin investiții masive în infrastructură și agricultură. Țara a înregistrat o creștere economică medie de aproximativ 6% pe an, însă peste 37% din populație trăiește încă în sărăcie, iar șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat. La ultimul său miting electoral din Abidjan, Ouattara le-a transmis susținătorilor că dorește să continue pe drumul dezvoltării: „Am realizat o creștere semnificativă, dar trebuie să mergem mai departe”. Campania electorală a fost însă marcată de tensiuni și proteste, după ce candidaturi importante – printre care cea a fostului președinte Laurent Gbagbo și a bancherului Tidjane Thiam – au fost respinse de autoritățile electorale. Susținătorii acestora au organizat manifestații în mai multe orașe, soldate cu sute de arestări și zeci de condamnări. Situația a readus în atenție traumele crizelor post-electorale din trecut, în special cele din 2010-2011, când peste 3.000 de persoane și-au pierdut viața, și cele din 2020, soldate cu aproape 100 de morți. Guvernul a anunțat că a mobilizat peste 40.000 de membri ai forțelor de ordine pentru a asigura desfășurarea în siguranță a scrutinului. Lideri africani cu cele mai lungi mandate Dacă va câștiga, Ouattara se va alătura grupului de lideri africani cu cele mai lungi mandate – precum Paul Biya (Camerun, 92 de ani) și Yoweri Museveni (Uganda, 81 de ani) – într-un continent unde conducerea este încă dominată de politicieni vârstnici, deși populația este una dintre cele mai tinere din lume. Rezultatele preliminare sunt așteptate în următoarele zile, sub atenta supraveghere a observatorilor internaționali, care monitorizează procesul pentru a evalua corectitudinea și transparența alegerilor.