Ursula von der Leyen, în India pentru finalizarea acordului de liber schimb UEIndia
Potrivit agenției EFE, cele două părți speră să ajungă la un acord final în cadrul summitului bilateral programat marți, la New Delhi. La scurt timp după aterizarea în capitala indiană, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj sugestiv. „Mama tuturor acordurilor comerciale. Ne apropiem de Acordul de Liber Schimb”. Declarația arată importanța acordului de liber schimb UE–India, considerat unul dintre cele mai ambițioase proiecte comerciale ale Bruxelles-ului. Președinta Comisiei Europene a fost întâmpinată la aeroport de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe indian, Randhir Jaiswal, alături de ministrul adjunct al comerțului și industriei, Jitin Prasada. Oficialii indieni au evidențiat faptul că vizita Ursulei von der Leyen marchează o nouă etapă în consolidarea parteneriatului strategic UE–India. Cu câteva ore înaintea sosirii Ursulei von der Leyen, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a ajuns la rândul său la New Delhi, urmând ca delegația UE să fie completată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Luni, liderii europeni vor participa, alături de premierul Narendra Modi, la cea de-a 77-a paradă a Zilei Republicii Indiei, în calitate de invitați de onoare. Marți va avea loc cel de-al 17-lea summit bilateral UE–India, eveniment-cheie în care părțile speră să finalizeze acordul de liber schimb UE–India. Dacă va fi semnat, tratatul ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, acoperind aproximativ două miliarde de persoane și circa un sfert din PIB-ul global. Două decenii de negocieri În prezent, India este doar al nouălea partener comercial al UE, reprezentând 2,4% din comerțul total cu mărfuri, mult în urma Statelor Unite și Chinei. Bruxelles-ul vede însă în acordul de liber schimb UE–India o oportunitate de a-și diversifica parteneriatele și de a reduce dependența de China. Pe lângă comerț, agenda vizitei include investiții în tehnologie digitală, hidrogen verde, energie solară, mobilitatea forței de muncă, dar și un acord major în domeniul securității și apărării. Un eventual succes ar pune capăt unui maraton diplomatic de aproape 20 de ani, marcat de dispute privind brevetele și taxele vamale.
Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria. Care sunt motivele invocate de premierul maghiar
Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria, a declarat Viktor Orban, acuzând Comisia Europeană că încearcă să înșele cetățenii din țările UE, transmite TASS. Premierul maghiar a acuzat Comisia Europeană pentru că ar fi încercat să fraudeze acordul prin adăugarea unor reglementări suplimentare care ar fi presupus intrarea în vigoare în forță a acordului înainte să fie aprobat de Parlamentul European. „Este cert că atâta vreme cât Ungaria va avea un guvern național, nu va aproba niciodată un acord cu Mercosur”, a spus Orban într-o emisiune. „De aceea fermierii sunt furioși. Nu este vorba de problemele economice cu Mercosur, nu este vorba despre viitorul agriculturii sau despre cum îi amăgesc pe fermieri prin a ocoli parlamentele naționale și a lua decizii diametral opuse fermierilor. Ungaria a votat împotriva acordului UE-Mercosur, alături de Austria, Irlanda, Polanda și Franța. Însă, acesta a fost aprobat de majoritatea țărilor membre UE. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Antonio Costa al Consiliului European au participat la semnarea Acordului de Parteneriat UE-Mercosur. Ursula susține că prin încheierea acordului de pe urma căruia vor beneficia ambele părți, companiile europene vor „crea exporturi, creștere și locuri de muncă”. Acordul va elimina tarifele pe exporturile UE, inclusiv pe produsele agricole (vin, lactate, ulei de măsline) și industriale, precum și pe automobile și produse farmaceutice. UE va importa produse agricole din cele patru țări membre Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay), precum cafea, ceai, cacao, porumb, roșii, cartofi, ardei și alte produse specifice Americii de Sud. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Grindeanu denunță presiuni externe pentru Mercosur. Dezvăluie că a fost sunat de Comisia Europeană să susțină acordul
Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie de combatere a rasismului
Strategia se bazează pe Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, se precizează într-un comunicat de presă al Comisiei Europene. „În ultimii cinci ani, UE a înregistrat progrese semnificative în combaterea rasismului, în special prin abordarea barierelor create de discriminarea rasială și prin integrarea eforturilor de combatere a rasismului în toate politicile relevante ale UE. În pofida acestor progrese, cel mai recent Eurobarometru privind discriminarea arată că aproape doi din trei cetățeni consideră în continuare că discriminarea rasială este o problemă larg răspândită în țările lor”, se mai arată în comunicat. Noua strategie vizează combaterea rasismului sub toate formele sale prin: Asigurarea punerii în aplicare și a respectării depline a legislației UE împotriva discriminării. Continuarea eliminării barierelor și promovarea incluziunii în educație, ocuparea forței de muncă, asistență medicală și locuințe. Construirea de parteneriate împotriva rasismului la toate nivelurile societății. Noua strategie va consolida punerea în aplicare a legislației existente în materie de combatere a discriminării. Aplicarea Directivei privind egalitatea rasială din 2000 va fi evaluată pentru a identifica lacunele în materie de punere în aplicare și pentru a lua în considerare sancțiuni mai severe acolo unde este necesar.
România a încasat un ramburs de aproape 1 miliard de euro de la Comisia Europeană
România a încasat, luni, aproape 1 miliard de euro din fonduri FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă). Banii de la Comisia Europeană reprezintă rambursarea plăților în avans efectuate fermierilor în toamna anului trecut. Mecanismul este important pentru funcționarea campaniilor de plăți și pentru menținerea unui echilibru financiar în sectorul agricol, fără să încarce în plus bugetul național. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a anunțat oficial că România a încasat 988,7 milioane de euro din fonduri FEGA, sumă care reprezintă rambursarea plăților în avans efectuate fermierilor în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2025. Oficialul a subliniat că rambursarea banilor de către Comisia Europeană demonstrează că plățile făcute de România către fermieri „sunt bine fundamentate și eligibile”. „Rambursarea acestor bani de către Comisia Europeană arată că plățile noastre către fermieri sunt bine fundamentate și eligibile. Asigurăm resursele necesare pentru ca sprijinul să ajungă la timp în ferme și pentru a menține stabilitatea financiară în agricultură, fără povară suplimentară asupra bugetului de stat”, a declarat ministrul Florin Barbu. Mecanismul de rambursare este standard la nivelul Uniunii Europene și are rolul de a ajuta statele membre să nu întârzie sprijinul acordat fermierilor. Țara noastră a utilizat resurse bugetare proprii ca să asigure intrarea rapidă a banilor în exploatații, și i-a recuperat ulterior de la Comisia Europeană. Astfel, valoarea totală a rambursărilor de la Comisia Europeană în perioada 2025-2026 se ridică la aproximativ 4,08 miliarde de euro, sume care includ defalcările pe fonduri europene gestionate de România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că va continua să autorizeze și plata sumelor aferente campaniei în curs, în așa fel încât fermierii să beneficieze la timp de sprijinul care li se cuvine. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, reduce cheltuielile cu peste 10%, în urma reorganizării ministerului și a structurilor din subordine. Peste 200 de funcții de conducere, desființate Fermierii pregătesc un protest de amploare împotriva Guvernului Bolojan: ”Dacă nu suntem ascultați, vom fi nevoiți să ne facem auziți”
Bruxelle consideră tarifele provizorii impuse de China produselor lactate din UE nejustificate
Purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a explicat că Comisia Europeană a luat act „cu îngrijorare” de decizia Chinei de a impune tarife antisubvenții provizorii, care ar varia între 21,9% și 42,7%, așa cum a anunțat Ministerul Comerțului din China, potrivit EFE. Comisia Europeană examinează această decizie preliminară și va transmite comentariile sale autorităților chineze, întrucât termenul limită pentru încheierea anchetei și impunerea de măsuri definitive este 21 februarie 2026, a adăugat aceasta. Regulile Organizației Mondiale a Comerțului În special, Bruxelles-ul va analiza toate informațiile disponibile pentru a stabili dacă acestea respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), instituție în fața căreia a luat deja măsuri în urma începerii anchetei antisubvenții privind produsele lactate de către China. „Facem tot posibilul pentru a apăra fermierii și exportatorii din Uniunea Europeană, precum și Politica Agricolă Comună, de utilizarea neloială de către China a instrumentelor de apărare comercială”, a declarat purtătorul de cuvânt la conferința de presă zilnică a Comisiei. Ministerul Comerțului din China a anunțat luni tarife antisubvenții provizorii între 21,9% și 42,7% pentru importurile anumitor produse lactate din UE, după ce a concluzionat preliminar că aceste produse beneficiază de subvenții și au cauzat „daune substanțiale” industriei lactate din China. Anunțul acestor noi măsuri, care vor intra în vigoare marți, vine pe fondul tensiunilor comerciale dintre China și Uniunea Europeană, după ce Beijingul a impus recent tarife de până la 19,8% la importurile de anumite produse din carne de porc din UE27, ceea ce este considerat o represalie pentru tarifele impuse de Bruxelles vehiculelor sale electrice. Comisia consideră acest anunț ca fiind o evoluție foarte negativă Întrebat despre impactul noilor tarife vamale asupra acestei relații comerciale, purtătorul de cuvânt al UE a declarat că Comisia consideră acest anunț „ca o evoluție foarte negativă” și a remarcat că, deși UE este „angajată să consolideze relația comercială, economică și de investiții dintre UE și China”, acest lucru impune Beijingului să abordeze preocupările care datează de ani de zile. Printre acestea, el a menționat excesul de capacitate de producție, utilizarea neloială a instrumentelor comerciale și deficitul comercial al gigantului asiatic. Cu toate acestea, el a menționat că recent a existat o „primă evoluție pozitivă” în discuțiile dintre Bruxelles și Beijing privind posibilitatea adoptării unui compromis de preț, care ar stabili un preț minim de vânzare pentru mașinile electrice fabricate în China, ca alternativă la tarifele antisubvenții pe care UE le-a impus acestor vehicule în 2024. Această măsură, a indicat purtătorul de cuvânt, ar putea fi o „alternativă viabilă” la tarife, atâta timp cât sunt îndeplinite „toate criteriile”, ceea ce înseamnă că efectele nocive detectate de UE în ancheta sa privind subvențiile chineze către sectorul vehiculelor electrice sunt eliminate, iar soluția este practică. Comisia Europeană „rămâne deschisă” explorării acestei soluții, a declarat Gill, menționând că autoritățile comerciale chineze și europene continuă să mențină contactul la nivel tehnic pe această temă, cel mai recent pe 9 decembrie.
Comisia Europeană a deblocat 2,3 miliarde de euro pentru Ucraina / O centrală termică din Lituania, relocată în Ucraina pentru alimentarea cu energie a un milion de ucraineni
Comisia Europeană a deblocat, luni, 2,3 miliarde de euro pentru Ucraina, a șasea plată regulată în cadrul Facilității pentru Ucraina, principalul instrument al Uniunii pentru sprijinirea redresării Ucrainei, a reformelor și a parcursului către aderarea la UE. Până în prezent, UE a deblocat 26,8 miliarde de euro în cadrul Planului pentru Ucraina din martie anul trecut, respectiv aproape 70% din fondurile disponibile în cadrul primului pilon al Facilității pentru Ucraina. „Ucraina realizează reforme reale într-un ritm remarcabil, în pofida agresiunii Rusiei. Prin Facilitatea pentru Ucraina, UE impulsionează reforme care apropie Ucraina de UE, sprijinind în același timp nevoi critice, inclusiv securitatea energetică pe timp de iarnă. Facilitatea pentru Ucraina va rămâne esențială pentru menținerea impulsului reformelor și pentru viitorul european al Ucrainei”, a declarat comisarul pentru extindere, Marta Kos. De asemenea, tot astăzi, Comisia a anunțat și un alt sprijin pentru Ucraina, unul care vizează domeniul energetic. O centrală termică din Lituania a fost relocată cu succes în Ucraina, finalizând cea mai amplă operațiune logistică coordonată de până acum. Această relocare va asigura alimentarea cu energie în rândul a un milion de ucraineni și vine drept o consolidare directă a rețelei naționale a Ucrainei, în urma atacurilor susținute ale Rusiei asupra infrastructurii sale. „Livrarea acestei centrale este solidaritatea europeană în acțiune și cea mai solicitantă operațiune logistică a noastră de până acum. Mulțumesc Lituaniei, Poloniei, României și tuturor partenerilor care au asigurat succesul acestei operațiuni colosale. Este o demonstrație puternică a angajamentului neclintit al UE față de reziliența Ucrainei, contribuind la asigurarea luminii și căldurii pentru un milion de persoane, în timp ce se confruntă cu a patra iarnă a războiului de agresiune al Rusiei”, a declarat comisarul pentru pregătire, gestionarea crizelor și egalitate, Hadja Lahbib.
Cum răspunde Uniunea Europeană la dominația Chinei pe piața magneților produși din pământuri rare
Uniunea Europeană apasă pedala de accelerație din 2026 în procesul de reciclare al magneților ca să reducă dependența de importuri și să consolideze oferta internă. În prezent, UE importă peste 98% din necesarul de magneți esențiali pentru produse precum vehicule electrice, turbine eoliene sau avioane de vânătoare. China controlează peste 90% din capacitatea de procesare a mai multor materiale critice pentru tranziția verde, inclusiv grafit și mangan, motiv pentru care Bruxelles-ul a anunțat că în 2026 va propune restricționarea exporturilor de magneți în așa fel încât aceștia să poată fi reciclați pentru a acoperi o cincime din cerere. „Există o strategie chineză de a monopoliza piața. Securitatea economică a devenit o provocare globală dar, când vine vorba de mineralele rare, avem un anumit număr de dependențe, în funcție de resursă față de China într-o mare măsură”, a declarat comisarul UE pentru piața internă, Stephane Sejourne. Mișcarea Uniunii Europene vine în contextul în care China a impus o serie de restricții la export la începutul acestui an și semnalează un impuls industrial strategic care va remodela prioritățile de investiții, comerț și politici în întreaga Europă. În acest sens, Comisia Europeană a anunțat un plan de măsuri pentru reducerea dependenței blocului comunitar de aprovizionare cu pământuri rare din China, vizând producția rafinarea, reciclarea și achizițiile colective. Oficialii de la Bruxelles au atras atenția de mai mult timp că, indiferent de cât de multe măsuri de siguranță ar introduce pentru a reduce dependența de China, furnizorii industriali vor continua să achiziționeze de aici deoarece prețurile sunt mai mici decât în țări precum Chile, Brazilia, Australia sau Canada. Care e planul Comisiei Europene ca să reducă dependența Anul următor Comisia Europeană va aloca aproape 3 miliarde de euro pentru a finanța proiecte strategice în extracția, rafinarea și reciclarea acestor minerale și metale, esențiale pentru mai multe sectoare din Europa. Planul stabilește o strategie multilaterală de a stimula capacitatea internă de extracție și prelucrare, de a accelera reciclarea magneților și a electronicelor, de a stabili achiziții comune la nivelul Uniunii Europene și de a crea noi parteneriate cu furnizori. Practic, strategia UE prevede crearea unui hub european pentru materialele critice, restricții asupra exporturilor de fier vechi din aluminiu și cupru în 2026, dar și o platformă de tranzacționare. Cursa este contracronometru pentru că Beijingul a amenințat că impune controale extinse asupra exporturilor globale de pământuri rare și se folosește de dominația sa în acest sector pentru a-și atinge obiectivele geopolitice. Europa importă 18.000 de tone de magneți pe an din China De asemenea, Uniunea Europeană spune că va acorda prioritate reciclării mineritului urban pentru a recupera materiile rare din produsele aflate la sfârșitul ciclului de viață și propune un mecanism de achiziții comune care vizează îmbunătățirea puterii de negociere și reducerea volatilității prețurilor pentru statele membre UE. Ca să arate cât de mare este dependența de Beijing, oficialii UE au arătat că blocul comunitar cumpără aproximativ 20.000 de tone de magneți permanenți pe an care sunt folosiți de la frigidere, la aparatele RMN. Aproximativ 17.000-18.00 de tone provin din China, în timp ce doar 1.000 sunt produse în Uniunea Europeană, iar restul provin din alte țări. Analiștii și directorii din industrie cred că majorarea producției și a prelucrării nu va fi nici rapidă, nici ieftină. Deschiderea de mine noi, construirea de rafinării și instalații de fabricare a magneților necesită timp pentru autorizare, au nevoie de evaluări complexe de mediu și cheltuieli de capital substanțiale. Din punct de vedere al consecințelor economice, Europa s-ar putea confrunta cu costuri de producție mai mari dacă relocarea și regulile de mediu mai stricte vor crește cheltuielile de producție. Pentru producătorii auto europeni și contractorii de apărare, perspectiva unui acces mai stabil la magneți și metale critice este binevenită. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia asamblează drone SHAHED cu piese din China. „Componente pentru snowmobil”, firme rusești cu nume inspirate de pirații englezi Morgan și Drake China îi cere Ursulei von der Leyen „să trateze problema pământurilor rare cu prudență“. Declaraţiile preşedintei CE care au deranjat Beijingul
Comisia Europeană taie birocrația. Peste 1 miliard de euro economisiți prin noul pachet de siguranță alimentară
Noul pachet de siguranță alimentară UE are un caracter transversal și vizează armonizarea și simplificarea regulilor aplicabile în domenii-cheie precum produsele de protecție a plantelor, biocidele, furajele, controalele oficiale, sănătatea și bunăstarea animalelor. Potrivit estimărilor Comisiei, măsurile propuse ar putea genera economii totale de peste 1 miliard de euro anual, din care aproximativ 428 de milioane de euro pentru întreprinderile din UE și 661 de milioane de euro pentru administrațiile naționale. Economiile administrative totale sunt estimate la 939 de milioane de euro pe an. Pachetul de siguranță alimentară UE sprijină fermierii și inovația Un element central al pachetului de siguranță alimentară UE îl reprezintă sprijinirea fermierilor, care vor beneficia de un acces mai rapid și mai larg la inputuri moderne și inovatoare. Printre măsurile-cheie se numără accelerarea procedurilor de autorizare pentru biopesticide, ceea ce va permite utilizarea mai rapidă a produselor de protecție a plantelor cu impact redus asupra mediului. De asemenea, Comisia propune simplificarea și eficientizarea procedurilor de reînnoire a autorizațiilor pentru pesticide și biocide, digitalizarea etichetării aditivilor pentru furaje și facilitarea accesului pe piață pentru produsele obținute prin fermentație. Toate aceste măsuri sunt menite să crească competitivitatea sectorului agricol și să încurajeze practicile durabile. Controalele la frontieră În cadrul pachetului de siguranță alimentară UE, Comisia propune și o abordare mai pragmatică a controalelor la frontieră pentru produsele vegetale, precum și simplificarea regulilor de acreditare pentru laboratoarele oficiale. Totodată, cerințele privind supravegherea și gestionarea riscurilor legate de encefalopatia spongiformă bovină (BSE) vor fi adaptate în funcție de evoluțiile științifice. În linie cu „Viziunea pentru Agricultură”, Comisia analizează și alinierea standardelor de producție pentru importuri în ceea ce privește reziduurile de pesticide, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața europeană. Pașii următori ai pachetului de siguranță alimentară UE Acesta este al zecelea pachet de tip „omnibus” prezentat de Comisie în actualul mandat și contribuie la obiectivul ambițios de reducere cu cel puțin 25% a poverii administrative, respectiv cu 35% pentru IMM-uri. Propunerea legislativă va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului UE pentru analiză și adoptare.
România e codașa Uniunii Europene la încasarea de TVA
Comisia Europeană a publicat raportul privind deficitul de încasare al TVA în perioada 2019 – 2024, care indică un gap de conformare de 30% la nivelul anului 2023, similar celui din 2019. ANAF spune că pentru 2024, raportul CE estimează o scădere de 0,5% față de anul trecut, până la nivelul de 29,5%. Procentul e unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană deși raportul arată că România a reușit să evite creșteri semnificative ale gap-ului. Estimările cu privire la gap-ul de TVA pornesc de la datele statistice cu privire la consum, pe baza cărora se calculează valoarea TVA care ar trebui să ajungă efectiv în buzunarul statului. Această sumă este stimată apoi comparată cu valoarea efectivă încasată de stat. Raportul Comisiei Europene arată că 2023 a fost un an marcat de inflația ridicată și de creșterea accentuată a prețurilor la energie electrică, care a impus intervenții ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare. Evoluțiile au influențat nivelul consumului și comportamentul economic, având efecte directe asupra colectării TVA-ului. Președintele ANAF, Adrian Nica, spune că raportul publicat de CE e un semnal că țara trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Acesta susține că măsurile fiscal-bugetare încep să producă efecte și crede că digitalizarea ar putea fi strategia câștigătoare pentru România. „Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susținute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastră este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală. Faptul că am reușit să creștem veniturile din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie și să menținem stabilitatea colectării, într-un context dificil inclusiv la nivel european, arată că măsurile implementate încep să producă efecte. Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanța colectării, ci să asigurãm o piață corectă. Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest, asigurând totodată finanțarea necesară pentru investițiile publice majore”, spune Adrian Nica, președintele ANAF. Cifrele ANAF arată că încasările din TVA au crescut în 2025 Datele ANAF arată că în primele 10 luni din 2025 încasările din TVA au fost de 94,31 mld.lei, respectiv cu 9,20 mld lei mai mari faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2024, când au fost încasate 85,11 mld. lei. Instrumentele digitale precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T au schimbat modul în care ANAF monitorizează tranzacțiile și a redus posibilitatea de a ascunde activitățile economice din zona gri. Raportul Comisiei Europene arată că România, împreună cu alte state membre depun eforturi pentru a reduce gap-ul de TVA la nivelul întregii Uniuni Europene. De asemenea, Ministerul Finanțelor a negociat cu succes în noiembrie modificarea jalonului din PNRR privind reducerea gap-ului de TVA și a evitat o pierdere de aproximativ 1 miliard de euro din granturi, în 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Șeful ANAF recunoaște: „Raportul încasărilor de la marii contribuabili nu ne face cinste. Nu pot să spun cifrele” Bolojan se laudă cu un eșec: „Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2%” / Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine”. Doar că încasările sunt sub inflație, deci guvernul Bolojan nu a reușit să colecteze nici TVA-ul generat de creșterile de prețuri
Intel rămâne sancționată în cazul antitrust al Comisiei Europene. Amenda Intel menținută, dar diminuată
Instanța din Luxemburg a decis însă reducerea semnificativă a penalității, coborând amenda antitrust Intel de la 376 milioane de euro la 237 milioane de euro, scrie Reuters. Cazul își are originea în acuzațiile potrivit cărora Intel ar fi oferit plăți considerate drept „restricții neacoperite” unor producători importanți, precum HP, Acer și Lenovo, pentru a bloca sau întârzia lansarea unor produse rivale, în special cele dezvoltate de Advanced Micro Devices (AMD). Practicile ar fi avut loc între noiembrie 2002 și decembrie 2006, perioadă în care, potrivit autorităților de concurență, compania ar fi încercat să limiteze opțiunile disponibile pentru consumatori și parteneri comerciali. Tribunalul UE a argumentat că reducerea sumei este justificată de gravitatea relativ mai mică a faptelor în comparație cu evaluarea inițială, volumul redus de produse afectate și intervalele de timp în care practicile anticoncurențiale nu au fost continue. Cu toate acestea, instanța a subliniat că faptele rămân relevante și dovedite, astfel că o amendă antitrust Intel este în continuare necesară pentru a reflecta durata și impactul comportamentului constat. Hotărârea reprezintă o nouă etapă într-un proces complex care durează de aproape două decenii. În 2009, Comisia Europeană impusese Intel o sancțiune record de 1,06 miliarde de euro, anulată ulterior parțial de instanțe. Decizia de miercuri nu închide definitiv cazul, deoarece atât Intel, cât și Comisia pot face apel la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar doar pe aspecte de drept. Pentru industria semiconductorilor, verdictul reafirmă angajamentul UE de a sancționa ferm orice tentativă de abuz de poziție dominantă, într-un moment în care competiția globală în domeniul tehnologic este în continuă intensificare.