UE se pregătește să intervină pentru a reduce costul energiei electrice
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convocat o reuniune (n.r. 6 martie) pentru a analiza direcțiile posibile ale măsurilor care ar putea duce la scăderea prețului energiei. Ideea inițială este adoptarea unor măsuri care să permită decuplarea prețurilor gazului de cele ale electricității și să gestioneze impactul numărului tot mai mare de ore în care prețurile ajung la zero sau chiar negative în Europa, situație care începe să pună presiune pe numeroși dezvoltatori de energie regenerabilă notează El Economista. Convocarea acestei întâlniri are loc în același timp cu decizia Executivului comunitar de a retrage planul de prezentare a unui pachet de măsuri programat inițial pentru 10 martie. Comisia intenționa să prezinte progresele realizate de grupul de lucru creat în urmă cu aproape un an pentru analizarea reformelor necesare, însă acum propunerile vor fi reanalizate în interiorul instituției. Schimbarea planurilor de la Bruxelles vine după reuniunea din 12 februarie organizată, la solicitarea președintelui Consiliului European, António Costa, pentru relansarea agendei de competitivitate a continentului. Potrivit surselor citate, în dezbatere a revenit în prim-plan ordinea de merit a tehnologiilor din piața angro și caracterul marginalist al acesteia, o temă considerată închisă după ultima reformă, dar care reapare acum în discuțiile europene. Măsuri analizate pentru ieftinirea energiei Comisia pregătește atât măsuri imediate, cât și reforme structurale pentru reducerea prețurilor fără a încetini tranziția energetică, intervenind asupra a trei elemente principale: costul aprovizionării, tarifele și costurile de rețea, precum și taxele și contribuțiile. Bruxellesul încurajează statele membre să ajusteze fiscalitatea energetică, inclusiv TVA și alte taxe, și să redeseneze tarifele pentru a recompensa flexibilitatea consumului și utilizarea eficientă a rețelei. În același timp, se urmărește consolidarea protecției împotriva sărăciei energetice și facilitarea trecerii consumatorilor la oferte mai ieftine. În paralel, UE propune accelerarea dezvoltării energiei regenerabile, a rețelelor și a capacităților de stocare prin simplificarea procedurilor de autorizare și extinderea interconectărilor, susținute financiar de Banca Europeană de Investiții. Pentru reducerea dependenței prețului electricității de volatilitatea gazului, Bruxellesul vrea să stimuleze contractele pe termen lung, precum acordurile de tip PPA sau contractele pentru diferență, dar și mecanisme de reducere a riscurilor, inclusiv un proiect pilot sprijinit de BEI. În piața gazelor, UE intenționează să consolideze supravegherea și transparența printr-un grup de lucru care să analizeze posibile ajustări pentru evitarea distorsiunilor. De asemenea, este propus un „contract tripartit” între sectorul public, producătorii de energie curată și industrie, menit să mobilizeze investiții și să stabilizeze prețurile, precum și un pachet de pregătire pentru crize energetice, pentru limitarea creșterilor bruște de preț. Statele membre acționează deja individual Propunerile Comisiei se lovesc însă de măsurile adoptate separat de unele state europene. Germania a aprobat un program de sprijin pentru industrie de peste 27 miliarde de euro, criticat de țările cu resurse bugetare mai reduse. La Consiliul European din 15 decembrie, Spania și Portugalia au depus o plângere formală susținută de mai multe state. Cel mai recent exemplu vine din Italia, unde guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un decret menit să reducă prețul angro al electricității începând cu 1 ianuarie 2027. Măsurile includ compensarea unor costuri suportate de centralele pe gaz și rambursarea parțială a costurilor legate de certificatele de emisii CO2, costuri care ar urma să fie recuperate ulterior prin taxe aplicate consumatorilor. Potrivit analizelor realizate de mari bănci internaționale, pachetul italian, estimat la 2,5–3 miliarde de euro anual, combină intervenții bugetare cu modificări ale mecanismului de formare a prețurilor și ar putea deveni un precedent pentru alte state. Schimbările vin într-un moment sensibil pentru marile companii energetice europene, deoarece o scădere a prețurilor pe piața angro ar putea reduce marjele comerciale și ar accelera reorganizarea sectorului energiei regenerabile după expirarea schemelor de sprijin existente.
UE ia în calcul măsuri de urgență pentru reluarea transportului de petrol rusesc prin conducta Drujba
Slovacia a acuzat Ucraina că întârzie reluarea fluxurilor de petrol din motive politice, în timp ce Ungaria a încercat să importe țiței rusesc prin conducta croată Adria. Un think tank bulgar a susținut că Ungaria nu mai are nevoie de petrol rusesc și a cerut eliminarea derogărilor până în 2026, pentru consolidarea securității energetice a Uniunii Europene, notează Oilprice.com. O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a confirmat pe 17 februarie că Bruxellesul este în contact cu Ucraina în legătură cu conducta Drujba, avariată de la sfârșitul lunii ianuarie, ceea ce a împiedicat livrările de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Fico a numit situația „șantaj politic” „Suntem în contact cu Ucraina privind calendarul reparațiilor la conducta de petrol Drujba și cât de rapid ar putea fi repusă în funcțiune”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen jurnaliștilor la Bruxelles. Ea a adăugat că executivul european este pregătit să convoace un grup de coordonare de urgență cu părțile relevante pentru a discuta rute alternative de aprovizionare cu combustibil. Itkonen a mai spus că „nu există riscuri pe termen scurt pentru securitatea aprovizionării Ungariei și Slovaciei”, deoarece acestea dețin rezerve pentru 90 de zile. Oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conductă a provocat tensiuni între Ucraina și statele membre ale UE, Ungaria și Slovacia. În timp ce Kievul a susținut că un atac cu dronă rusească a provocat întreruperea începând cu 27 ianuarie, premierul slovac Robert Fico a declarat pe 15 februarie că Ucraina a întârziat reluarea fluxului de petrol pentru a presa Ungaria să renunțe la veto-ul privind viitoarea aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Deși Uniunea Europeană a impus interdicția importurilor de petrol rusesc prin conducte din cauza războiului declanșat de Kremlin în Ucraina, Ungaria și Slovacia, state fără ieșire la mare, au obținut derogări de la aceste sancțiuni. Pe 16 februarie, Budapesta și-a exprimat dorința de a activa derogarea temporară pentru a importa țiței rusesc transportat pe mare, prin Croația, folosind conducta Adria. „Solicităm Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Adria, deoarece derogarea noastră de la sancțiuni oferă posibilitatea de a importa petrol rusesc pe cale maritimă dacă livrările prin conducte sunt întrerupte”, a scris ministrul ungar de externe Peter Szijjarto pe platforma X. Nu mai există scuze ca vreo țară UE să rămână dependenta de petrolul rusesc Ministrul croat al economiei, Ante Susnjar, a declarat că Zagreb ar trebui să poată ajuta. „Croația nu va permite ca aprovizionarea cu combustibil a Europei Centrale să fie pusă în pericol. Suntem pregătiți să contribuim la rezolvarea acestei perturbări acute”, a transmis acesta pe X. Totuși, el a criticat în aceeași postare Budapesta și Bratislava pentru faptul că nu au reușit până acum să își diversifice importurile energetice. „Conducta Adria este pregătită, astfel că nu mai există scuze tehnice pentru ca vreo țară din UE să rămână dependentă de țițeiul rusesc. Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra populației ucrainene. Este timpul ca acest profit de război să înceteze”, a afirmat Susnjar. Un raport publicat pe 16 februarie de Center for the Study of Democracy, un think tank din Bulgaria, a concluzionat de asemenea că Ungaria nu mai are nevoie de petrol rusesc, deoarece există surse alternative disponibile. „Nu există motive tehnice sau economice pentru prelungirea derogării de la sancțiunile privind petrolul rusesc în Europa Centrală. Dependența continuă a Ungariei este o alegere politică ce slăbește unitatea UE și subminează credibilitatea regimului de sancțiuni. Eliminarea treptată a țițeiului rusesc până la sfârșitul anului 2026 este atât realizabilă, cât și esențială pentru securitatea energetică pe termen lung a Europei”, a declarat Martin Vladimirov, directorul programului Energie și Climă al organizației.
Comisia Europeană anunță sprijin suplimentar pentru regiunile estice de la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina
Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina. Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei. Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin. Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică. De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul. Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar. Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale. În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră. Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate. Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie. La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.
Ursula von der Leyen și António Costa după reuniunea liderilor europeni din Belgia: Există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor
Liderii Uniunii Europene, printre care președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au reunit joi pentru o întrunire axată pe găsirea de noi modalități de a relansa economia blocului comunitar. Printre subiectele dezbătute la castelul Alden Biesen din Belgia, au fost și modalitățile principale de eliminare a barierelor birocratice și de a atrage investiții în fața concurenței SUA și Chinei. În urma întâlnirii dintre liderii europeni, aceștia au susținut o conferință de presă în fața jurnaliștilor. Președintele Consiliului European, António Costa a declarat că „există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor. Europei îi lipsesc investițiile și este crucial să mobilizăm investițiile private în bloc în acest an.” Costa a explicat că majoritatea propunerilor sunt tehnice, și vizează aplicarea legilor în țările UE, unde sistemele financiare rămân fragmentate, scrie Euronews. Acesta a declarat în cadrul aceleiași conferințe, care a urmat summitului informal al UE, că a existat un „acord unanim” pentru a continua agenda de simplificare a UE. De la începutul acestui mandat legislativ, în iunie 2024, Ursula von der Leyen a prioritizat o gamă de propuneri legislative numite „omnibus” pentru a realiza reforme de simplificare în mai multe sectoare. Înainte de acest summit din Belgia, guvernele italian și german au propus ca problema simplificării să fie un subiect central de discuție. Von der Leyen și Costa pledează pentru o cooperare consolidată Ursula von der Leyen și António Costa au apărat amândoi utilizarea cooperării consolidate pentru a ieși din impasul politic, în scopul de a avansa în grupuri mai mici de state membre. Ei au spus că aplicarea acestui instrument juridic ar putea fi necesară pentru adoptarea celui de-al 28-lea regim, un sistem unificat care să faciliteze înființarea de companii în întregul bloc comunitar. „Voi încerca să evit cooperarea consolidată și să mă asigur că toate cele 27 de state membre sunt de acord asupra regimului comun, acesta este primul nostru obiectiv”, a declarat Costa. „Dacă nu funcționează, Tratatul de la Lisabona oferă mai multe soluții, una dintre ele fiind cooperarea consolidată”, a adăugat el. Von der Leyen a declarat legat de cooperarea consolidată, care necesită unirea forțelor a cel puțin 9 state membre, că rămâne deschisă altor țări „oricând”. „Adesea, avansăm cu viteza celui mai lent, iar cooperarea consolidată evită acest lucru”, a spus ea. Cooperarea consolidată a fost utilizată ultima dată în decembrie pentru a acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei, fără Ungaria, Slovacia și Republica Cehă. Liderii UE sunt de acord să acorde companiilor din Uniune un tratament preferențial într-un mod „proporțional” și „țintit”, a declarat António Costa. „Există o înțelegere larg împărtășită cu privire la importanța strategică pentru Europa de a proteja și consolida anumite sectoare”, a mai spus acesta, Liderii UE și Comisia vor propune o soluție „concretă” pentru reducerea prețurilor la energie Liderii UE, împreună cu Comisia Europeană, vor pregăti câteva propuneri concrete pentru reducerea prețurilor la energie, care vor fi prezentate la următorul Consiliu European formal de la Bruxelles, care va avea loc în martie, a declarat președintele Consiliului European. Costa nu a dat niciun exemplu specific al propunerilor aflate în discuție, dar spus că găsirea soluției potrivite va fi o prioritate pentru următorul summit. Liderii Uniunii Europene sunt de acord să accelereze o nouă propunere legislativă pentru un set unic și mai simplu de reguli corporative. Aceștia sunt de acord asupra „importanței de a avansa rapid în acest an cu cel de-al 28-lea regim”, a declarat António Costa.
Comisia Europeană a adoptat un plan pentru contracararea amenințărilor cu drone
Potrivit unui comunicat al CE, în ultimii ani, UE s-a confruntat cu provocări din ce în ce mai mari legate de drone și baloane meteorologice, inclusiv survolări ostile, încălcări ale spațiului aerian, perturbări ale aeroporturilor, precum și riscuri pentru infrastructura critică, frontierele externe și spațiile publice. Planul de acțiune prezentat răspunde solicitărilor din partea statelor membre ale UE și a Parlamentului European privind o abordare unită a UE împotriva amenințărilor reprezentate de dronele răuvoitoare. Pentru a îmbunătăți gradul de pregătire al UE, planul de acțiune propune o nouă abordare a dezvoltării tehnologice și a accelerării producției industriale. Printre aceste eforturi se numără o cartografiere industrială civilo-militară coordonată pentru a atrage investiții și a stimula inovarea și amplitudinea; interoperabilitatea, o capacitate consolidată de testare anti-drone datorită unui nou Centru de excelență al UE pentru combaterea dronelor și dezvoltării unui sistem de certificare pentru sistemele de combatere a dronelor; și și lansarea unui forum al industriei dronelor și a contradronelor. Drone civile În paralel, Comisia va propune un pachet privind securitatea dronelor pentru a revizui normele existente privind dronele civile aeropurtate și pentru a le adapta la noile realități în materie de securitate. De asemenea, va fi lansată eticheta „dronă de încredere a UE” pentru a identifica echipamentele sigure de pe piață. Pentru a proteja infrastructura critică, Comisia va oferi orientări clare pentru operatori, va lansa un proiect-pilot pentru a îmbunătăți supravegherea maritimă și va ajuta statele membre să se apere împotriva amenințărilor la mare altitudine, cum ar fi baloanele meteorologice lansate din afara UE. Totodată, planul propune valorificarea tehnologiilor și a rețelelor 5G pentru a detecta mai bine dronele. Rețele 5G Confruntate cu peisajul actual al amenințărilor și, în special, cu utilizarea tot mai frecventă a roiurilor de drone, rețelele 5G trebuie să fie mobilizate urgent pentru detectarea dronelor, conectate sau nu, arată CE în comunicat. „Deși statele membre sunt principalele responsabile pentru măsurile de răspuns la amenințările cu drone, UE poate oferi o valoare adăugată clară în sprijinirea acestor eforturi în curs. Comisia va lansa o cerere de propuneri pentru ca țările interesate să își unească forțele în domeniul achizițiilor publice și al implementării sistemelor anti-drone. Acesta va sprijini, de asemenea, dezvoltarea unor sisteme suverane europene de „comandă și control” bazate pe IA și va analiza posibilitatea creării unor echipe de răspuns rapid în situații de urgență împotriva dronelor pentru o solidaritate sporită între statele membre”, se mai spune în comunicat. Exercițiu anual Comisia propune, de asemenea, organizarea unui exercițiu anual la scară largă al UE de combatere a dronelor pentru a testa la stres cooperarea transfrontalieră și sinergiile civile și militare. În plus, aceasta va continua să furnizeze Frontex – agenția UE pentru paza frontierelor și a coastelor – dronele și tehnologia necesare pentru supravegherea frontierelor. Frontex va oferi orientări practice privind modelele de desfășurare pe mai multe niveluri și gestionarea incidentelor transfrontaliere. Comisia anunță că își va intensifica sprijinul pentru a construi un ecosistem mai puternic al dronelor, promovând legături mai strânse între guverne și industrie prin intermediul Alianței pentru drone cu Ucraina. În perioada următoare, Comisia va lansa discuții cu statele membre cu privire la acțiunile propuse și prioritățile-cheie, pe baza principiului asumării în comun a responsabilității.
Diana Buzoianu critică CCR: Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat, în cadrul unei intervenții la B1 TV, blocajul de la Curtea Constituțională cu privire la pensiile speciale și a avertizat că această situație costă România sute de milioane de euro și implică sancțiuni din partea Comisiei Europene. Diana Buzoianu a spus că o parte semnificativă dintre români își doresc această reformă și crede că sistemul judiciar nu ar trebui să se închidă „într-un turn de fildeș” atunci când apar critici. Declarațiile ministrei vin în contextul în care premierul Ilie Bolojan a trimis la CCR o scrisoare în care arată că amânarea deciziei privind pensiile magistraților va duce la pierderea a 230 mil. euro din PNRR. „Cred că este cu atât mai revoltător cu cât procente uriașe dintre români își doresc această reformă. La un moment dat trebuie să înțeleagă și sistemul judiciar și cei care conduc acest sistem că nu se mai pot închide într-un turn de fildeș și orice critică să fie luată ca pe presiune”, a spus ministra Mediului. Ministra Mediului a avertizat că blocajul de la Curtea Constituțională pe tema pensiilor speciale are consecințe financiare uriașe pentru țara noastră, care se vor reflecta inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană dacă jalonul din PNRR nu va fi îndeplinit. „Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro, inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană prin PNRR dacă nu îndeplinim acest jalon. Vorbim despre niște bani pe care să îi luăm dintr-o anumită parte să îi ducem în altă parte pentru persoane vulnerabile, iar aici vorbim despre sume foarte mari care ar putea fi pierdute.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Toni Neacșu revine în controversa Bolojan – CCR – pensii speciale. „O comunicare oficială a Guvernului este contrazisă chiar de unul dintre miniștrii de resort și de purtătorul de cuvânt al Guvernului” România a pierdut alte 231 de milioane de euro din PNRR. Ministrul Fondurilor Europene a recunoscut public dezastrul. Bolojan încearcă să arunce vina pe CCR
Comisia Europeană investighează compania chineză Goldwind în legătură cu posibile subvenții care ar putea denatura piața UE
Comisia Europeană a anunțat, într-un comunicat, că a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua, în baza Regulamentului privind subvențiile străine (RSS), activitățile companiei Goldwind în producția și vânzarea de turbine eoliene și în furnizarea de servicii conexe în UE. Comisia a precizat că are preocupări preliminare cu privire la posibilitatea ca Goldwind să fi primit subvenții străine care ar putea denatura piața internă a UE. „Posibilele subvenții străine includ granturi, măsuri fiscale preferențiale și finanțare preferențială sub formă de împrumuturi. Preocupările preliminare ale Comisiei se referă la faptul că aceste subvenții străine ar putea îmbunătăți poziția concurențială a Goldwind pe piața internă și ar putea afecta în mod negativ concurența pentru furnizarea de turbine eoliene și de servicii conexe în UE”, a transmis Comisia Europeană. Ancheta privind furnizorii chinezi de turbine eoliene a început în 2024. Margrethe Vestager, fostul comisar European pentru Concurență, a avertizat atunci că industria eoliană din Europa riscă să urmeze traiectoria sectorului solar, care a beneficiat de „subvenții masive”. Ministerul Comerțului din China a respins investigațiile anterioare, afirmând că sunt „acțiuni nerezonabile împotriva companiilor chineze”.
Comisia Europeană dă în judecată România pentru că nu a închis și reabilitat depozitele de deșeuri
Într-un comunicat publicat, vineri, Comisia Europeană a precizat că România nu a respectat obligațiile cu privire la depozitarea deșeurilor în temeiul Tratatului de aderare a României, dar și al Directivei privind depozitele de deșeuri, adică Directiva 1999/31/CE, modificată de Directiva (UE) 2018/850. Directiva UE le impune statelor membre obligația de a lua măsurile necesare pentru a închide și reabilita depozitele de deșeuri cărora nu li s-a acordat o autorizație sau care nu îndeplinesc condițiile de exploatare prevăzute de lege. Obligațiile sunt esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung la adresa sănătății umane și a mediului, cauzate de eliminarea necontrolată a deșeurilor și de depozitarea deșeurilor netratate. Potrivit Comisiei, toate depozitele neconforme de deșeuri trebuiau închise și reabilitate, din iulie 2017. România a reabilitat 92 dintre ele, însă alte 15 funcționează în continuare fără „planuri clare de reabilitare”. Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020 și un aviz motivat în februarie 2024. „În pofida unor progrese, autoritățile române nu au abordat pe deplin preocupările exprimate, întrucât 9 situri nu sunt încă reabilitate. Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române au fost până în prezent insuficiente și, în consecință, inițiază o acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, se arată în comunicatul publicat de Comisia Europeană. Potrivit raportului din 2025, publicat de Garda Națională de Mediu, depozitele municipale de deșeuri au fost amendate cu 1.840.000 de lei de inspectori. De asemenea, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, peste 3.000 de primării au fost amendate pentru neconformități, printre care și transporturile nedeclarate de gunoi.
România a fost dată în judecată de Comisia Europeană din cauza depozitelor de deșeuri neconforme
Comisia Europeană a anunțat vineri că a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor privind închiderea și reabilitarea depozitelor de deșeuri neconforme, asumate prin Tratatul de aderare și prin Directiva europeană privind depozitele de deșeuri. Deși a primit ultima somație în 2024, țara noastră nu a reușit să îndeplinească pe deplin directivele Uniunii Europene. Decizia Comisiei Europene este motivată de faptul că mai multe depozite de deșeuri funcționează încă fără autorizație sau planuri clare de ecologizare, deși termenul-limită a expirat din 2017. Potrivit executivului comunitar, legistația le impune statelor membre să închidă și să reabiliteze depozitele de deșeuri cărora nu li s-a acordat o autorizație sau care nu respectă condițiile legale de funcționare. Aceste măsuri sunt esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung asupra sănătății populației și a mediului, cauzate de eliminarea necontrolată a deșeurilor și de depozitarea deșeurilor netratate. „Astăzi, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor privind depozitarea deșeurilor, conform Tratatului de Aderare a României și Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE, modificată prin Directiva (UE) 2018/850). Directiva impune statelor membre să ia măsurile necesare pentru a închide și reabilita depozitele de deșeuri care nu au primit autorizație sau care nu au îndeplinit condițiile de funcționare prevăzute de lege. Aceste obligații sunt esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung asupra sănătății umane și a mediului, cauzate de eliminarea necontrolată a deșeurilor și de depozitarea deșeurilor netratate”, se arată în comunicatul Comisiei Europene. Cum motivează Comisia Europeană decizia Derogarea tranzitorie acordată în temeiul Tratatului de aderare a permis anumitor depozite de deșeuri să funcționeze până la 16 iulie 2017, dată după care, în mod normal, toate depozitele de deșeuri neconforme trebuiau închise și reabilitate. România a raportat că 92 de depozite au fost închise și reabilitate, dar 15 funcționează în continuare fără planuri de reabilitare. Acesta este motivul pentru care CE a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în 2020 și un aviz în 2024. Deși a înregistrat progrese, Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române până în prezent sunt insuficicente. RECOMANDAREA AUTORULUI: Controversatul acord Mercosur, care a înfuriat fermierii români, ajunge la CJUE, cu voturile decisive ale PSD, așa cum a anunțat Sorin Grindeanu, în exclusivitate, pentru Gândul. Cu cine au votat europarlamentarii AUR, PNL, USR, UDMR și Diana Șoșoacă Comisia Europeană trimite 447 de generatoare de urgență, în valoare de 3,7 milioane euro Ucrainei, din rezervele strategice rescEU
Simpaticul rățoi Donald Duck a ajuns motiv de scandal între Congresul SUA și Comisia Europeană. Americanii acuză Europa de legi orwelliene
Comisia Juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, a publicat decizia Comisiei Europene din 5 decembrie 2025, prin care lui Elon Musk i-a fost dată o amendă „istorică” de 120 de milioane de euro (6% din veniturile globale) pentru încălcarea de către X a legii privind serviciile digitale (DSA). Republicanii consideră europenilor decizia un „act de cenzură” și practic o desființează. SUA: Europa a adoptat o lege orwelliană „În 2022, Europa a adoptat o lege orwelliană privind cenzura online – Legea serviciilor digitale. De când Elon Musk a cumpărat Twitter, Comisia Europeană a luat în vizor compania pentru apărarea libertății de exprimare și refuzul de a se supune cerințelor sale de cenzură. Luna trecută, Comisia a emis o decizie secretă prin care a amendat pe X cu aproape 150 de milioane de dolari – prima amendă emisă vreodată în temeiul Legii privind Dispozițiile Dispozitive de Dezvoltare (DSA). Argumentele Comisiei sunt slabe și reprezintă un pretext pentru cenzură. Adevărul? Europa pedepsește X pentru că a permis dezbateri libere și deschise în lumea modernă. În primul rând, Comisia a amendat X cu 45.000.000 EUR pentru „însușirea frauduloasă” a bifei albastre prin acordarea acesteia utilizatorilor care plătesc pentru o experiență premium pe X”. O „lege orwelliană” se referă la o legislație distopică, inspirată de scrierile lui George Orwell (în special romanul 1984). Specificitatea este supravegherea în masă, propaganda, controlul totalitar, dezinformarea și denaturarea adevărului. Caracteristicile sunt în contradicție cu societățile democratice. Pe europeni îi deranjează un cont de parodie al rățoiului Donald Duck Congresmanii SUA spun că europenii progresiști / stânga europeană a fost foarte supărată că și-a pierdut bifa albastră. „Un alt motiv al Comisiei se reduce la următoarea ideea: a amendat compania X pentru că a funcționat diferit față de celelalte platforme de socializare Big Tech. Ca de obicei, Comisia Europeană penalizează inovația. Comisia Europeană a dat chiar și un exemplu de ceea ce a considerat atât de inacceptabil: o bifă albastră pe un cont de parodie pentru Donald Duck. Europenii au numit practica „înșelătoare”. Comisia a amendat pe X cu 45 de milioane de euro, deoarece practicile sale ar putea determina utilizatorii să creadă că: 1) această rață fictivă a prins viață și 2) era un utilizator real al lui X”, scriu republicanii pe siteul comisiei Congresului. În 2025, platforma X (fostul Twitter) deținută de Elon Musk a anunțat că are aproximativ 650 de milioane de utilizatori activi lunar, iar numărul utilizatorilor activi zilnici variază între 240 și 300 de milioane. Platforma a înregistrat fluctuații în utilizarea acesteia, cu aproximativ 106 milioane de utilizatori în SUA și o popularitate semnificativă în Japonia. Datele demografice cheie arată că majoritatea utilizatorilor sunt bărbați (aproximativ 61%) și au vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. Pe X, SUA conduc cu peste 105 milioane de utilizatori, urmate de Japonia (74,5 milioane), Indonezia și India. Pe fondul răcelii dintre Washington și Bruxelles și accentuării diviziunii ideologice, Comisia Europeană a amendat în decembrie 2025 platforma X (fostul Twitter), deținută de Elon Musk, cu 120 de milioane de euro în decembrie 2025. Aceasta a fost prima sancțiune majoră aplicată în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). Europenii au considerat că X are un design înșelător al „bifei albastre”, platforma nu este transparentă din punctul de vedere al publicității și a limitat așa zisele verificări independente a informațiilor. Lucrurile au evoluat însă. În ianuarie 2026, Comisia Europeană a deschis o nouă anchetă oficială vizând chatbotul AI Grok, acuzat că a fost utilizat pentru crearea de imagini sexuale explicite („deepfakes”) cu persoane reale. Ca răspuns la amenda din decembrie, X a tăiat accesul Comisiei Europene la panoul de control pentru monitorizarea și achiziția de reclame pe platformă. Elon Musk a criticat dur decizia, afirmând că Uniunea Europeană ar trebui desființată și a acuzat Bruxelles-ul de interferență în politica SUA. Dacă noile investigații confirmă încălcări suplimentare ale DSA, X riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Elon Musk, investigat de Comisia Europeană din cauza pozelor cu conținut sexual generate de Grok Elon Musk, apariție de ultim moment la Davos. Miliardarul a vorbit despre o lume a roboților și tinerețe fără bătrânețe. Ce argumente are