Șapte state UE cer aprobarea rapidă a împrumutului de reparații pentru Ucraina, din banii Rusiei
Șapte țări din Uniunea Europeană au trimis duminică o scrisoare comună președinților Comisia Europeană și Consiliul European, Ursula von der Leyen și António Costa. Ele susțin aprobarea împrumutului de reparații pentru Ucraina, finanțat din activele rusești înghețate în UE. Totodată, cer ca decizia să fie adoptată rapid, la reuniunea Consiliului European din decembrie. Uniunea Europeană vrea să finanțeze ajutorul acordat Ucrainei din cele aproximativ 210 de miliarde de euro în active înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, deținute în UE. Majoritatea activelor vizate se află în Belgia, la Euroclear. „De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în 2022, Europa a stat ferm alături de Ucraina. Facem acest lucru pentru că este moral corect și pentru că ambițiile imperialiste ale Rusiei amenință securitatea europeană”, au scris liderii, citați de Interfax-Ukraine. Premierii Estoniei, Finlandei, Irlandei, Letoniei, Poloniei, Suediei și președintele Lituaniei atrag atenția asupra nevoilor urgente ale Kievului. „Având în vedere amploarea și urgența actuală a nevoilor bugetare și militare ale Ucrainei, susținem cu fermitate propunerea Comisiei privind un împrumut pentru reparații. Acesta ar urma să fie finanțat din soldurile de numerar provenite din activele rusești imobilizate în UE”, subliniază aceștia în mesajul lor către Bruxelles. Liderii afirmă că mecanismul propus este „cel mai fezabil financiar și realist politic”. Totodată, respectă „principiul fundamental al dreptului Ucrainei la compensații pentru pagubele cauzate de agresiune”. Fără costuri pentru cetățenii UE Mecanismul propus de Comisia Europeană ar urma să folosească banii generați de activele rusești înghețate în UE pentru a garanta un împrumut acordat Ucrainei. UE spune că nu urmărește “confiscarea” activelor rusești. În schimb, s-ar folosi banii pe care aceste active îi generează (dobânzi, câștiguri, lichidități). Astfel, sprijinul financiar pentru Ucraina nu ar veni din buzunarul contribuabililor europeni. Împrumutul acordat Ucrainei va fi rambursat doar dacă şi când Rusia va plăti despăgubirile pentru pagubele provocate de război. Decizia, până la sfârșitul anului „Timpul este esențial”, insistă semnatarii scrisorii. Ei consideră că o decizie rapidă ar consolida poziția Ucrainei în apărare. De asemenea, ar îmbunătăți șansele obținerii unei „păci juste și durabile”. Statele semnatare își exprimă disponibilitatea de a lucra „constructiv” cu instituțiile europene pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit cât mai curând.
Bolojan anunță că bugetul României va fi votat cel mai devreme la finalul lunii ianuarie 2026
Bugetul pe anul 2026 va fi votat cel mai devreme la sfârșitul lunii ianuarie, a declarat, potrivit surselor Gândul, Ilie Bolojan. Reamintim că premierul anunța încă din luna noiembrie, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pentru anul 2026 să nu fie finalizat până la sfârșitul lunii decembrie și să ne „lungim” cu el până în ianuarie anul viitor. Deși Comisia Europeană a anunțat că economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, Bolojan spune că există posibilitatea ca bugetul pe anul viitor să nu fie închis. Dacă bugetul de stat nu e adoptat până la 1 ianuarie, instituțiile de stat trebuie să funcționeze cu o fracțiune de 1/12 din bugetul de anul trecut. „Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit” Prim-ministrul a explicat că întârzierea s-ar datora legislației suplimentare care trebuie adoptată pentru a asigura un buget predictibil. Ilie Bolojan a atras atenția că bugetul pentru anul „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a explicat premierul. Sursă foto: Mediafax Alexandru Dobre RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii trăiesc pe datorie, de la an la an. Guvernul împrumută alte 10 miliarde de lei, în avans, pentru necesarul din 2026 Alexandru Nazare dă explicații pentru rectificarea bugetară: „Am mutat resursele de unde nu s-au consumat, acolo unde nevoile sunt urgente” România a obținut aprobarea Planului de Redresare și Reziliență la ECOFIN. Mai primim 11 milioane de euro până la finalul lui 2026
România, printre țările care vor primi cei mai mulți bani împrumut de la UE pentru investiții în Apărare. Ce sumă primește țara noastră
„Cele 19 state membre și-au prezentat planurile naționale de investiții în apărare pentru SAFE”, a anunțat comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, într-un mesaj distribuit pe rețelele de socializare, scrie EFE. Comisarul ceh a adăugat că până la 15 țări ale UE au inclus în planurile lor ajutor pentru Ucraina, care s-a dovedit a fi „mai mult decât se aștepta”. „Și vorbim despre miliarde, nu despre milioane”, a clarificat el, descriind în același timp SAFE ca fiind „vital pentru pregătirea de apărare a UE și pentru baza noastră industrială”. Împrumuturi din programul SAFE SAFE prevede împrumuturi de 150 de miliarde de euro, astfel încât țările să poată face achiziții comune. Statele membre care urmează să primească inițial cei mai mulți bani sunt Polonia (43,734 miliarde EUR), România (16,680 miliarde EUR), Franța (16,216 miliarde EUR) și Italia (14,900 miliarde EUR). Dintre cele nouăsprezece țări care au solicitat împrumuturi SAFE, cele care vor primi cele mai mici sume sunt Danemarca (46,8 milioane EUR) și Grecia (787,7 milioane EUR), urmate de Finlanda și Spania (câte 1 miliard EUR pentru fiecare dintre cele două state membre). Kubilius a subliniat în septembrie că UE și-a bazat acțiunile pe obiectivele de capabilități atribuite de NATO aliaților săi , lucru asupra căruia statele membre au convenit. El a reamintit că acestea sunt „toate armele necesare pe care trebuie să le avem pentru a fi pregătiți să descurajăm” orice atac. Una dintre condițiile pentru ca proiectele comune să fie finanțate cu SAFE este ca 65% din fiecare sistem de arme să fie fabricat în Europa. Deși numai statele membre pot obține împrumuturi SAFE, țările candidate sau potențialele candidate la aderare pot participa la achiziții publice comune. Produse de apărare SAFE susține achiziționarea de produse de apărare prioritare grupate în două categorii. Prima include muniții și rachete; sisteme de artilerie, inclusiv capabilități de atac de mare precizie; capabilități de luptă la sol și sistemele lor de sprijin, inclusiv echipamente pentru soldați și arme de infanterie; drone mici și sisteme anti-drone conexe; protecția infrastructurii critice; spațiul cibernetic; și mobilitatea militară. Al doilea se referă la sistemele de apărare aeriană și antirachetă; capacitățile maritime de suprafață și submarine; dronele, altele decât cele mici, și sistemele anti-drone aferente; factorii strategici facilitatori, inclusiv transportul aerian strategic, realimentarea în zbor, sistemele C4ISTAR, precum și activele și serviciile spațiale; protecția activelor spațiale, inteligența artificială și războiul electronic.
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
România evită suspendarea fondurilor europene. Comisia Europeană confirmă îmbunătățirea situației economice / Reacția premierului Bolojan
Mesajul transmis de oficialul european confirmă faptul că situația economică a României s-a ameliorat, iar direcția de consolidare bugetară este una corectă, potrivit premierului Ilie Bolojan. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bolojan a arătat că acest semnal venit de la Bruxelles reprezintă o validare a eforturilor guvernamentale din ultimele luni. „Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, datorită măsurilor fiscale adoptate vara aceasta, situaţia din România s-a îmbunătăţit, iar Comisia nu va propune acum suspendarea fondurilor europene”, a precizat premierul. Deficitul bugetar scade, confirmând îmbunătățirea situației economice a României Premierul a explicat că anunțul Comisiei Europene aduce mai multe consecințe pozitive pentru România: Procedura de Deficit Excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că țara noastră nu intră în etapa sancțiunilor, iar deficitul bugetar începe deja să scadă. Tendința descendentă ar urma să se mențină în următorii ani, conform evaluărilor europene. De asemenea, creșterea cheltuielilor publice este menținută în limite apropiate de plafonul recomandat de Comisia Europeană, ceea ce arată că măsurile de ajustare bugetară încep să producă efecte. Guvernul va continua investițiile finanțate din fonduri europene, considerate esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea economică. Reformele continuă pentru consolidarea situației economice a României Bolojan a mulțumit comisarului Dombrovskis pentru dialogul constant și sprijinul oferit României în acest proces. Totodată, premierul a transmis că, în ciuda progreselor, este necesară continuarea reformelor. „În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea. Mesajul Comisiei este clar: trebuie să continuăm pe acest drum”, a afirmat acesta. Guvernul va continua măsurile de eficientizare a colectării veniturilor, reducerea cheltuielilor și prioritizarea echilibrului bugetar.
Veștile bune vin de la Bruxelles. Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România
Comisia Europeană (CE) a adoptat marți pachetul de toamnă al semestrului european și a anunțat că nu va propune, în această etapă, suspendarea de fonduri UE destinate României, conform economedia.ro. De asemenea, procedura de deficit excesiv, deschisă încă din 2020 pentru încălcarea regulilor de deficit bugetar, va fi pusă în așteptare, având în vedere că România a luat măsuri adecvate în direcția restabilirii stabilității finanțelor publice. România nu mai riscă momentan pierderea de fonduri europene din cauza deficitului mare. Comisia Europeană a decis să suspende temporar procedura de deficit excesiv pentru cele nouă state aflate în acest proces: Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia. Măsura luată de CE, „held in abeyance” înseamnă că nu vor fi făcuți pași procedurali noi în acest moment, însă procedura rămâne oficial deschisă, întrucât deficitele nu au fost încă reduse sub pragul de 3% din PIB într-un mod durabil. Țara noastră rămâne totuși sub recomandarea Consiliului Uniunii Europene și are obligația să comunice ajustările fiscale stabilite în calendarul agreat. Comisia va reanaliza situația în primăvara anului viitor, când vor fi disponibile datele finale privind execuțiile bugetare pe 2025. Abia atunci se va lua decizia dacă vor fi necesare măsuri noi sau dacă procedura poate avansa spre închidere. România are încă un deficit ridicat, așteptat să fie de 8,4% din PIB la finalul anului, însă Guvernul Bolojan a adoptat o serie de pachete fiscale pentru corecție, ceea ce a dat încredere autorităților europene. Ministrul Finanțelor: Evaluarea de azi validează efortul intens de consolidare fiscală Ministrul Alexandru Nazare a postat pe pagina personală de Facebook un mesaj după ce Comisia Europeană a confirmat că România a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene. Oficialul spune că veștile venite de la Bruxelles „confirmă fără echivoc că România face pași reali și credibili în direcția unei fiscalități sustenabile”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rectificarea bugetară, gata până la finalul lunii. Banii în plus merg către Casa de Pensii, Casa de Sănătate și autoritățile locale Cum vede Bolojan efectele primelor două pachete de măsuri fiscale și creșterea impozitelor. „Era un angajament al României”
Pentru prima dată, capitalul uman devine un mecanism strategic în Semestrul European, prezentat azi la Strasbourg. Educația și formarea profesională sunt ridicate la cel mai înalt nivel de importanță politică și economică. Nu există competitiv
Pentru prima dată, capitalul uman devine un mecanism strategic în Semestrul European, prezentat marți la Strasbourg. Educația și formarea profesională sunt ridicate la cel mai înalt nivel de importanță politică și economică. „Nu există competitivitate fără capital uman. Fără talent și fără o forță de muncă adaptată prezentului și viitorului, Europa nu poate livra creștere, inovație și prosperitate. Săptămâna aceasta, Comisia va deschide apelul pentru programul-pilot Garanția Europeană a Competențelor, prin care lucrătorii din domeniile aflate în tranziție vor fi sprijiniți să se recalifice pentru locurile de muncă ale viitorului – în energie verde, digitalizare, tehnologie sau apărare. Totodată, foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate, care urmează a fi lansată săptămâna viitoare, va consolida drepturile lucrătorilor, va sprijini salariile adecvate, condițiile bune de muncă, accesul la formare și tranziții profesionale sigure”, transmite Comisia. Aceste măsuri vor fi prezentate treptat în următoarele zece zile și reprezintă un pas decisiv pentru „o Europă mai competitivă, mai echitabilă și mai pregătită pentru transformările globale”.
Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, în vizită oficială la București. Agenda evenimentelor
Anunțul a fost dat joi de reprezentanța în România a Comisiei Europene, prin intermediul unui comunicat de presă. Ea va participa la o serie de evenimente programate vineri. Reprezentanta executivă va participa la deschiderea Conferinței la nivel înalt „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul de Finanțe. Ulterior, Roxana Mînzatu va lua parte la un amplu dialog structurat în cadrul Forumului EUROSFAT 2025. În fața celor peste 800 de participanți, ea va aborda teme precum relația de încredere dintre România și UE, competitivitatea și viitorul muncii, educația și rolul său în promovarea democrației, dar și Cadrul Financiar Multianual al UE. Reprezentanta executivă a Comisiei Europene se va întâlni cu vicepreședinta Băncii Mondiale Antonella Bassani, ministrul croat al Dezvoltării regionale și Fondurilor Europene, Nataša Mikuš Žigman. De asemenea, Roxana Mînzatu se va întâlni și cu o delegație a membrilor Camerei de Comerț Americane în România (AmCham România), dar și cu rectorul Universității din București. Vizita se va încheia cu participarea la Gala aniversară a Asociației Women in Transport and Tourism (WTTA) 2025, un eveniment dedicat promovării leadershipului feminin și transformării strategice în domeniile transporturilor și turismului.
Gabriela Firea cere măsuri ferme la nivel european pentru combaterea violenței împotriva femeilor
Documentul include propuneri concrete privind extinderea protecției pentru victime, incriminarea feminicidului și sancțiuni mai dure pentru agresori. Propunerile Gabrielei Firea pentru combaterea violenței împotriva femeilor la nivelul UE În scrisoarea sa, Firea subliniază necesitatea unui cadru juridic comun pentru prevenția, investigarea și sancționarea agresiunilor asupra femeilor, argumentând că responsabilitatea pentru combaterea violenței împotriva femeilor este una comună. Ea mai propune un cadru strategic european pentru sprijin psihologic, consiliere și adăposturi dedicate victimelor, precum și o linie bugetară specifică pentru finanțarea organizațiilor de apărare a drepturilor femeilor. Europarlamentarul PSD solicită, de asemenea, introducerea unui set unic de indicatori de performanță în Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, prin care să fie monitorizată autonomia economică a femeilor, nivelul de încredere în instituții și participarea la procesul decizional. Totodată, Firea cere obligarea statelor membre să colecteze și să raporteze date armonizate privind violența de gen. Printre măsurile avansate se numără și crearea unui mecanism european permanent, cu rol operațional și interconectat, care să faciliteze coordonarea transfrontalieră, alertarea și schimbul de informații între autoritățile statelor membre. Firea avertizează că fenomenul violenței domestice este în creștere în numeroase state ale Uniunii Europene, iar cazurile recente, inclusiv cele din România, arată vulnerabilități majore în sistemele de protecție. Ea a amintit cazul recent al unei femei ucise pe stradă de fostul soț, în prezența copilului lor, deși victima depusese plângeri și exista un ordin de restricție în vigoare. Acest exemplu, spune Firea, subliniază necesitatea unor instrumente legislative mai eficiente și a unor mecanisme de intervenție rapide pentru combaterea violenței împotriva femeilor. Apel politic pentru combaterea violenței împotriva femeilor Firea afirmă că este profund angajată în apărarea drepturilor femeilor, în calitate de membru al Comisiei FEMM, și că propunerile sale sunt rezultatul consultărilor cu specialiști, experți și reprezentanți ai societății civile. „Combaterea violenței fizice, sexuale, psihologice și economice împotriva femeilor trebuie să devină o prioritate a Uniunii Europene”, a scris aceasta.
Comisia Europeană vrea să taxeze alimentele ultraprocesate. Măsura urmărește reducerea mortalității cauzate de bolile cardiovasculare
În documentul care urmează să fie prezentat la jumătatea lunii decembrie, Comisia Europeană afirmă că o astfel de taxă ar stimula adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase. Autorii notează că o „micro-taxă la nivelul întregii UE” poate menține prețurile stabile și poate produce schimbări în comportamentul consumatorilor fără a provoca prejudicii financiare semnificative. Producătorii ar fi încurajați astfel să își facă produsele mai sănătoase. Veniturile generate de taxă ar urma să fie folosite exclusiv pentru programe de promovare a sănătății la nivelul Uniunii Europene. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în UE Executivul european subliniază că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de cazuri anual. Costul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an. Există dovezi care leagă consumul ridicat de alimente ultraprocesate de un risc crescut de obezitate, diabet și boli metabolice, notează documentul. Pe lângă taxe, planul sanitar prevede și modernizarea legislației de control al tutunului până în 2027, precum și introducerea unui sistem de clasificare la nivel european pentru alimentele procesate. Comisia Europeană își propune să reducă mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare cu 20% până în 2035, prin diverse inițiative.