Tot mai mulți tineri olandezi ajung în comă după folosirea excesivă a țigărilor electronice. În Olanda, produsele de vaping sunt interzise
Cel puțin cinci adolescenți și tineri adulți din Țările de Jos au fost la un pas de moarte după ce au folosit în exces țigările electronice (vape), relatează RTL Nieuws. Patru dintre aceștia au fost ținuți în comă indusă o perioadă îndelungată. Toți au folosit lichide aromate pentru vapat – produse care sunt acum interzise în Olanda. În paralel, 16 spitale olandeze au raportat cazuri grave de afecțiuni pulmonare asociate cu vapatul, printre care plămâni colapsați sau simptome de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). În cel puțin opt cazuri, tinerii au suferit atacuri de astm provocate de consumul acestor produse. Vapingul nu mai este un moft Specialiștii trag un semnal de alarmă și consideră situația „extrem de îngrijorătoare”, avertizând că, în viitor, ar putea apărea și decese cauzate de vapat. Esther Croes, expert în tutun la institutul Trimbos, a subliniat că adolescenții nu ar trebui să dezvolte astfel de afecțiuni. Potrivit ei, este momentul ca părinții, cadrele medicale și autoritățile să trateze vapatul ca o cauză serioasă a acestor probleme de sănătate. În martie, ministrul olandez al sănătății, Vincent Karremans, a anunțat că ia în considerare creșterea vârstei legale pentru achiziționarea țigărilor și a produselor de vapat de la 18 la 21 de ani. De asemenea, are în vedere înăsprirea sancțiunilor pentru vânzarea ilegală de lichide aromate și incriminarea acestui tip de comerț.
Boloş, despre închiderea centralelor pe cărbune: Discuţiile sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu respecta angajamentul faţă de Comisie
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a afirmat că discuţiile cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune a centralelor pe cărbune. Astfel, planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi produşi de acestea va fi dus la bun sfârşit. Întrebat la finalul şedinţei de Guvern despre ce ar putea face țara noastră în condițiile în care oficialii de la Bruxelles insistă cu închiderea centralelor pe cărbune, acesta a afirmat că angajamentul față de Comisie va fi respectat. „Raportat la problema scoaterii din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune este o problemă de interes naţional. Sunt 1.755 de megawaţi, după cum vă poate confirma şi Ministerul Energiei care deţine informaţiile detaliate. Discuţiile pe care le avem cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu ne respecta angajamentul faţă de Comisie pentru scoaterea din funcţiune a acestor capacităţi energice şi de a amâna până când planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi va fi dus la bun sfârşit. Este vorba de centralele de la Turceni şi Işalniţa şi este o problemă de siguranţă energetică naţională care afectează prin scoaterea din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, afectează siguranţa energetică a Românie”, a declarat Marcel Boloş. CITEȘTE ȘI: Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare Prima ședință a guvernului condus de premierul INTERIMAR Cătălin Predoiu: Se discută despre aprobarea a patru proiecte Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!” Comisia Europeană îndeamnă România să elimine restricțiile privind stabilirea PREȚURILOR la gaze. Reacția producătorilor și furnizorilor și impactul în facturi De ce a sărit cursul euro de PRAGUL psihologic de 5 lei și care sunt șansele să coboare sub el? Explicațiile și previziunile președintelui CFA România Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Boloș: Până la sfârșitul lunii iulie trebuie să avem decizia de aprobare a PNRR-ului modificat/ Ce spune despre evoluția cursului leu-euro?
„I-am spus domnului prim-ministru interimar că este esențială continuarea procesului de renegociere cu Comisia Europeană întrucât tehnic, până la sfârșitul lunii mai, trebuie să finalizăm aceste demersuri foarte importante pentru țara noastră, astfel încât dacă închidem tehnic procesul de renegociere, până la sfârșitul lunii iulie să avem decizia de aprobare a PNRR modificat”, spune Marcel Boloș, după discuțiile de lucru de la Palatul Victoria cu Cătălin Predoiu. Întrebat dacă starea de interimat în care se află actualul Executiv încurcă procesul de renegociere a PNRR, Boloș arată că mâine, în ședința de Guvern, va aproba un memorandum care „să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului”. „Nu poate adopta proiecte de legi și nu poate adopta proiecte de ordonanță de urgență, dar mandatul de care are nevoie pentru renegociere se aprobă pe bază de memorandum pe care-l vom prezenta în Guvern, mâine, astfel încât Guvernul interimar să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului. Cred că din acest punct de vedere, formalitățile necesar pentru renegociere le vom avea închise”. Cât despre banii pe care România i-ar putea pierde în cazul în care nu îndeplinește reformele asumate în fața Comisiei, Boloș spune: „Pentru ceea ce înseamnă implementarea programelor de finanțare, aici lucrurile merg înainte. Este pentru România foarte important să închidem renegocierea pentru că dacă continuăm cu PNRR nemodificat avem un risc de penalizare pe care l-am mai menționat în ceea ce privește implementarea investițiilor de 13,7 miliarde de euro”. Moneda europeană se apropie de 5,1 lei Cursul leu-euro aduce „îngrijorări”, recunoaște Marcel Boloș. El spune că aceste evoluții din piață trebuie „tratate cu prudență”. „Sigur nu este o evoluție care să nu ne dea îngrijorări creștere cursului de schimb valutar și evoluția aceasta pe care o avem în raportul leu-euro din punct de vedere al Planului Național de Redresare și Reziliență, dar mai mult, din punct de vedere al stabilității și impactului asupra piețelor financiare, trebuie să tratăm cu prudență aceste evoluții (…) Acum sigur că e o perioadă și determinată și generată și de instabilitatea aceasta a alegerilor la nivel național și vom vedea cum evoluează, conchide șeful MIPE. Banca Națională a României (BNR) a publicat, miercuri, la ora 13, cursul de 5,0991 de lei pentru un euro. Este o creștere consistentă față de cotația băncii centrale de marți, prima zi în care depășise pragul psihologic, respectiv 5,0378 de lei. Cifrele BNR indică o creștere nominală de 0.0613 de lei, în contextul în care în ultima perioadă, ecartul era de cel mult 0.0002 de lei de la o zi la alta. (CITEȘTE MAI MULTE – AICI) Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Experiența ta pe Facebook se va înrăutăți și mai mult din cauza unei decizii a UE, avertizează Meta
Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp, avertizează că utilizatorii din Uniunea Europeană ar putea avea parte de o „experiență semnificativ mai slabă” pe platformele sale începând din această vară. Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a decis că modelul „consimți sau plătești” introdus de Meta în UE încalcă legislația europeană privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA). Modelul, lansat recent de companie, le oferă utilizatorilor europeni o alegere controversată: fie acceptă ca datele lor să fie colectate și combinate în scopuri publicitare, fie plătesc un abonament lunar pentru a utiliza serviciile Meta fără reclame personalizate. Comisia Europeană a considerat că această practică nu permite un consimțământ „liber și informat” și a amendat Meta cu 200 de milioane de euro. Ce înseamnă decizia pentru utilizatorii din Europa Meta a declarat, în raportul său financiar trimestrial, că va fi nevoită să facă modificări semnificative modelului său actual de monetizare pentru a se conforma cerințelor DMA. Aceste modificări, avertizează compania, ar putea duce la „un impact semnificativ negativ asupra experienței utilizatorilor din Europa” și ar putea afecta în mod direct veniturile generate în această regiune. Potrivit Meta, efectele s-ar putea resimți chiar din al treilea trimestru al acestui an, în paralel cu procedura de contestare a deciziei europene în instanțele competente. Cu alte cuvinte, europenii ar putea vedea mai puține funcții, o experiență de navigare mai greoaie sau mai multe limitări în utilizarea aplicațiilor Meta, cel puțin temporar. Meta vs. Comisia Europeană: o confruntare în plină desfășurare Analiștii cred că Meta încearcă să transforme nemulțumirea utilizatorilor în presiune publică împotriva Comisiei Europene. „Scopul real este ca publicul să devină vocal împotriva acestui regim de reglementare, care, într-adevăr, ar putea degrada serviciile disponibile pentru rezidenții UE”, a declarat Eric Seufert, analist la Mobile Dev Memo, pentru BBC. Comisia Europeană evaluează în prezent și alte modele alternative de monetizare introduse de Meta, inclusiv variante care folosesc mai puține date personale în scopuri publicitare. Însă până la o decizie clară, Meta are 60 de zile pentru a se conforma deciziei deja emise, în caz contrar riscând sancțiuni suplimentare. Meta prosperă financiar, dar sub presiune legală Paradoxal, avertismentul Meta vine într-un moment în care compania are performanțe financiare solide. Raportul pe primul trimestru al anului arată venituri publicitare consistente și o creștere de 6% a numărului de utilizatori activi zilnic. Mark Zuckerberg a declarat că Meta „face progrese semnificative” în dezvoltarea inteligenței artificiale și a ochelarilor inteligenți, iar Meta AI are deja aproape un miliard de utilizatori activi lunar. Totuși, compania se confruntă și cu alte fronturi de presiune: în SUA, Meta este în proces cu Comisia Federală pentru Comerț (FTC), care o acuză că a creat un monopol pe rețelele sociale prin achiziționarea Instagram și WhatsApp. În același timp, Apple a fost amendată recent cu 500 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru practici similare de control asupra propriului ecosistem digital. Ce urmează pentru utilizatorii din România și Europa Deși nu au fost anunțate încă detalii concrete privind modificările pe care Meta le va implementa, este posibil ca acestea să afecteze felul în care utilizatorii europeni interacționează cu Facebook și Instagram: mai puține opțiuni gratuite, mai puține funcții, sau o diferențiere vizibilă față de experiența oferită în alte regiuni ale lumii. Rămâne de văzut dacă acest conflict dintre Meta și UE va duce la o reglementare mai clară a modului în care giganții tech pot monetiza datele utilizatorilor — sau dacă, între timp, experiența digitală a milioane de europeni va fi redusă la un produs „tăiat pe margini”.
Apple, între ciocanul UE și nicovala lui Trump: fitilul războiului digital transatlantic a fost reaprins, scrie Politico
Comisia Europeană a dat din nou cu bâta-n baltă – cel puțin așa ar spune Apple. Gigantul american a fost sancționat cu o amendă de 500 de milioane de euro pentru modul în care operează App Store-ul în Europa, o decizie care tensionează și mai mult firava relație transatlantică dintre UE și SUA. În spatele sancțiunii nu se află doar un conflict tehnic sau comercial, ci și o filosofie profund diferită despre cine controlează lumea digitală – și cum. UE strânge șurubul, Apple răspunde acuzând Amenda de miercuri, impusă în baza Regulamentului privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), este doar ultimul episod dintr-un conflict care durează de ani de zile. Anul trecut, Comisia Europeană a mai aplicat Apple o sancțiune de 1,8 miliarde de euro pentru aceeași conduită, iar într-un alt caz notoriu, i-a cerut să returneze Irlandei 13 miliarde de euro în taxe neplătite. Apple, de partea sa, acuză Comisia că își schimbă constant regulile jocului. „În ciuda nenumăratelor întâlniri, Comisia continuă să mute porțile la fiecare pas”, a declarat purtătoarea de cuvânt a companiei, Emma Wilson. Aceasta a subliniat că Apple se simte vizată în mod nedrept, în contextul în care aproape toate marile companii vizate de DMA sunt americane. Zach Meyers, cercetător la Centre on Regulation in Europe (CERRE), spune pentru Politico că la mijloc este o diferență de viziune: „Apple și Comisia Europeană se află într-un dezacord profund, care face aproape imposibilă o soluție de compromis.” Compania vede ecosistemul său digital ca pe un sistem închis, cu beneficii în ceea ce privește securitatea și experiența utilizatorului. UE, în schimb, acuză practici anticoncurențiale care limitează libertatea dezvoltatorilor și afectează consumatorii. Tensiuni dincolo de tech: Trump, tarifele și miza geopolitică Contextul general complică și mai mult lucrurile. Amenda vine la doar câteva săptămâni după ce administrația Trump a suspendat pentru 90 de zile impunerea unor tarife „reciprocitare” împotriva Uniunii Europene. Mulți văd decizia Comisiei Europene ca fiind cel puțin influențată de aceste fricțiuni comerciale. Într-un climat geopolitic în care „suveranitatea digitală” a devenit o temă majoră în Europa, acțiunile împotriva Apple sunt privite nu doar ca măsuri de reglementare, ci ca gesturi de autonomie strategică. Potrivit lui Dirk Auer, de la International Center for Law & Economics, DMA este exact genul de inițiativă pe care Trump o vede ca o barieră netarifară împotriva intereselor americane. Apple nu este singura vizată. În aceeași zi, Meta – compania-mamă a Facebook și Instagram – a fost amendată cu 200 de milioane de euro. În plus, Comisia Europeană a emis noi concluzii preliminare privind condițiile contractuale impuse de Apple pentru distribuirea alternativă de aplicații – un potențial nou front de conflict. Ce urmează: presiuni, apeluri și amenințări cu sancțiuni zilnice Apple are termen până pe 22 iunie să se conformeze deciziei. După această dată, Comisia poate începe să aplice amenzi zilnice. Totuși, compania a anunțat că va contesta decizia, la fel ca în cazurile anterioare. Pe fond, disputa rămâne una emblematică: un colos american de aproape 4 trilioane de dolari, care controlează un ecosistem digital global, confruntat cu o Europă care încearcă să-și recâștige controlul asupra spațiului digital propriu. Pentru Apple, App Store-ul este una dintre „bijuteriile coroanei”, aducând anul trecut venituri de aproape 100 de miliarde de dolari, în mare parte din taxe percepute dezvoltatorilor. Pentru UE, însă, aceste taxe sunt expresia unei dominații inacceptabile și a unei piețe sufocate de lipsa alternativelor. Alba Ribera Martínez, profesor de drept la Universitatea Villanueva din Madrid, rezumă miza: „Comisia vrea ca Apple să reducă drastic comisioanele. Dar Apple nu pare dispusă să cedeze.” Așadar, departe de a fi un caz izolat, lupta dintre Apple și UE este reflexul unei confruntări mai ample: cine stabilește regulile în economia digitală globală – și în ce condiții? Iar răspunsul, deocamdată, nu pare să vină prea curând.
Marcel Ciolacu se va întâlni cu toți miniștrii pe tema PNRR. România vrea prelungirea termenului pentru investițiile majore până în 2026
Premierul Marcel Ciolacu se va întâlni, începând de luni, cu toți miniștrii și șefii de agenții care gestionează proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evalua stadiul implementării și a discuta eventualele blocaje, au declarat surse guvernamentale pentru Gândul. Guvernul a primit recent un nou raport de la Comisia Europeană, pe baza căruia ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a realizat o informare detaliată. Premierul a decis să aibă discuții individuale cu fiecare responsabil de componenta PNRR pentru a clarifica situația actuală. Totodată, Executivul ar fi transmis Comisiei Europene o solicitare de prelungire a termenului pentru realizarea investițiilor majore până în anul 2026, au mai delcarat sursele citate. Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Apple și Meta, amendate de Comisia Europeană. Sancțiuni de 700 de milioane de euro pentru giganții americani
Comisia Europeană a anunțat miercuri impunerea unor sancțiuni financiare în valoare totală de 700 de milioane de euro împotriva companiilor americane Apple și Meta (deținătorul Facebook și Instagram), acuzându-le de încălcarea normelor de concurență. Măsurile vin într-un context tensionat la nivel transatlantic, cu un posibil impact asupra relației comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în special în condițiile în care președintele american Donald Trump a criticat deja vehement reglementările europene privind serviciile digitale. Apple, sancționată pentru abuz de poziție dominantă și restricționarea concurenței Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro pentru practicile anticoncurențiale din App Store, acuzată că ar fi abuzat de poziția sa dominantă în dauna dezvoltatorilor de aplicații și a utilizatorilor finali. Potrivit Comisiei Europene, compania a restricționat în mod nedrept capacitatea dezvoltatorilor de a-i informa pe utilizatori despre opțiuni alternative de achiziție a serviciilor, la prețuri mai mici, în afara magazinului Apple. În plus, Apple a primit o altă amendă de 200 de milioane de euro pentru modul în care gestionează datele personale, fiind vizată de noile reguli europene privind protecția consumatorilor și utilizarea datelor cu caracter personal. Aceste sancțiuni sunt primele impuse în temeiul noului Regulament privind piețele digitale (DMA), intrat în vigoare în urmă cu un an. Scopul reglementărilor este limitarea abuzului de poziție dominantă de către platformele digitale majore și stimularea unui climat concurențial echitabil în piața online. Meta, sub presiunea respectării normelor de transparență Și Meta a intrat în vizorul autorităților europene, compania fiind vizată pentru nerespectarea unor cerințe legale legate de modul în care colectează și utilizează datele utilizatorilor. În mod specific, Comisia acuză Meta că nu le oferă suficient control consumatorilor asupra datelor personale atunci când aceștia utilizează serviciile companiei, precum Facebook și Instagram. Deși nu s-a anunțat o amendă separată pentru Meta în acest moment, este de așteptat ca procedurile să continue, în condițiile în care compania este deja implicată într-o serie de investigații legate de practicile sale privind confidențialitatea. Tensiuni comerciale în creștere între UE și SUA Sancțiunile vin într-un moment sensibil, când Uniunea Europeană se află în negocieri cu administrația Trump pentru eliminarea taxelor vamale suplimentare impuse de Washington. În prezent, SUA aplică tarife de 25% pentru automobile, oțel și aluminiu provenite din Europa, la care se adaugă o suprataxă de 10% pentru alte bunuri. Donald Trump a criticat în termeni duri măsurile luate de Bruxelles, susținând că acestea reprezintă „piedici nejustificate” în calea firmelor americane care oferă servicii digitale în Europa. Spre deosebire de alte decizii importante ale Comisiei, amenzile anunțate miercuri au fost făcute publice doar printr-un comunicat de presă, fără o conferință oficială, ceea ce a alimentat speculații privind presiunile diplomatice în jurul acestui subiect. Apple contestă sancțiunea, dar UE își menține poziția În reacție la decizia Comisiei, Apple a calificat amenda ca fiind „nedreaptă” și a anunțat că va face apel, menționând că va continua dialogul cu autoritățile europene. Compania susține că restricțiile din App Store au fost concepute pentru a proteja utilizatorii și că oferă un echilibru între siguranță și libertatea dezvoltatorilor. Cu toate acestea, oficialii europeni afirmă că sancțiunile sunt „modeste” în comparație cu veniturile generate de giganții din tehnologie și că ele reprezintă doar începutul unui val mai larg de reglementări care vizează reechilibrarea pieței digitale. În trecut, Comisia Europeană a mai aplicat amenzi considerabile altor companii americane din domeniul tehnologiei. În martie 2024, Apple a fost deja sancționată cu 1,8 miliarde de euro în urma unei plângeri formulate de Spotify, care acuza restricționarea concurenței pe segmentul serviciilor de streaming muzical. Decizia de miercuri reconfirmă determinarea Bruxelles-ului de a impune reguli clare marilor platforme digitale, chiar și cu riscul de a tensiona relațiile comerciale cu Statele Unite. Pe măsură ce noul regulament DMA capătă aplicabilitate deplină, se conturează o eră în care giganții tech trebuie să respecte reguli mai stricte în Europa, în special în ceea ce privește transparența, accesul la piață și protecția utilizatorilor.
Apple și compania Meta au fost amendate cu sute de milioane de euro de Comisia Europeană. Prima aplicare a Regulamentului privind Piețele Digitale
Autoritățile de supraveghere ale Uniunii Europene au amendat Apple și Meta cu sute de milioane de euro miercuri, intensificând aplicarea normelor de concurență digitală ale blocului celor 27 de națiuni. Comisia Europeană a impus o amendă de 500 de milioane de euro companiei Apple pentru că a împiedicat producătorii de aplicații să îndrume utilizatorii către opțiuni mai ieftine în afara App Store-ului său, conform Associated Press. Comisia a amendat, de asemenea, Meta Platforms cu 200 de milioane de euro pentru că a forțat utilizatorii Facebook și Instagram să aleagă între a vedea reclame sau a plăti pentru a le evita. Pedepsele au fost mai mici decât amenzile uriașe de miliarde de euro pe care Comisia le-a aplicat anterior companiilor Big Tech în cazuri antitrust. Decizia Comisiei marchează prima aplicare a Regulamentului UE privind Piețele Digitale Deciziile ar fi trebuit să fie anunțate în martie, dar se pare că oficialii europeni le-au amânat pe fondul escaladării războiului comercial transatlantic cu Administrația președintelui american Donald Trump, care s-a plâns în mod repetat de reglementările de la Bruxelles care afectează companiile americane. Aceste decizii marchează prima aplicare a Regulamentului UE privind Piețele Digitale (Digital Markets Act), care a intrat în vigoare în martie 2024, un act legislativ ambițios adoptat sub egida fostului comisar Thierry Breton cu scopul de a reglementa piața giganților digitali în Europa. Este vorba despre un set cuprinzător de reglementări, menite să ofere consumatorilor și întreprinderilor mai multe opțiuni și să împiedice marile companii de tehnologie să acapareze piețele digitale. DMA urmărește să se asigure că „cetățenii au control deplin asupra momentului și modului în care datele lor sunt utilizate online, iar întreprinderile pot comunica liber cu clienții proprii”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei pentru suveranitatea tehnologiei. „Deciziile adoptate astăzi constată că atât Apple, cât și Meta au privat utilizatorii lor de această alegere liberă și companiile sunt obligate să își schimbe comportamentul”, a declarat Virkkunen. Apple a anunțat imediat că va formula un apel împotriva deciziei, iar reprezentanții companiei au acuzat Comisia Europeană că „vizează în mod nedrept” producătorul iPhone, afirmând că „inginerii companiei au petrecut sute de mii de ore de muncă și au făcut zeci de modificări pentru a se conforma acestei legi”. La rândul său, Joel Kaplan, Chief Global Affairs Officer al companiei Meta, a declarat că „Comisia încearcă să dezavantajeze întreprinderile americane de succes, permițând în același timp întreprinderilor chineze și europene să opereze în conformitate cu alte standarde”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Ursula von der Leyen: UE ar putea impozita marile firme tech, dacă nu se ajunge la o înțelegere privind taxele vamale ale lui Donald Trump
UE este pregătită să implementeze cele mai puternice măsuri comerciale și ar putea impune taxe companiilor de tehnologie din SUA dacă negocierile cu Donald Trump nu reușesc să pună capăt războiului său tarifar împotriva Europei. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru Financial Times că UE va căuta un acord „complet echilibrat” cu Washingtonul în timpul pauzei de 90 de zile în aplicarea taxelor. Dar președintele Comisiei a avertizat că este gata să extindă dramatic războiul comercial transatlantic astfel încât să includă sectorul serviciilor dacă aceste discuții eșuează, incluzând potențial o taxă pe veniturile din publicitatea digitală care ar afecta companii precum Meta și Google. „Dezvoltăm măsuri de retorsiune”, a spus von der Leyen, explicând că acestea ar putea include prima utilizare a instrumentului anti-coerciție al blocului, capabil să lovească exporturile de servicii. „Există o gamă largă de contramăsuri… în cazul în care negocierile nu sunt satisfăcătoare”. Von der Leyen: „Vedem costul haosului” Ea a spus că acest lucru ar putea include taxe pe comerțul cu servicii dintre SUA și UE, subliniind că măsurile vor depinde de rezultatul discuțiilor cu Washingtonul. „Un exemplu este că ai putea pune o taxă pe veniturile din publicitate ale serviciilor digitale.” Măsura ar fi o taxă aplicată la nivelul întregii piețe unice. Acest lucru diferă de taxele pe vânzările digitale, care sunt impuse individual de statele membre. Von der Leyen a declarat că războiul comercial al lui Trump a provocat „un punct de inflexiune complet în comerțul global”: „Este un punct de cotitură pentru Statele Unite, fără nicio îndoială”, a spus ea, adăugând: „Nu ne vom mai întoarce niciodată la status quo”. „Nu există câștigători în acest sens, doar învinși”, a continuat ea, referindu-se la turbulențele de pe piețele de acțiuni și obligațiuni. „Astăzi vedem costul haosului… Costurile incertitudinii cu care ne confruntăm astăzi vor fi mari.” Conform lui von der Leyen, Comisia Europeană a încercat anterior să negocieze cu SUA, dar i s-a spus să aștepte până la anunțul lui Trump din 2 aprilie, care a impus Uniunii o taxă vamală „reciprocă” de 20%. Ea a oferit public un acord tarifar zero la zero pentru bunurile industriale, dar ideea nu a avut succes la Washington, unde oficialii se plâng de presupusele bariere comerciale non-tarifare ale UE, cum ar fi TVA și standardele produselor. Von der Leyen a spus că este deschisă să discute despre alinierea standardelor UE și SUA, dar a spus că aceasta ar avea probabil rezultate limitate. „Cred că merită neapărat să ne uităm unde ne putem alinia normele și standardele pentru a face afacerile mai ușoare. Așa că sunt deschisă la asta”, a spus ea. „Dar nu ar trebui să avem așteptări prea mari pentru că… Adesea există standarde diferite pentru că există diferențe în modul de viață și în cultură.” Ea a exclus revizuirea reglementărilor „de neatins” ale UE privind conținutul digital și puterea de piață, pe care oficialii Trump le văd ca o taxă percepută firmelor Big Tech din SUA. Nici UE nu vrea să negocieze TVA, despre care a spus că este echivalent al taxi pe vânzări din SUA: „Acestea nu sunt în pachetele de negocieri, deoarece acestea sunt deciziile noastre suverane”. Dacă negocierile eșuează, UE va reactiva automat măsurile de retorsiune planificate ca răspuns la taxele vamale americane pe oțel și aluminiu. În plus, von der Leyen a spus că alte contramăsuri la așa-numitele taxe reciproce ale lui Trump ar putea viza excedentul uriaș al SUA din sectorul serviciilor cu UE. Președintele SUA a inclus doar bunurile în cifrele sale privind comerțul, excluzând serviciile exportate de SUA în restul lumii. „Companiile care oferă servicii fac o afacere bună pe această piață [UE]. Și marea majoritate a serviciilor, 80% din servicii provin din SUA. Deci, din nou, vrem o soluție negociată care să fie cea mai bună pentru noi, pentru noi toți”, a spus von der Leyen. Bruxelles-ul ia în considerare și o posibilă taxă pe exporturile de fier vechi către SUA Pe lângă comerțul cu servicii, von der Leyen a declarat că Bruxelles-ul ia în considerare și măsuri precum o posibilă taxă pe exporturile de fier vechi către SUA, unde fierul vechi din UE este la mare căutare la oțelăriile americane. Referindu-se la potențialul efect de domino al unui război comercial global, von der Leyen a spus că UE „nu va tolera” ca bunurile chinezești afectate de taxele vamale americane să fie redirecționate către Europa, adăugând că Bruxelles-ul va „lua precauții” dacă un nou mecanism de monitorizare detectează o creștere a importurilor chinezești. Von der Leyen a spus că i-a spus acest lucru clar premierului chinez Li Qiang într-o convorbire telefonică săptămâna aceasta și că acesta a răspuns că „acest risc nu există pentru că ar stimula consumul în China”. „Să nu irosim niciodată ocazia oferită de o criză bună” Indiferent de rezultatul negocierilor cu SUA, politicile lui Trump au remodelat radical relațiile comerciale globale, a spus von der Leyen, și au stimulat discuțiile dintre UE și puteri precum Malaezia, Thailanda, Filipine, Indonezia și Emiratele Arabe Unite. „Există un interes din partea atât de multor țări din întreaga lume să lucreze mai strâns cu noi, împreună, pentru a echilibra sistemul și pentru ca comerțul liber să concureze cu adevărat pe calitate și nu în jurul taxelor”, a spus von der Leyen. Atât SUA, cât și UE sunt de acord că regulile Organizației Mondiale a Comerțului nu au reușit să asigure condiții de concurență echitabile, deoarece China subvenționează o parte din producția sa de producție, inundând cu mărfuri piețele globale. Războiul comercial a stimulat acum discuții despre „gândirea modului în care putem moderniza, reforma și stabiliza OMC”. „Dar accentul trebuie pus pe modernizare și reformă, nu pe a păstra ceea ce avem astăzi pentru că există prea multe dificultăți”, a spus ea. „Adică, să nu irosim niciodată ocazia oferită de o criză bună.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Christine Lagarde: BCE este pregătită să asigure STABILITATEA financiară a zonei euro Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul
Comisia Europeană planifică măsuri de urgență pentru combaterea gripei aviare în Polonia
Comisia Europeană intenționează să adopte, săptămâna viitoare, măsuri de urgență pentru a opri răspândirea gripei aviare în două regiuni din Polonia, declară vineri un purtător de cuvânt al instituției. În Polonia au fost confirmate 73 de focare de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) în ultimele două luni, dintre care 53 în regiunile Mazovia și Voievodatul Polonia Mare, informează Reuters. „Având în vedere amploarea focarelor (din cele două regiuni – n.r.) (…) este necesar să se adopte măsuri de urgență suplimentare care să fie aplicate în aceste zone cu risc ridicat, consolidând măsurile de prevenire și control”, a declarat purtătorul de cuvânt într-un comunicat trimis prin e-mail. „Se preconizează că măsurile vor fi adoptate de Comisie săptămâna viitoare. Aceste măsuri urmăresc, de asemenea, prin luarea acestor măsuri de prevenire, să protejeze industria avicolă poloneză pe scară mai largă”, a adăugat el. Purtătorul de cuvânt nu a detaliat ce ar implica măsurile de urgență, dar a declarat că acestea au fost discutate cu autoritățile naționale și regionale, care au fost de acord cu ele.