Nicușor Dan i-a expus comisarului european pentru transport și turism atuurile României în conectivitate
„Transportul și asigurarea unor rute sigure pentru mărfuri capătă o importanță strategică tot mai mare atât pentru România, cât și pentru întreaga Uniune Europeană, pe fondul războiului din Ucraina și a actualei crize din Orientul Mijlociu”, este de părere Nicușor Dan. În acest context, întâlnirea pe președintele României, Nicușor Dan, a avut-o marți, la Palatul Cotroceni, cu Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism, a vizat, în primul rând, modul în care țara noastră își poate valorifica mai bine atuurile în arhitectura generală a conectivității. Astfel, Portul Constanța, coridoarele Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și coridoarele Rin – Dunăre au devenit esențiale atât pentru fluxurile de mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară. „I-am spus comisarului european Apostolos Tzitzikostas că, dată fiind poziția geostrategică a României, inclusiv pentru implementarea Coridorului vertical, țara noastră trebuie să acceseze mai mult din fondurile europene suplimentare destinate interconectivității. România are nevoie în continuare de dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel național, inclusiv finalizarea a trei proiecte majore de autostrăzi – A1, Sibiu–Pitești, care face legătura cu Europa Centrală, A7 – autostrada Moldovei, spre Ucraina și A8 „Autostrada Unirii”, care ne conectează cu Republica Moldova. Pentru toate investițiile din infrastructură, fondurile de coeziune rămân esențiale pentru noi. Securitatea țării noastre și, implicit, a Europei, depinde și de extinderea, în siguranță, a coridoarelor europene de transport către Ucraina și Republica Moldova, care ar genera și integrarea treptată în Piața Unică a acestor state”, a expus Dan.
Statele Unite sancționează un fost comisar european sub acuzația de cenzurarea platformelor americane
Potrivit Secretarului de Stat, Marco Rubio, cele cinci persoane vizate de sancțiuni „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime punctele de vedere americane cărora le opun. Acești activiști radicali și ONG-uri au intensificat cenzura de către state străine, în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”. Fostul comisar european vizat de interdicții este Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă între 2019 și 2024. Acesta a fost descris de Departamentul de Stat drept unul dintre artizanii DSA (Legea Serviciilor Digitale) pe care oficialii americani o consideră o depășire a reglementării legitime și o amenințare la adresa libertății de exprimare. Alături de Breton, interdicțiile de viză îi vizează pe Imran Ahmed, director executiv al organizației Centrul pentru Combaterea Urii în Mediul Digital, precum și pe Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, reprezentante ale organizației germane HateAid, și pe Clare Melford, cofondatoare a Indexului Dezinformării Globale (GDI). Un purtător de cuvânt al GDI a calificat măsura drept „imorală, ilegală și neamericană”, acuzând administrația Trump de un „atac autoritar asupra libertății de exprimare”.
Nicușor Dan a discutat cu comisarul european Magnus Brunner despre apărarea UE și spațiul Schengen
„Vizita sa în țara noastră are loc într-un context de securitate dificil, resimțit puternic în regiune. România se confruntă zilnic cu provocări tot mai complexe, dar și-a dovedit deja contribuția semnificativă la consolidarea securității Uniunii Europene și va continua să acționeze la fel de predictibil”, a scris Nicușor Dan într-un mesaj pe rețelele de socializare. În discuții, Dan a mulțumit comisarului Brunner „pentru sprijinul și implicarea sa în procesul de aderare a României la spațiul Schengen”. „Am subliniat că prima evaluare a țării noastre realizată după intrarea în Schengen a confirmat că România acționează ca un membru deplin și responsabil, fără deficiențe majore care să necesite măsuri urgente”, a mai spus Dan. Un alt subiect abordat a fost apărarea granițelor Uniunii Europene, pe fondul războiului din Ucraina. „Apreciem recunoașterea regiunii Mării Negre ca zonă strategică, de care depinde siguranța întregii Europe și susținerea primită de la nivel european pentru întărirea capacității de reacție la agresiunea hibridă din partea Rusiei”, a încheiat președintele.
Ilie Bolojan a discutat la Palatul Victoria cu comisarul european pentru agricultură și alimentație
În cadrul întâlnirii, premierul Bolojan a subliniat importanța consolidării producției și procesării produselor agricole din România. El a arătat că există deficite semnificative în anumite sectoare, precum producția de carne de porc și capacitatea de procesare, situație care determină exportul de materie primă și importul de produse finite. „Premierul a evidențiat importanța investițiilor care să sprijine diversificarea producției, dezvoltarea infrastructurii agricole moderne și asocierea producătorilor locali, pentru a spori competitivitatea pe piață”. Comisarul european Christophe Hansen a prezentat măsurile propuse de Comisia Europeană pentru protejarea fermierilor și dezvoltarea zonelor rurale, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru noile generații. El a subliniat accentul pus pe sprijinirea fermelor mici și de familie, stimularea tinerilor fermieri și modernizarea exploatațiilor prin investiții în tehnologii, inclusiv sisteme de irigații. „Premierul a arătat că este esențial ca viitoarea Politică Agricolă Comună să rămână echilibrată și să beneficieze de un buget adecvat, în condițiile în care unele state membre propun diminuarea fondurilor europene. El a subliniat că regulile de accesare a finanțărilor trebuie să fie realiste și adaptate nivelului de dezvoltare al fiecărui stat, pentru a asigura protecția fermierilor și accesul efectiv la resursele disponibile. De asemenea, România consideră că fondurile de coeziune și cele dedicate PAC trebuie să rămână distincte, având roluri complementare”. Pachetul de propuneri privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 a fost publicat de Comisia Europeană la 16 iulie 2025, iar negocierile vor continua pe parcursul următorilor doi ani.