Comisia Europeană mobilizează investiții și parteneriate pentru reconstrucția Ucrainei la ReBuild Ukraine
Oficialii europeni vor fi prezenți, joi și vineri, la ReBuild Ukraine, eveniment organizat la Varșovia. Comisia va prezenta, în cadrul forumului, planurile sale pentru sprijinirea reconstrucției, relansării economice și consolidării parteneriatelor UE-Ucraina. Participarea reprezentanților Comisiei Europene are loc sub umbrela inițiativei Team Europe, împreună cu statele membre ale Uniunii Europene și cu birourile lor de promovare a comerțului. Scopul principal este consolidarea legăturilor economice dintre companiile europene și cele ucrainene și atragerea de investiții pentru refacerea infrastructurii, industriei și economiei Ucrainei. 40 de țări vor să participe la reconstrucția Ucrainei Programul include Conferința de Investiții UE-Ucraina, ateliere tematice dedicate mediului de afaceri și inovării, precum și o platformă de matchmaking – un spațiu de întâlnire pentru companii care caută parteneri de afaceri. La ediția din acest an participă peste 900 de reprezentanți ai firmelor, autorităților și organizațiilor din peste 40 de țări. În total, sunt programate peste 1.200 de întâlniri directe între companii interesate să colaboreze în proiecte de investiții, reconstrucție sau dezvoltare tehnologică, desfășurate atât online, cât și la fața locului. Oportunități pentru companii la standul UE Pe scena dedicată Uniunii Europene vor avea loc peste 25 de sesiuni de prezentare, cu vorbitori din partea Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiții, Alianței Ucrainene a Clusterelor, Camerei de Comerț și Industrie a Ucrainei și din sectorul privat. Vizitatorii sunt invitați să discute cu experți ai Comisiei la standul Uniunii Europene, unde pot afla mai multe despre instrumentele de investiții, inițiativele de digitalizare și programele de sprijin pentru antreprenoriat – precum Erasmus pentru Tinerii Antreprenori – dar și despre rețelele europene de afaceri, cum sunt Enterprise Europe și Platforma Europeană de Colaborare a Clusterelor.
Comisia Europeană revizuiește bugetul multianual de 1,8 trilioane de euro, pe fondul presiunilor din Parlamentul European
Cedând pe unele subiecte sensibile, Comisia Europeană încearcă să neutralizeze amenințarea reprezentată de o majoritate a eurodeputaților, care ar putea respinge planul de 1,8 trilioane de euro destinat finanțării Uniunii Europene, scrie Politico. Decizia Comisiei vine înaintea unei reuniuni virtuale cruciale, programate luni, între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Întâlnirea de luni este o ultimă încercare de a obține un compromis în contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Parlament și Comisie. Noul buget are nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a intra în vigoare, în 2028. Faptul că Comisia își modifică propriul proiect de buget este un gest extrem de neobișnuit și reprezintă o reacție la presiunile venite din partea principalelor grupuri politice din Parlament, inclusiv Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D). Modificările propuse Parlamentul se opune planului financiar multianual (MFF) al Comisiei din cauza unor schimbări importante privind plățile regionale și agricole, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total. Majoritatea eurodeputaților susțin că reformele propuse ar exclude Parlamentul și liderii regionali din procesul decizional și ar acorda prea multă putere capitalelor. Pentru a răspunde acestor nemulțumiri, Comisia a propus duminică un „obiectiv rural”, care ar obliga guvernele să aloce 10% din totalul planurilor naționale pentru agricultură. Această sumă se adaugă celor 300 de miliarde de euro destinate direct fermierilor, deja incluse în propunerea inițială din luna iulie. Un alt punct de conflict este propunerea Comisiei de a fuziona bugetele regionale și agricole într-un singur fond, gestionat de autoritățile naționale, care ar avea o marjă semnificativă de decizie asupra modului în care sunt cheltuiți banii. Această idee a stârnit furia primarilor și a liderilor regionali, care se tem că nu vor avea niciun cuvânt de spus în privința fondurilor. Pentru a corecta această problemă, executivul european propune acum ca liderii regionali să aibă mai multă putere în stabilirea modului în care sunt cheltuiți banii, inclusiv prin participarea la întâlnirile de planificare dintre guvernele statelor membre și oficialii Comisiei. Ca o nouă concesie, Comisia a propus și garanții suplimentare pentru a reduce riscul ca executivele naționale să reducă plățile către regiunile mai dezvoltate. Aceasta se adaugă unei garanții de 218 miliarde de euro pentru plățile către regiunile mai sărace, anunțată în iulie. În final, Comisia a sugerat și acordarea unui rol mai important Parlamentului European în deciziile privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice ale UE. Aceste modificări propuse vor fi însă controversate în rândul capitalelor europene, care lucrează în prezent la amendarea propunerii Comisiei și se opun, în general, acordării de concesii timpurii Parlamentului.
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, anunță Volodimir Zelenski. Când ar putea fi gata
Anunțul vine la doar câteva săptămâni după adoptarea celui de-al 19-lea set de sancțiuni, aprobat de Consiliul Uniunii Europene la 23 octombrie. Zelenski a declarat că noul pachet va viza entități și persoane juridice ruse care continuă să obțină profituri din resursele energetice ale Rusiei, dar și pe cei implicați în răpirea copiilor ucraineni, scrie The Kyiv Independent. „Este esențial ca presiunea globală asupra răpitorilor copiilor noștri să crească, iar toate mecanismele care sprijină producția militară rusă să fie complet blocate”, a subliniat liderul de la Kiev. Al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei ar putea include restricții suplimentare în energie și finanțe Potrivit declarațiilor lui Zelenski, al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei ar trebui să întărească măsurile economice introduse anterior. Precedentul pachet, prezentat de Comisia Europeană în septembrie, a vizat băncile rusești, veniturile din energie și rețelele de evitare a restricțiilor. Pentru prima dată, au fost introduse măsuri împotriva platformelor de criptomonede și a băncilor din alte țări care facilitează eludarea sancțiunilor. Dispute interne în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei Adoptarea fiecărui pachet de sancțiuni a fost adesea întârziată de opoziția unor state membre, precum Ungaria și Slovacia. Înaintea votului pentru al 19-lea pachet, Austria și-a retras obiecțiile doar după ce a cerut compensarea pierderilor suferite de Raiffeisen Bank ca urmare a contramăsurilor Moscovei — o cerere respinsă de restul membrilor. Ucraina își aliniază sancțiunile la cele ale Uniunii Europene În aceeași zi, Biroul Președintelui Ucrainei a anunțat introducerea de noi sancțiuni împotriva a opt oficiali ruși de rang înalt și a cinci edituri din Rusia, pentru „crime împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean”. Măsurile răspund recentelor sancțiuni impuse de Moscova unor oficiali ucraineni, printre care și premierul Iulia Sviridenko.
Comisia Europeană anunţă reguli mai sctricte pentru ruşi. Nu vor primi vize cu intrări multiple
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, CE a adoptat norme mai stricte privind vizele pentru ruşi, având în vedere riscurile sporite în materie de securitate care decurg din războiul de agresiune neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv utilizarea ca armă a migraţiei, actele de sabotaj şi posibila utilizare abuzivă a vizelor. Astfel, de acum înainte, ruşii nu vor mai putea primi vize cu intrări multiple. „Aceasta înseamnă că resortisanţii ruşi vor trebui să solicite o nouă viză de fiecare dată când intenţionează să călătorească în UE, ceea ce permite o verificare atentă şi frecventă a solicitanţilor pentru a atenua orice risc potenţial în materie de securitate. Scopul este de a se atenua ameninţările la adresa ordinii publice şi a securităţii interne, permiţând în acelaşi timp excepţii în cazuri limitate şi justificate, precum jurnaliştii independenţi şi apărătorii drepturilor omului, asigurând aplicarea uniformă în toate statele membre şi prevenind eludarea normelor”, transmite Comisia Europeană. Această decizie se bazează pe o evaluare comună efectuată de statele membre în cadrul cooperării locale Schengen în Rusia şi urmează aprobării de către toate statele membre în cadrul Comitetului pentru vize. CE anunţă că, de la invazia militară pe scară largă a Rusiei în Ucraina, UE a luat măsuri fără precedent pentru ca Rusia să pună capăt acestei agresiuni nedrepte şi neprovocate, inclusiv prin suspendarea totală a Acordului de facilitare a eliberării vizelor cu Rusia şi prin adoptarea de orientări pentru a sprijini statele membre să deprioritizeze vizele pentru cetăţenii ruşi şi să nu le mai elibereze, sporind controalele de securitate şi controalele la frontieră. „Războiul de agresiune ilegal şi neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să reprezinte o ameninţare gravă la adresa securităţii europene, cu riscuri sporite legate de sabotaj, dezinformare şi incursiuni cu drone în Uniune. De la începutul acestei agresiuni ilegale, UE a înăsprit în mod constant condiţiile de intrare pentru resortisanţii ruşi. Prin restricţionarea şi mai mult a normelor privind vizele, luăm o măsură suplimentară şi necesară pentru a garanta securitatea Uniunii Europene şi a cetăţenilor săi”, a spus Henna Virkkunen, vicepreşedinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie. „Invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia a creat cel mai periculos mediu din punctul de vedere al securităţii în Europa din ultimele decenii. Ne confruntăm în prezent cu sabotaje şi cu perturbări fără precedent cauzate de drone pe teritoriul nostru. Avem datoria de a ne proteja cetăţenii. Resortisanţilor ruşi care solicită o viză pentru a călători în UE li se vor aplica de acum norme mai stricte. Călătoriile în UE şi libera circulaţie în interiorul UE sunt un privilegiu, nu un dat”, a declarat Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe şi politica de securitate.
Tanczos Barna: Când discutam cu Comisia, de foarte multe ori am fost cu spatele la zid
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat la Digi24 că reformele fiscale trebuiau începute încă de anul trecut, presiunea Comisiei Europene fiind foarte mare. „Consolidarea fiscală trebuia începută anul trecut. Cel târziu în octombrie-noiembrie. Am zis că avem alegeri în decembrie și să ne lasă în pace. Au zis cei care au fost atunci. Să ne lasă un pic Comisia în pace că, pe cuvântul nostru de pionier, o să facem în ianuarie. Am anulat alegerile, n-am mai făcut în ianuarie, pentru că am zis că avem alegeri în mai. Ar trebui să facem în mai, n-am mai făcut în mai. Am făcut în iulie. Deci Comisia a spus: acum ori niciodată.Deci veniți cu consolidarea fiscală acum sau vă punem în vedere suspendarea fondurilor europene”, a spus Tanczos Barna. Vicepremierul a precizat că la Comisia Europeană discuțiile au fost foarte serioase: „Eram cu spatele la zid. Și eu, ca ministru al finanțelor, în momentele respective, când discutam cu Comisia, de foarte multe ori am fost cu spatele la zid. Pentru că ei n-au uitat istoria noastră de ani de zile când am zis că noi o să avem deficit nouă, o să avem șase și am avut nouă virgulă trei și o să avem șapte și am avut opt virgulă nu știu cât”, a declarat vicepremierul. Tanczos Barna a spus că la Comisia Europeană nu prea era cale de întoarcere și riscam suspendarea fondurilor europene și mesaje negative care ar fi fost percepute foarte prost de agențiile de rating. El a mai spus că am scăpat de acest pericol momentan, dar elementele structurare nu s-au schimbat.
Născut în 2007? Comisia Europeană oferă 40.000 de bilete gratuite de tren pentru tinerii de 18 ani
Comisia Europeană a lansat joi o nouă rundă a inițiativei DiscoverEU, punând la dispoziția tinerilor născuți în 2007 patruzeci de mii de bilete gratuite de tren pentru a descoperi continentul. Pentru că ediția din toamna anului 2025 are o semnificație specială, marcând 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, momentul care a deschis calea liberei circulații în Europa, Uniunea Europeană a extins programul către tinerii din toate statele membre și din țările asociate Erasmus+: Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia. Cei selectați vor putea porni în călătorie începând din martie 2026, pentru o perioadă de până la 30 de zile, în interiorul Uniunii Europene și al țărilor partenere. Ce este DiscoverEU Proiectul, inclus în programul Erasmus+ (2021-2027), le permite tinerilor de 18 ani să descopere Europa prin călătorii gratuite, în special cu trenul, mijlocul de transport considerat cel mai prietenos cu mediul. Inițiativa nu este doar o aventură turistică, ci o experiență educațională și culturală: participanții pot descoperi patrimoniul Europei, istoria comună și diversitatea regională, pot interacționa cu alți tineri din întreaga Europă și pot învăța să se descurce independent într-un mediu internațional. Pe durata programului, fiecare participant primește un card DiscoverEU, care oferă reduceri la cazare, activități culturale, transport local, gastronomie, sport și alte servicii din rețeaua parteneră. Pe șine, prin Europa Regulamentul oficial prevede că tinerii vor călători în principal cu trenul, pentru a încuraja transportul ecologic. În cazuri speciale, precum locuri izolate, regiuni ultraperiferice sau insulele, pot fi folosite și alte mijloace de transport, inclusiv zboruri. Participanții cu dizabilități sau probleme de sănătate beneficiază de sprijin personalizat, asistență sau acoperirea unor costuri suplimentare, necesare pentru a participa la program. Cine poate participa La ediția din toamna 2025 pot participa tinerii care s-au născut între 1 ianuarie și 31 decembrie 2007, sunt cetățeni sau rezidenți legali ai unui stat membru al Uniunii Europene sau ai uneia dintre țările asociate programului Erasmus+ și doresc să descopere cel puțin o altă țară europeană. Perioada de înscriere este cuprinsă între 30 octombrie și 13 noiembrie 2025, iar înscrierile se pot face individual sau în grupuri de până la cinci persoane, cu condiția ca toți membrii grupului să îndeplinească cerințele de vârstă și eligibilitate prevăzute în program. Cum începe aventura DiscoverEU Înscrierile sunt evaluate online, printr-un scurt chestionar cu cinci întrebări despre Uniunea Europeană și inițiativele pentru tineri, urmat de o întrebare suplimentară de departajare. Candidații care răspund corect sunt selectați în funcție de scor și de distribuția geografică stabilită pentru fiecare țară. În cazul înscrierilor de grup, doar liderul echipei completează testul, iar rezultatul se aplică întregului grup. După încheierea selecției, toți aplicanții vor fi anunțați prin e-mail dacă au fost admiși, plasați pe lista de rezervă sau respinși. Participanții nu trebuie să își cumpere singuri transportul pentru căă biletele sunt rezervate exclusiv de compania desemnată de Comisia Europeană. Cei selectați vor putea călători timp de o lună, folosind permisul DiscoverEU, valabil în toate țările participante. O generație în mișcare De la lansarea programului, în 2018, peste 370.000 de tineri europeni au primit permise de călătorie DiscoverEU. Inițiativa este considerată un simbol al generației Erasmus, promovând libertatea de circulație, învățarea interculturală și sentimentul de unitate europeană. „DiscoverEU nu este doar o călătorie, ci o experiență care te ajută să te descoperi pe tine și să înțelegi Europa din care faci parte”, le-a transmis tinerilor Comisia Europeană.
Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vrea să pună roboții la treabă și spune că bugetul pentru 2026 va fi primul buget digitalizat al României. Toate ministerele și autoritățile locale vor fi conectate într-o platformă pentru planificare și monitorizare transparentă. Ministrul a purtat discuții și despre măsurile fiscale și planurile României cu echipa comisarului european pentru Economie, Valdis Dombrovskis. După dialogul dintre Dombrovskis și premierul Bolojan, a venit rândul minstrului Nazare să vorbească despre discutiile purtate astăzi cu ecipa comisarului european pentru Economie și Productivitate. Acesta spune într-o postare pe pagina personală de Facebook că a vorbit despre progresul măsurilor fiscale și despre planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv. „Am avut azi o nouă rundă de discuții cu echipa Comisarului European pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, despre progresul măsurilor fiscale și planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv. Am prezentat, totodată, pașii concreți prin care am reuşit să stabilizăm finanțele publice, evitând astfel riscul suspendării fondurilor europene”. De asemnea, ministrul spune că acțiunile întreprinse pentru a asigura corectarea deficitului bugetar excesiv au fost salutate de Comisia Europeană, iar evaluarea finală din 25 noiembrie va avea un rezultat pozitiv care îi va oferi României șansa să iasă din procedura de deficit. Nazare spune că a discutat și despre restructurarea PNRR și spune că proiectele critice vor fi integrate în programele de coeziune pentru a evita pierderea investițiilor europene. Măsurile implementate de ANAF și digitalizarea continuă Același ministru susține că bugetul României pentru anul 2026 va fi primul buget digitalizat cu toate ministerele și autoritățile interconectate într-o platformă de planficiare și monitorizare transparentă. Mișcarea, spune Nazare, este un pas important pentru responsabilitatea și utilizarea responsabilă a „fiecărui leu public”. „Stabilitatea şi responsabilitatea sunt principalii indicatori ai încrederii investitorilor şi partenerilor externi. De aceea, trebuie să continuăm cu consecvență nu doar să punem ordine în finanțele României, ci să transformăm această stabilitate într-un motor real de relansare economică și modernizare”, mai spune ministrul pe rețeaua de socializare.”
Comisarul european pentru afaceri interne şi migrație vine în România. Se va întâlni cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan
Comisia Europeană anunță că luni, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, se va afla într-o vizită oficială la București unde se va întâlni cu președintele României, Nicușor Dan, prim-ministrul României, Ilie Bolojan, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și reprezentanți ai comisiilor pentru afaceri europene și apărare din cadrul Camerei Deputaților și Senatului României. Potrivit CE, vizita are loc în contextul în care Comisia își intensifică sprijinul prin intermediul strategiei europene de securitate internă, ProtectEU, pentru combaterea traficului de persoane, a criminalității organizate, protecția infrastructurii critice și a dimensiunii online a criminalității. „Comisarul Brunner vizitează România pentru a se implica direct în provocările de securitate cu care se confruntă România. România este un pilon cheie al arhitecturii de securitate europeană. Avem multe de învățat de la România, care protejează cu succes frontierele externe și contracarează amenințările hibride din partea Rusiei, inclusiv campaniile de dezinformare și incursiunile cu drone. Ca răspuns, Comisia va lansa Scutul european al Democrației anul acesta și Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor anul viitor. Comisia pune la dispoziție încă 250 de milioane de euro pentru drone civile și pentru capabilități de contracarare a dronelor”, precizează CE.
Roxana Mînzatu, vicepreședinta CE a inaugurat primul spațiu de formare ultra controlat din Europa
Potrivit unui comunicat de presă al CE, noua facilitate este situată la școala profesională Ter AA, în imediata apropiere a sediului companiei ASML, lider mondial în tehnologia care permite fabricarea semiconductorilor – elementele invizibile, dar indispensabile, ale lumii moderne. „Semiconductorii sunt invizibili, dar fără ei, lumea așa cum o știm s-ar opri. De la telefoane și automobile, la echipamente medicale și soluții verzi, totul depinde de o placă minusculă de siliciu ce conține milioane de circuite electronice. Pentru ca Europa să rămână competitivă, avem nevoie de oameni bine pregătiți, care înțeleg și pot lucra cu aceste tehnologii de vârf”, a declarat Roxana Mînzatu. În cadrul vizitei la Eindhoven, vicepreședinta Comisiei Europene a vizitat și sediul ASML, companie cu peste 44.000 de angajați din mai mult de 120 de țări, un veritabil simbol al excelenței și inovației europene. Industria semiconductorilor, aflată în plină expansiune, se confruntă însă cu o provocare majoră: până în 2030, Europei îi vor lipsi peste 75.000 de specialiști în acest domeniu. Din acest motiv, investițiile în educație tehnică și în infrastructura de formare sunt considerate priorități strategice la nivel european. „Autonomia strategică a Europei depinde imens de educație – de ce se întâmplă în sălile de curs și în atelierele de practică. Sala curată inaugurată astăzi le va permite elevilor să învețe în condiții identice cu cele din industrie, să deprindă competențe de mare precizie și responsabilitate și să devină profesioniștii de care Europa are atâta nevoie”, a subliniat Mînzatu. Pe durata vizitei, Roxana Mînzatu a avut discuții cu Frank Heemskerk, vicepreședinte al ASML, și cu Mohammed Chahim, eurodeputat olandez originar din regiunea Eindhoven, privind modalitățile prin care instituțiile europene pot sprijini mai activ dezvoltarea competențelor pentru industria semiconductorilor.
Liderul PSD Bacău, atac la Bruxelles: Copiii nu își pot alege genul / Care este noua strategie recomandată de CE privind egalitatea LGBTQ+
Președintele PSD Bacău, Dragoș Benea, lansează și el un atac la adresa inițiativelor europene privind identitatea de gen. Benea spune că social-democrații români din Parlamentul European nu acceptă ca un copil să-și poată alege genul indiferent de vârstă. „Este jenant să construim o realitate paralelă cu realitatea biologică şi să facem din asta o misiune a Uniunii Europene! Oricât de bogată ar fi imaginația noastră, oricâtă disponibilitate am manifesta față de concepte, filozofii sau curente de gândire, mărturisesc că nici eu, nici colegii social-democrați români din Parlamentul European nu ne împăcăm cu ideea ca, în numele , un copil să-şi poată alege genul indiferent de vârstă. Putem da curs propriilor imaginații/fantasme, putem construi o realitate paralelă cu existența noastră de zi cu zi, în care astfel de inițiative poate că ar avea un sens pur teoretic: dar datul nostru biologic, condiția umană în care viețuim, trăim şi murim, arată tocmai contrariul”, a transmis Benea. Potrivit acestuia, așa cum politica nu se termină la stânga sau dreapta, „probabil că putem imagina o dezbatere dincolo de Masculin şi Feminin, dar nu putem face din asta o misiune, cu atât mai puțin o misiune a Comisiei sau Uniunii Europene, chiar dacă toleranța şi incluziunea sunt şi rămân pentru noi toți valori cardinale, de căpătâi pentru întreaga construcție europeană. Dacă privim cu luciditate în jurul nostru, vom observa că altele sunt problemele presante ale Uniunii, probleme în raport de care sute de milioane de cetățeni europeni aşteaptă un răspuns pertinent din partea Bruxelles-ului şi măsurile concrete de rigoare”. Benea arată că economia, demografia, energia, tinerii NEETS, competitivitatea, apărarea & ordinea publică şi multe altele sunt provocările şi problemele stringente cu care se confruntă continentul european, nicidecum dilemele de gen. „Nu-mi pot imagina care e capacitatea juridică a unui copil sau conştiința sa de sine, în măsură să-i permită să facă judecăți cu privire la propria identitate de gen”, conchide acesta. Pentru context, conform unei noi strategii prezentate de Comisia Europeană, copiii ar putea avea libertatea de a-și alege sexul, scrie ziarul britanic The Telegraph. Este important de menționat că strategia, lansată miercuri, nu este obligatorie pentru statele membre UE, ci constituie o recomandare pe care guvernele naționale pot să o urmeze sau să o ignore. Strategia prezentată miercuri de Comisia Europeană arată că orice restricție de vârstă pentru recunoașterea sexului ar putea fi eliminată, iar terapia destinată verificării dorinței copiilor de a-și schimba sexul ar putea fi interzisă.