Șase filme sprijinite de UE au fost premiate la Cannes, inclusiv Fjörd, câștigătorul premiului Palme dOr
Fjörd, filmul regizat de Cristian Mungiu, care a primit sprijin din partea UE pentru dezvoltare, a fost marele câștigător, primind prestigiosul premiu Palme d’Or. Alte două filme sprijinite de programul MEDIA au primit premii importante în cadrul concursului oficial: Das Geträumte Abenteuer („Aventura visată”) de Valeska Grisebach, care a beneficiat de sprijin pentru co-dezvoltare, a primit Premiul juriului, iar Notre salut (titlul în engleză: „A Man of His Time” – „Un om al timpurilor sale”) de Emmanuel Marre a câștigat Premiul pentru cel mai bun scenariu. Coward („Lașul”) de Lukas Dhont, sprijinit prin programul de distribuție a filmelor, a luat acasă premiul pentru cel mai bun actor, acordat celor doi actori principali ai săi, Emmanuel Macchia și Valentin Campagne. În secțiunea „Un Certain Regard”, Elephants in the Fog („Elefanți în ceață”) de Abinash Bikram Shah – un proiect sprijinit de MEDIA 360° – a câștigat Premiul juriului, iar Siempre soy tu animal materno („Sunt întotdeauna animalul tău matern”) de Valentina Maurel a câștigat Premiul pentru cea mai bună actriță, acordat celor trei actrițe principale ale sale. Mesajul transmis de Henna Virkkunen „Felicitări tuturor producțiilor europene care s-au aflat în lumina reflectoarelor la ediția din acest an a Festivalului de film de la Cannes! Munca cineaștilor europeni scoate în evidență creativitatea, colaborarea și talentul. Sărbătorim aceste valori și sprijinim în permanență industriile creative ale Europei prin actualul program „Europa Creativă” – MEDIA și prin viitorul program AgoraEU””, a spus Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație. 19 filme finanțate, șapte premiate Anul acesta, 19 filme finanțate de UE au fost nominalizate la Festivalul de film de la Cannes, șapte dintre ele concurând pentru Palme d’Or. Programul „Europa Creativă” – MEDIA a sprijinit aceste filme și distribuirea lor cu o sumă totală de 1,17 milioane EUR. Programul MEDIA sprijină de 35 de ani conținutul audiovizual european, promovând diversitatea culturală a Europei și sporind competitivitatea industriei sale creative. Succesul programului MEDIA pregătește terenul pentru programul AgoraEU propus, care va continua să sprijine cineaștii și creatorii europeni și să contribuie la exprimarea diversității și a patrimoniului Europei.
România, din nou absentă de la finanțările europene pentru decarbonizare
Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania, însă România nu apare pe lista beneficiarilor. Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea, atrage atenția asupra acestei absențe și susține că România pierde teren în competiția europeană pentru finanțări verzi. Niciun proiect românesc din 65 finanțate „400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou.”, afirmă Oprea într-o postare distribuită sâmbătă pe rețelele sociale, în care subliniază că acesta nu este un caz izolat. Un singur proiect de-a lungul timpului Senatorul, fost ministru al Economiei, spune că, din întreg Fondul de Inovare, România ar fi obținut până acum un singur proiect finanțat: „Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula”. Fondul de Inovare al Uniunii Europene finanțează proiecte industriale pentru reducerea emisiilor de carbon și tranziția către tehnologii curate. Instituții responsabile Social-democratul arată cu degetul spre mai multe instituții ca fiind responsabile – de la Ministerul Economiei la Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – și spune că România nu reușește să își sprijine companiile în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. Risc de pierdere a finanțărilor verzi Oprea atrage atenția și asupra negocierilor europene aflate în derulare privind viitorul Cadru Financiar Multianual, adică bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, și Fondul de Competitivitate, un mecanism propus pentru sprijinirea industriei europene. Potrivit politicianului, lipsa unor reguli și mecanisme clare ar putea adânci decalajele dintre statele membre. „Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă”, susține senatorul PSD.
Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene. Care sunt cauzele
Economia României va stagna în anul 2026, potrivit Comisiei Europene. După un avans modest al PIB, estimat la 0,7% în 2025, ritmul de creștere economică ar urma să se oprească aproape complet în 2026. O revenire mai consistentă este anticipată abia în 2027, când PIB ar putea să ajungă la 2,3%. Oficialii europeni atrag atenția că ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului, menținerea unei inflații ridicate și costurile mai mari la energie vor pune presiune asupra consumului populației și vor afecta puterea de cumpărare a românilor. Este estimată o creștere economică de 0,1% anul acesta, în timp ce inflația ar putea atinge 7%. Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene „Consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a energiei vor reduce şi mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern şi a importurilor”, se arată în document, potrivit News.ro. Ce se întâmplă cu economia României? Comisia Europeană observă o înrăutățire a indicatorilor economici, evidențiată de scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producției industriale și declinul turismului intern. În același timp, rata șomajului ar putea urca la 6,3% în 2026, pe fondul răcirii pieței muncii. Totuși, investițiile susținute din fonduri europene și exporturile nete sunt așteptate să atenueze parțial efectele încetinirii economice. Comisia Europeană estimează că investițiile în infrastructură, susținute de proiectele din PNRR, și revenirea sectorului rezidențial vor sprijini economia. Totuși, instabilitatea politică și tensiunile geopolitice pot afecta încrederea investitorilor și procesul de consolidare fiscală. Deficitul bugetar ar urma să se reducă treptat până în 2027, pe fondul măsurilor de austeritate, majorărilor de taxe și limitării cheltuielilor publice. Comisia Europeană estimează că datoria publică va continua să crească, depășind 63% din PIB până în 2027, în timp ce deficitul de cont curent se va reduce treptat. Economia ar putea reveni la o creștere mai solidă în 2027, susținută de scăderea inflației la 3,7% și de condiții de finanțare mai favorabile. Totodată, cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească până la 1,8% din PIB. Autorul recomandă: După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine Nazare: Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 milioane de lei în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Mediu Criza demografică nu are legătură doar cu problemele economice. Cercetătorii au descoperit și alți factori care stau la baza crizei natalității Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Obligațiuni ale UE: Comisia Europeană a atras alte 10 miliarde euro
Această tranzacție în două tranșe a vizat o nouă obligațiune a UE pe 7 ani, în valoare de 6 miliarde de euro, cu scadența la 12 octombrie 2033, și o extindere de 4 miliarde de euro a obligațiunii UE pe 30 de ani scadente la 12 octombrie 2055. Comisia precizează, într-un comunicat de presă, că este împuternicită să contracteze împrumuturi pe piețele internaționale de capital, în numele Uniunii Europene, pentru a finanța anumite programe de politică ale UE. „Pe baza prețurilor sindicalizărilor din martie și aprilie în raport cu curba obligațiunilor UE, prețul aferent ambelor scadențe a fost stabilit în raport cu punctele de referință de pe curba obligațiunilor UE. Această abordare a contribuit la atenuarea riscurilor de stabilire a prețurilor pentru investitorii participanți și reflectă lichiditatea tot mai mare a curbei obligațiunilor UE”, transmite CE. Tranzacția face parte din obiectivul de finanțare al Comisiei de 100 de miliarde de euro pentru prima jumătate a anului 2026, 77,3 miliarde de euro fiind emise începând din ianuarie 2026. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru a sprijini prioritățile politice ale Uniunii Europene, inclusiv sprijinul pentru o Europă mai puternică, mai competitivă și mai rezilientă, sprijinul pentru Ucraina și investițiile esențiale în apărarea europeană.
Buy European pentru medicamente. UE va favoriza producția europeană
Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns marți la un acord provizoriu privind noul Act european pentru medicamente critice, care urmărește să stimuleze producția în interiorul UE și să ofere statelor membre mai multe instrumente pentru achiziții comune și gestionarea crizelor de aprovizionare. Avantaj pentru producătorii care fabrică în Europa Potrivit Parlamentului European, noile reguli introduc o abordare de tip „Buy European” în achizițiile publice pentru medicamentele esențiale. Astfel, autoritățile statelor membre vor trebui să țină cont nu doar de preț, ci și de capacitatea companiilor de a produce în Uniunea Europeană și de siguranța lanțurilor de aprovizionare. Pentru medicamentele considerate critice și dependente de furnizori din afara UE, autoritățile vor putea favoriza companiile care fabrică în Europa o parte semnificativă din tratamente și din substanțele active utilizate în producție. Prioritate pentru piața europeană „Companiile care produc medicamente în Europa vor fi favorizate în procedurile de achiziție”, a declarat eurodeputatul croat Tomislav Sokol, membru al grupului PPE și raportor al dosarului în Parlamentul European. Acordul prevede și dezvoltarea unor „proiecte strategice” industriale în UE, destinate creării, modernizării sau extinderii capacităților de producție farmaceutică. Companiile care primesc finanțare europeană sau națională vor avea obligația de a prioritiza livrările către piața europeană. Sokol spune că acordul transmite „un semnal clar” privind intenția Europei de a-și consolida industria farmaceutică și capacitatea de producție din interiorul Uniunii. Europarlamentarul croat susține că noul mecanism de achiziții comune la nivel european ar trebui să contribuie la reducerea penuriei și la creșterea securității aprovizionării cu medicamente. „Luăm măsuri concrete pentru a combate lipsurile și pentru a asigura securitatea aprovizionării”, a declarat acesta. CE va putea cumpăra medicamente pentru statele membre Noile reguli permit organizarea unor achiziții comune de medicamente la nivel european atunci când cel puțin cinci state membre solicită acest lucru. Practic, Comisia Europeană va putea cumpăra în numele mai multor țări, pentru a negocia mai ușor prețurile și pentru a evita problemele de aprovizionare în perioade de criză. Executivul european va putea, de asemenea, să propună din proprie inițiativă astfel de proceduri comune de achiziție. „Piesa lipsă” din strategia UE Președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Parlamentul European, Adam Jarubas, a descris regulamentul drept „piesa lipsă” din răspunsul UE la crizele de aprovizionare cu medicamente și un sprijin pentru „reindustrializarea și competitivitatea” Uniunii. Regulamentul privind medicamentele critice a fost propus în martie 2025 de Comisia Europeană, după ce Bruxelles-ul a avertizat că peste jumătate dintre situațiile în care medicamentele lipsesc de pe piața europeană sunt cauzate de probleme de producție, inclusiv de deficitul de substanțe active farmaceutice. Înainte ca noile reguli să intre în vigoare, acordul trebuie aprobat atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.
UE, Ucraina și Canada intensifică eforturile pentru returnarea copiilor ucraineni deportați ilegal
Reprezentanți ai Uniunii Europene, împreună cu Ucraina și Canada, au găzduit, luni, o reuniune la nivel înalt a Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni. Inițiativa a fost anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în Discursul privind starea Uniunii din 2025 . „Zeci de mii de copii ucraineni luați de Rusia sunt în continuare separați de țara lor și de cei dragi. Nu ne vom odihni până când fiecare dintre ei nu se va întoarce în sânul familiei sale”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a mai specificat că UE va sprijini „în în mod concret angajamentul nostru cu un buget de 50 de milioane EUR, pentru a consolida sistemele de protecție și a asigura educație și dreptate pentru copiii furați. Înapoierea tuturor copiilor trebuie să facă parte din orice acord de pace”. La reuniune au participat și Înalta Reprezentantă a UE pentru politică externă Kaja Kallas și comisarul european Marta Kos, alături de reprezentanți din aproximativ 60 de state, care au convenit să intensifice coordonarea pentru identificarea, protecția și readucerea copiilor în Ucraina.
Prețul biletelor de avion nu poate fi majorat după cumpărare din cauza scumpirii combustibilului
Executivul european a precizat, într-un document publicat vineri, privind criza energetică din sectorul aviatic că perceperea retroactivă a unor taxe suplimentare, precum suprataxele pentru combustibil, „nu este permisă”. Prețul final, afișat de la început „Companiile aeriene nu pot introduce în condițiile generale clauze care să le permită majorarea prețului biletului peste cel anunțat la momentul cumpărării, pe motiv că prețul combustibilului s-a dovedit mai mare decât era prevăzut”, a transmis Comisia Europeană. Bruxelles-ul subliniază că regulile europene obligă operatorii aerieni să afișeze de la început prețul final al biletului, astfel încât pasagerii să nu fie confruntați ulterior cu costuri neașteptate. Taxe suplimentare după rezervare Executivul European a reacționat astfel după ce compania aeriană low-cost spaniolă Volotea a introdus un sistem prin care putea modifica prețul unui bilet deja cumpărat în funcție de evoluția costului combustibilului. Mecanismul, lansat în martie sub denumirea „Fair Travel Promise”, permitea companiei să adauge cu până la șapte zile înainte de zbor o taxă suplimentară de până la 14 euro pe pasager și pe segment de zbor, dacă prețul kerosenului creștea peste anumite praguri. Dacă prețurile scădeau, compania promitea rambursări parțiale. Directorul companiei Volotea pentru Franța, Gilles Gosselin, a declarat că măsura este „transparentă”, „temporară” și funcționează „în ambele sensuri”, atât la creșterea, cât și la scăderea prețurilor. Verificată de autorități Legalitatea sistemului introdus de Volotea este verificată în prezent de autoritățile franceze și europene, după mai multe sesizări venite din partea organizațiilor pentru protecția consumatorilor. Excepție pentru pachetele turistice prin agenții Comisia Europeană precizează că există totuși o excepție pentru pachetele turistice vândute prin agenții de turism, unde contractele pot include clauze de ajustare a prețului în funcție de costul combustibilului. În aceste cazuri, majorările de până la 8% nu necesită acordul clientului, iar peste acest prag călătorul poate renunța gratuit la contract.
Comisia Europeană acordă fonduri de 600 de milioane de euro pentru proiecte în Energie
Potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România, banii vor fi folosiți pentru proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică. Sursa citată afirmă că este important ca UE să-și sporească interconectivitatea, trecând la un sistem energetic decarbonizat și rezilient, care să fie bazat pe autohtonă, curată, abundentă și la prețuri accesibile, dar și accelerarea electrificării. Obiectivele sunt parte a pachetului privind rețelele europene, care propune modernizarea infrastructurii energetice, pentru reducerea facurilor și sporirea independenței energetice, dar și Accelerate EU, setul de instrumente al Comisiei menit să ofere ajutor imediat gospodăriilor și industriilor europene, în special celor mai vulnerabile, afectate de creșterea prețului la Energie pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Cererea de propuneri de proiect este deschisă până în 30 septembrie 2026 proiectelor de interes comun (PIC), dar și proiectelor de interes reciproc (PIR), care figurează pe lista Uniunii. Acesta este prima cerere de propuneri în cadrul celei de-a doua liste PIC și PIR de proiecte în infrastructura energetică, în temeiul Regulamentului privind rețelele transeuropene de energie.
OMS, CE și UNICEF: Europa marchează 20 de ani de vaccinare, dar cifrele recente ridică semne de întrebare
Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis. Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori. În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică. La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %. Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări Multe țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților. Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani. Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute. Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional. UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri. „Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.
Comisia europeană investește 1,07 miliarde euro în 57 de proiecte de apărare
Aceste investiții vor sprijini obiectivele stabilite în Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030 și vor oferi o finanțare esențială pentru cele patru inițiative emblematice majore ale UE în domeniul apărării: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, Eastern Flank Watch, Scutul aerian european și Scutul spațial european. Cele 57 de proiecte selectate în cadrul FEA 2025 acoperă o gamă largă de sectoare critice, inclusiv inteligența artificială (IA), apărarea cibernetică, dronele și sistemele anti-drone. Peste 15 proiecte vor sprijini cele patru inițiative emblematice europene de pregătire. De exemplu, proiectul AETHER va dezvolta sisteme de propulsie și management termic pentru a sprijini Inițiativa de Apărare împotriva Dronelor. Toate inițiativele emblematice vor beneficia, de asemenea, de proiecte transversale axate pe senzori, transformare digitală sau tehnologii cibernetice. Cooperare cu industria de apărare din Ucraina, cu experiență pe câmpul de luptă UE își aprofundează, de asemenea, cooperarea cu industria de apărare ucraineană, sprijinită de Biroul UE pentru Inovare în Apărare de la Kiev. Acest parteneriat își propune să integreze mai bine Ucraina în baza industrială europeană. O inițiativă cheie, Proiectul STRATUS, va dezvolta un sistem de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială pentru roiurile de drone. Acesta include un subcontractant ucrainean, asigurându-se că proiectul beneficiază de experiență directă pe câmpul de luptă. Sub-apeluri pentru start-uri: pot aplica și entități ucrainene Pentru a atrage noi talente, mai multe proiecte axate pe producția de masă de muniții pentru drone la prețuri accesibile vor lansa „sub-apeluri” pentru start-up-uri și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Aceste companii mai mici pot primi până la 60.000 de euro fiecare pentru a integra noi inovații, ajutând pe cei fără experiență anterioară în domeniul apărării să intre pe piață. Pot aplica și entități ucrainene. Proiectele selectate implică 634 de entități din 26 de state membre ale UE și Norvegia, reflectând un angajament puternic față de cooperarea europeană în domeniul apărării. IMM-urile sunt esențiale pentru această rundă, reprezentând peste 38% dintre participanți și primind peste 21% din finanțarea totală. Aceste investiții sunt menite să asigure faptul că UE rămâne lider în domeniul tehnologiilor avansate de apărare. În cadrul cererilor de propuneri, 675 de milioane de euro vor sprijini 32 de inițiative de dezvoltare a capabilităților, iar 332 de milioane euro vor fi direcționate către 25 de proiecte de cercetare. Ce urmează În urma selecției propunerilor câștigătoare, Comisia va intra acum în pregătirea acordurilor de grant cu consorțiile, cu scopul de a semna acorduri înainte de sfârșitul anului. FEA este principalul instrument al UE pentru sprijinirea cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul apărării, cu un buget de 7,3 miliarde euro pentru perioada 2021-2027. Acesta încurajează colaborarea între companii de toate dimensiunile și instituții de cercetare din UE și Norvegia. În plus, FEA stimulează transformarea și extinderea ecosistemului de apărare al UE, având în centrul său Schema UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS). A cincea rundă de cereri de propuneri FEA a atras un număr record de 410 propuneri, reprezentând o creștere de 37% față de anul trecut.