Uniunea Europeană pregătește până la 18 miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare cu Ucraina
Fondurile ar urma să sprijine producția de echipamente militare și integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european, potrivit unui înalt oficial european citat de TVP World. Anunțul vine într-un moment în care Bruxelles-ul își intensifică sprijinul pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și economic, în contextul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. Inițiativa urmărește consolidarea capacităților de producție ale industriei de apărare și dezvoltarea unor proiecte comune între companii europene și ucrainene. Cum ar putea fi împărțite fondurile Potrivit sursei citate, pachetul financiar ar putea fi alcătuit din mai multe instrumente europene de finanțare. Cea mai mare parte, până la 10 miliarde de euro, ar urma să provină din împrumuturile acordate prin mecanismul SAFE. Alte două miliarde de euro ar putea fi alocate printr-o nouă finanțare a Comisiei Europene, iar aproximativ șase miliarde de euro ar putea proveni din Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility), utilizat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea partenerilor în domeniul securității și apărării. În total, valoarea fondurilor disponibile pentru proiectele comune de apărare ar putea ajunge la 18 miliarde de euro, în funcție de aprobarea mecanismelor de finanțare și de interesul statelor participante. Interes din partea companiilor și statelor membre Potrivit oficialului european, 19 companii din Uniunea Europeană și Ucraina și-au exprimat deja interesul de a participa la proiectele comune finanțate prin acest program. De asemenea, opt state membre ale Uniunii Europene au transmis că sunt interesate să se implice în inițiativă, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor capacități comune de producție pentru echipamente și tehnologii de apărare. Prin această colaborare, Bruxelles-ul urmărește consolidarea bazei industriale europene de apărare și creșterea capacității de producție într-un context marcat de cererea tot mai mare pentru echipamente militare. Ursula von der Leyen, în vizită la Kiev Anunțul privind viitorul pachet de finanțare coincide cu vizita efectuată la Kiev de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este cea de-a unsprezecea deplasare a acesteia în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina a reușit să își consolideze capacitățile militare și că urmează noi măsuri pentru integrarea industriilor de apărare ale Uniunii Europene și Ucrainei. „Este un moment special. Ucraina și-a construit un impuls militar puternic. Situația începe să se schimbe”, a transmis președinta Comisiei Europene. Aceasta a precizat că, pe lângă noile inițiative privind industria de apărare, discuțiile de la Kiev vor viza și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, precum și pregătirile pentru sezonul rece, în contextul provocărilor generate de război și de securitatea infrastructurii energetice.
Comisia Europeană taie accesul minorilor sub 13 ani pe rețele de socializare. Acces controlat până la vârsta majoratului
Preluând inițiative asemănătoare introduse în țări ca Australia și Marea Britanie, Comisia Europeană propune interzicerea accesului pe rețele de socializare și aplicațiile acestora pentru copiii sub 13 ani, respectiv introducere unui mecanism pentru „acces treptat și în etape” pentru adolescenți care nu au atins vârsta majoratului. Inițiativa UE urmărește și blocarea practicii prin care adolescenții și copii care nu au împlinit 13 ani pot declara „pe propria răspundere” că întrunesc vârsta legală pentru folosirea aplicațiilor/platformelor online cu acces controlat pe criterii de vârstă, definind reguli clare și amenzi usturătoare pentru sancționarea dezvoltatorilor care încalcă aceste reguli. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că dovezile prezentate de experți pentru legăturile dintre folosirea excesivă a rețelelor sociale și deteriorarea sănătății mintale a copiilor sunt “convingătoare”, inițiativa unei introduceri treptate a accesului la rețelele sociale, în funcție de vârstă, putând diminua acest pericol. Oficialul european a comparat situația cu interdicția de a conduce o mașină sau de a cumpăra alcool înainte de împlinirea vârstei legale și a spus că Europa trebuie să stabilească o vârstă minimă de la care copiii pot avea acces la aceste platforme. Astfel, copiii sub 13 ani vor mai putea accesa rețelele sociale doar sub supravegherea părinților sau a îngrijitorilor (ex. cadre didactice). Accesul ar urma să fie deschis treptat începând cu vârsta de 13 ani, ”în funcție de dovezile oferite de platforme că acestea sunt adecvate vârstei și sigure pentru adolescenți”. Mecanismul de acces bazat pe verificarea vârstei va lua cel mai probabil forma unui serviciu unic, aprobat de autoritățile europene și conceput astfel încât să permită controlul accesului fără a compromite confidențialitatea utilizatorilor. Șefa Comisiei Europene a susținut și că platformele digitale trebuie să poarte responsabilitatea pentru siguranța utilizatorilor, la fel cum producătorii de automobile răspund pentru siguranța mașinilor. De asemenea, citând acuzațiile aduse giganților Meta și TikTok, Ursula von der Leyen a tras un semnal de alarmă cu privire la practicile adictive folosite la scară largă de platformele sociale (ex. infinite scrolling, redarea automată a clipurilor, personalizarea algoritmică a conținutului și notificări persistente) cu scopul de a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp. Acesta a amintit că UE va aplica cu strictețe prevederile Legii privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA) în investigațiile actuale și viitoare. Experții arată că timpul petrecut în fața ecranelor înlocuiește joaca în aer liber și activitatea fizică, ceea ce poate afecta sănătatea, condiția fizică și somnul copiilor. De asemenea, folosirea dispozitivelor de la vârste foarte mici reduce timpul dedicat explorării directe a mediului și interacțiunilor față în față, ceea ce poate încetini dezvoltarea socio-emoțională. Raportul pune accent pe faptul că anumite funcții ale platformelor amplifică aceste probleme prin motivarea unui comportament repetitiv (verificarea compulsivă a telefonului, teama de a pierde ceva important). Potrivit experților, algoritmii care promovează anumite tipuri de conținut pentru a maximiza interacțiunile generate de utilizatori le pot eroda acestora stima de sine, crește nivelul de stres și amplifica răspândirea dezinformării și a discursului instigator la ură. Dacă propunerea va fi adoptată, Uniunea Europeană va deveni cea mai mare comunitate de națiuni care adoptă sau intenționează să impună limite de vârstă pentru aplicațiile de socializare, probabil, atingând masa critică necesară pentru a forța acele schimbări necesare dar până acum ignorate de majoritatea platformelor sociale. Experții subliniază că documentul nu cere eliminarea rețelelor sociale, ci utilizarea lor în condiții de siguranță. Ei arată că, atunci când copiii au competențe digitale și folosesc platforme concepute responsabil, acestea pot contribui la bunăstare, relații sociale, exprimare personală, învățare și implicare civică. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.
Comisia Europeană pregătește amenzi pentru marile companii de tehnologie care nu protejează consumatorii
Comisia Europeană urmează să anunțe până la sfârșitul anului o propunere privind consolidarea protecției consumatorilor în mediul online. Inițiativa vine în contextul în care blocul comunitar dezbate și o posibilă interdicție privind accesul copiilor la rețelele sociale, scrie Financial Times. UE pregătește reguli mai stricte pentru protecția consumatorilor online „Trebuie să ne asigurăm, în următoarele săptămâni, că avem un răspuns general coerent la o problemă care a căpătat o amploare foarte mare, nu doar în cercurile politice, ci, cred eu, și în rândul publicului larg”, a declarat pentru FT comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Tot mai multe țări analizează modalități prin care copiii să fie protejați de efectele nocive ale internetului, inclusiv ale rețelelor sociale. Regatul Unit a anunțat că persoanele sub 16 ani nu vor mai putea folosi platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat. Franța și alte state membre ale UE pregătesc, la rândul lor, restricții la nivel național. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunțat și ea în favoarea unor astfel de măsuri. Noile reguli europene ar urma să combată designul care creează dependență, capcanele legate de abonamente și așa-numitele „modele înșelătoare”, prin care utilizatorii sunt determinați să cumpere sau să plătească pentru servicii fără să își dea seama pe deplin. „Nu există o singură soluție care să rezolve toate problemele. Va fi nevoie de mai multe măsuri care să funcționeze împreună”, a spus McGrath. „Copiii pot fi deosebit de influențabili și vulnerabili. Prin urmare, considerăm că protecția trebuie consolidată în acest domeniu, în special dacă există și o tranzacție comercială la mijloc”, a adăugat oficialul european. Comisia Europeană vrea să intervină direct în cazurile grave Comisia dorește, de asemenea, să își acorde competența de a aplica aceste norme în cazul unor „situații sistemice foarte ample, cu caracter transfrontalier”. În baza unei alte propuneri care urmează să fie prezentată, instituția ar putea amenda platformele care încalcă legislația privind protecția consumatorilor. Măsura ar urma să se aplice nu doar marilor companii de tehnologie, deja vizate de legislația digitală a blocului comunitar, ci și comercianților online mai mici sau producătorilor de jocuri video. În prezent, statele membre sunt responsabile de aplicarea acestor norme, iar Comisia are doar un rol de coordonare. McGrath a afirmat însă că „această coordonare nu a dus niciodată la aplicarea unei amenzi sau a unei sancțiuni și pur și simplu nu reprezintă un factor suficient de descurajare pentru companiile care vor să încalce legile noastre”. Propunerea provoacă însă și discuții în interiorul Comisiei. Unii oficiali europeni și unele state, printre care Polonia, consideră că noile reguli s-ar putea suprapune cu legislația deja existentă, inclusiv cu Regulamentul privind serviciile digitale. Interzicerea rețelelor sociale pentru copii rămâne controversată În același timp, interzicerea totală a accesului copiilor la rețelele sociale rămâne o măsură controversată. Australia a introdus deja o astfel de interdicție, însă criticii spun că metodele de verificare a vârstei pot fi ocolite și pot ridica probleme privind protecția datelor personale. McGrath a declarat că rezultatele unor astfel de interdicții sunt, deocamdată, „neconcludente”. Comisarul european a subliniat că tinerii trebuie educați și cu privire la riscurile din mediul online. „Rețelele sociale au și multe beneficii. Copiii comunică cu prietenii lor, iar mediul online va face parte din viața lor și la maturitate. Trebuie să îi pregătim și pentru acest lucru”, a declarat McGrath.
Apple pierde contestația împotriva regulilor UE privind concurența digitală
O instanță a Uniunii Europene a respins, miercuri, contestația Apple împotriva regulilor UE privind concurența digitală, potrivit AFP. Apelul făcut împotriva deciziei UE Apple a făcut apel împotriva deciziei UE de a aplica reguli mai stricte. Acestea sunt cunoscute sub numele de Digital Markets Act (DMA), asupra sistemelor sale de operare iOS și App Store. „Tribunalul respinge toate acțiunile intentate de Apple”, a declarat instanța într-un comunicat. „Confirmă desemnarea Apple ca gatekeeper în ceea ce privește App Store și iOS”, a adăugat aceasta, conform sursei citate. Companii „gatekeeper” Companii precum Apple sunt desemnate așa-numiți „gatekeeper” în cadrul DMA. Aplicațiile lor sunt supuse unei examinări suplimentare ca „servicii de platformă de bază”. DMA vine cu o listă de lucruri de făcut și de evitat pentru cele mai mari platforme digitale din lume, în încercarea de a le ține sub control și de a crea un spațiu online deschis. Apple a fost unul dintre cei mai aprigi critici ai legii. Compania a solicitat UE să abroge DMA anul trecut. De asemenea, Apple și-a apărat poziția după pronunțarea hotărârii, mai arată sursa. Răspunsul Apple după decizia instanței „Credem cu tărie că mandatul DMA depășește ceea ce este legal și proporțional, amenințând să erodeze decenii de protecții ale confidențialității și securității pe care le-am construit și lăsându-i pe utilizatorii noștri vulnerabili la noi riscuri”, a declarat compania. „Vom continua să pledăm pentru inovație și confidențialitatea pe care clienții noștri europeni le merită”, a adăugat Apple într-un comunicat. Un caz separat intentat de Apple se referă la interoperabilitatea în cadrul DMA. Acesta obligă companiile să își facă produsele accesibile concurenților. Aceeași instanță a UE urmează să se pronunțe privind acest caz. O victorie pentru Comisia Europeană Decizia este o altă victorie pentru Comisia Europeană, organismul de supraveghere digitală al UE. TikTok și Meta au pierdut și ele contestațiile împotriva DMA, mai specifică sursa. Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) a salutat decizia de miercuri. „Sunt vești bune”, a declarat directorul general al BEUC, Agustin Reyna. Acesta a adăugat că „orice mai puțin ar fi pus în pericol impactul pozitiv pe care Legea piețelor digitale îl are în crearea mai multor opțiuni pentru consumatorii online”. El a adăugat că „resursele Apple ar fi mai bine cheltuite pentru respectarea integrală și fără întârziere a legii”, potrivit aceleiași surse.
Documente oficiale dezvăluie cum s-au aprobat achizițiile de vaccinuri anti-COVID. Voiculescu: Premierul lua decizia, ministrul Sănătății era exclus
Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaaccinurile anti-COVID ajungeau în România, de la stadiul de propunere, trecând prin cel de decizie și până la cel de implementare, scrie G4Media. Un alt set de documente se referă la circumstanțele în care s-a născut litigiul dintre România și producătorul de medicamente Pfizer, în urma căruia statul român are de plătit despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro. Cum ajungeau vaccinurile în țară? În iunie 2020, Comisia Europeană a pus la punct un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor pentru tot blocul comunitar. La acel moment, producătorii lucrau deja, într-un stadiu incipient, la dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID, dar încă nu aveau vreun vaccin autorizat. Conform acestui mecanism, statelor le erau repartizate cote din viitoarele tranșe de vaccinuri, în funcție de populația țării (cotă pro-rata). României îi revenea o cotă de 4,26%. Mecanismul de alocare era, la rândul său, destul de rigid: odată oferta lansată, statele aveau la dispoziție 5 zile ca să accepte oferta sau să o refuze (opt-out). Dacă o acceptau, trebuiau să cumpere toată cantitatea alocată, nu cantități mai mici. De asemenea, Comisia Europeană a constituit un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre. Din partea României, reprezentant a fost desemnat Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino și consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sătănății. Pe 20 noiembrie 2020, în România s-a înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), un organism interministerial aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, destinat să administreze întreaga problematică a campaniei de vaccinare. Președinte al CNCAV a fost desemnat medicul militar colonel Valeriu Gheroghiță, iar vicepreședinte Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Cum era aprobată achiziția vaccinurilor: decizia finală aparținea premierului Documentele obținute de G4Media de la SGG conțin o parte din corespondența dintre Cătălin Țucureanu, tandemul Valeriu Gheorghiță – Andrei Baciu și Cabinetul primului ministru Florin Cîțu, între sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, aferentă achiziției mai multor tranșe de vaccinuri Pfizer și Moderna. Documentele descriu următorul traseu de achiziție. – Cătălin Țucureanu participa la ședințele Comitetului European de Vaccinare și prelua de acolo informațiile relevante: ce vaccinuri sunt disponibile și în ce cantități, prețuri, calendare de livrare. De asemenea, în ședințele Comitetului European se discuta și despre perspectivele apariției de noi vaccinuri, stadiile de autorizare, eventuale probleme logistice. Cătălin Țucureanu punea toate aceste informații într-un document pe care îl înainta către CNCAV. – Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu, președintele și vicepreședintele CNCAV, întocmeau o notă de informare conținând toate informațiile primite de la Cătălin Țucureanu și o înaintau prim-ministrului Florin Câțu și în atenția Secretariatului General al Guvernului, cu solicitarea de a dispune sau nu achiziția. – Premierul avea 5 zile la dispoziție în care să ia o decizie: dacă în acest termen nu transmitea un refuz explicit, Comisia Europeană considera că achiziția a fost aprobată. Din documentele obținute de noi rezultă că premierul aproba în aceeași zi achiziția, printr-o rezoluție „Da” sau „De acord”, semnată și ștampilată, fără să mai aștepte trecerea celor 5 zile. – Nota cu aprobarea premierului se transmitea înapoi către CNCAV, prin SGG, iar apoi către ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ca ordonator de credite. În baza deciziei premierului, ministrul Sănătății semna așa numitele „formulare de comandă” – documente conținând cantitățile repartizate României, care erau trimise apoi Comisiei Europene, pentru a fi integrate în comanda centralizată către producătorii de vaccinuri. Se poate observa că, așa cum a fost configurată instituțional întreaga campanie de vaccinare anti-COVID, centrul de decizie privind achiziția de vaccinuri a fost plasat la nivelul prim-ministrului, tot ce era în amonte ținând de zona de propunere, iar ce era în aval de zona de implementare. Acest mecanism a funcționat până în mai 2022, când CNCAV s-a desființat, iar toate prerogativele sale legate de vaccinarea anti-COVID au fost transferale la Ministerul Sănătății și integrate în programele generale de vaccinare ale acestuia. De ce a ajuns România în proces cu Pfizer și cum a fost ratată renegocierea contractului Un al doilea set de documente primite de la SGG face parte din corespondența purtată în 2023 între ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, prim-ministrul Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Discuția se purta în legătură cu un contract de achiziție a 39 milioane de vaccinuri Pfizer, care trebuia să asigure necesarul de vaccinare pentru anii 2022-2023. Contractul fusese semnat în mai 2021, în mandatul de premier al lui Florin Cîțu, când ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă. În decembrie 2022, ca urmare a faptului că situația epidemiologică se ameliorase simțitor, Comisia Europeană a demarat discuții cu compania Pfizer pentru a renegocia respectivul contract de furnizare a vaccinurilor. Negocierile au durat până în 24 mai 2023, răstimp în care Comisia a ținut la curent autoritățile din statele membre cu evoluția discuțiilor. Renegocierea s-a soldat cu adoptarea Amendamentului 5 la contract, prin care statele care vroiau să-l semneze primeau cantități mai mici de vaccin decât cele stabilite inițial, eșalonate pe 4 ani, dar trebuiau totuși să plătească, la jumătate de preț, vaccinurile pe care nu mai doreau să le primească. Termenul limită pentru acceptarea sau refuzarea Amendamentului 5 era 24 mai 2023. În caz de refuz, statele primeau și erau obligate să plătească întreaga cantitate de vaccinuri contractate inițial. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a refuzat inițial atât să respecte contractul inițial, cât și să accepte Amendamentul 5, conform unei adrese către premierul Nicolae Ciucă din 17 februarie 2023. El propunea ca Comisia Europeană să găsească alte soluții, care să nu greveze bugetele statelor membre. Documentele primite acum de la SGG arată că, între timp, fostul ministru al Sănătății și-a mai nuanțat poziția. Într-o informare pentru premierul Nicolae Ciucă din 9 mai 2023, cu 15 zile înainte de termenul-limită, acesta expunea rezultatul negocierillor finale dintre Comisia Europeană și Pfizer și solicita prim-ministrului să aleagă una din cele două variante disponibile pentru România: – Să accepte Amendamentul 5, care ar fi presupus un efort bugetar de puțin peste
CE Oltenia în alertă maximă
Data de 31 iulie 2026 este așteptată cu teamă și multă anxietate în județul Gorj. Vizați sunt mai ales angajații Complexului Energetic Oltenia. La mijlocul lunii, Comisia Europeană va comunica României decizia cu privire la soarta grupurilor energetice ale entității. Potrivit planului de restructurare, două grupuri ar trebui să fie anulate de la 1 august 2026. Este vorba de unul de la termocentrala Rovinari și ultimul de la termocentrala Turceni, relatează Gorjeanul. Cu alte cuvinte, încă două cariere se închid, Jilț Nord și Roșiuța. Jilț Sud și Lupoaia sunt deja închise. 3.000 de familii gorjene așteaptă decizia Comisiei Europene cu înfrigurare În cazul în care demersurile guvernanților români de a convinge Comisia Europeană să aprobe păstrarea celor două grupuri nu vor avea succes, 3.000 de locuri de muncă dispar imediat din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Practic, 3.000 de familii vor fi grav afectate. Comisia Europeană a premiat proiectul de refacere a Deltei ,,La Turceni va fi pustiu. Toate se vor închide. Ce să faci cu oamenii, unde să-i mai distribui pe alte posturi? Totul e pe închidere acum. Singura speranță este ca răspunsul Comisiei Europene să ne fie favorabil. Nimeni nu știe ce să facă acum, doar așteptăm. Răspunsul va veni la mijlocul acestei luni. În cazul în care Comisia nu va fi de acord să ne păstrăm grupurile… Sunt 2.000 de oameni la carierele care se vor închide, iar la Turceni 1.000. Cu alte cuvinte, 3.000 de oameni, de angajați din cariere și termocentrale sunt în pericol. au declarat surse din administrația companiei pentru publicația citată. România importă energie la costuri uriașe după ce și-a pus pe butuci grupurile pe cărbune Reprezentanții grupului energetic mai atrag atenția că România a ajuns să importe energie cu costuri uriașe. Lucru care nu s-ar fi întâmplat dacă CE Oltenia funcționa în continuare la anvergura de altădată. ,, În timpul acesta, noi importăm pe seară peste 2.000 de megawați și plătim peste 2,8 milioane de euro pe oră. Dacă CE Oltenia avea acum 4 grupuri, vindeam energie, nu o cumpăram”. Green Deal, un eșec denunțat de tot mai multe state UE Decizia dramatică de a desființa grupurile de cărbune din țară vine ca urmare a implementării politicilor energetice din cadrul Programului Green Deal, unul tot mai criticat în mai multe țări membre ale blocului comunitar, fiind considerat principala cauză a prăbușirii economiei în Uniunea Europeană. În luna martie, 10 șefi de stat, printre care și Nicușor Dan fac front comun împotriva Green Deal.
Germania se opune bugetului propus de UE. Merz cere refacerea planului de aproape 2.000 de miliarde de euro
Cancelarul german Friedrich Merz a criticat propunerea Comisiei Europene privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene și a cerut prezentarea unei noi variante, relatează Deutsche Welle. Declarațiile au fost făcute vineri, la Bruxelles, înaintea discuțiilor dintre liderii statelor membre. „Propunerea aflată pe masă este mult prea mare. Cifrele trebuie reduse”, a declarat Merz. Germania cere reducerea cheltuielilor europene Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Potrivit cancelarului german, nivelul actual al cheltuielilor nu este acceptabil. „Trebuie prezentată o nouă propunere”, a insistat acesta. Poziția Berlinului deschide negocieri dificile între statele membre, care au interese diferite privind viitoarele alocări financiare. Bugetul vizează perioada 2028-2034 Proiectul discutat stabilește limitele cheltuielilor europene pentru următorii șapte ani. Documentul este cunoscut și sub denumirea de Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene. Bugetul stabilește sumele care pot fi investite în principalele politici și programe comunitare. Propunerea actuală reprezintă o creștere față de exercițiul financiar precedent. Cu toate acestea, valoarea totală ar reprezenta aproximativ 1,26% din venitul național brut cumulat al Uniunii Europene. Negocieri dificile între statele membre Discuțiile privind bugetul european sunt considerate printre cele mai complexe negocieri la nivelul Uniunii. Fiecare stat încearcă să își protejeze propriile interese economice și strategice. În prezent, la nivelul instituțiilor europene este analizată inclusiv posibilitatea unei reduceri de aproximativ 2% a propunerii inițiale. Liderii europeni reuniți la Bruxelles discută în aceste zile viitorul buget al Uniunii, sprijinul pentru Ucraina și provocările economice globale. Summitul are loc după ce statele membre au convenit prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru încă 12 luni. Poziția exprimată de Germania ar putea influența semnificativ negocierile privind forma finală a bugetului european pentru perioada 2028-2034.
Franța așteaptă aprobarea UE privind interdicția minorilor la internet înainte de a vota restricțiile
Franța așteaptă aprobarea UE privind interdicția persoanelor sub 15 ani la rețelele de socializare, înainte ca țara să aducă și ea restricții, potrivit AFP. Ministrul Afacerilor Digitale, Anne Le Hénanff, și-a reiterat sâmbătă dorința ca legea care interzice utilizarea rețelelor de socializare pentru persoanele sub 15 ani să intre în vigoare în septembrie în Franța. Franța a cerut avizul Comisiei Europene „În ceea ce privește interzicerea utilizării rețelelor de socializare pentru persoanele sub 15 ani, astfel cum a fost modificată de Senat, am solicitat avizul Comisiei Europene. Așteptăm un răspuns cel târziu pe 10 iulie”, a declarat ministrul, potrivit sursei. Le Hénanff a subliniat importanța intrării în vigoare a legislației înainte de începerea următorului an școlar. Ea a menționat că aceasta include „o secțiune privind interzicerea telefoanelor mobile în licee”. Restricțiile, „în interesul copiilor noștri” „Este în interesul superior al copiilor noștri”, a transmis ea. În ceea ce privește posibilitatea unui regulament european în această privință, ministrul a estimat că procesul va dura „doi sau trei ani”. „Între timp, mergem mai departe. Apoi ne vom alinia la orientările europene”, a mai precizat ministrul. Dacă Bruxelles-ul aprobă textul, legea propusă va trebui apoi revizuită de o comisie mixtă pentru a produce un text comun. Aveasta va fi apoi supus votului în Parlamentul francez. Proiectul de lege adoptat inițial de Adunarea Națională prevedea că „accesul la un serviciu de socializare online furnizat de o platformă online (ar trebui) interzis minorilor sub 15 ani”, mai arată sursa. Interdicțiile vor fi în funcție de tipul platformelor Senatul francez a făcut distincție între două tipuri de platforme: cele care dăunează „dezvoltării fizice, mentale sau morale” a unui copil și celelalte. Pentru primele, interdicția va fi totală, cu verificarea vârstei. Pentru cele din urmă, va fi necesar consimțământul prealabil al cel puțin unuia dintre părinți. Platformele care nu respectă regulile se vor confrunta cu sancțiuni. Acestea vor fi aplicate de autoritatea națională de reglementare pentru platformele mai mici (Arcom), potrivit aceleiași surse.
Comisia Europeană solicită României reforma sistemului de pensii și a salarizării. Care sunt recomandările generale
Comisia Europeană solicită României reforma sistemului de pensii și a salarizării. CE cere în mod explicit continuarea consolidării fiscale, creșterea colectării taxelor, reformarea sistemului de pensii și a salarizării din sectorul public, precum și accelerarea investițiilor în digitalizare, infrastructură, energie și reducerea disparităților sociale și teritoriale. Raportul de țară pentru România din 2026 analizează evoluțiile economice și sociale și evaluează măsura în care România a pus în aplicare setul cuprinzător de recomandări specifice fiecărei țări, adoptat de Consiliu în 2025, preia Digi24. Dezechilibre macroeconomice excesive Comisia Europeană arată, în concluziile pachetului din Semestrul European 2026, că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, în special din cauza deficitelor bugetare și de cont curent ridicate și a deteriorării competitivității costurilor. Pe baza analizei și a principalelor provocări identificate în rapoartele de țară, recomandările specifice fiecărei țări îi oferă fiecărui stat membru orientări adaptate, mai spune sursa citată. Austeritatea a redus deficitul României îi sunt recomandate următoarele: să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv; să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire. Acest lucru reflectă provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare; să ia în continuare măsuri decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate și prin consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice. Colectare și reforme Aceasta reflectă importanța îmbunătățirii planificării și a coordonării dintre ministerele relevante. să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit; să asigure continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; să susțină ritmul de implementare din cadrul programelor politicii de coeziune; să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare; să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional; să consolideze punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat; să faciliteze investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur; să continue decarbonizarea sectorului energetic prin stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică; să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie; să abordeze deficitul de competențe; să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficacității acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice”. „Vulnerabilități legate de deficitele bugetare rămân foarte semnificative” În primăvara anului 2026, Comisia Europeană a evaluat respectarea de către statele membre a cadrului bugetar al UE. Evaluarea acoperă atât anul 2025, cât și anul 2026 și se axează pe creșterea cheltuielilor nete, ținând seama, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare. Comisia a evaluat, de asemenea, implementarea etapelor esențiale ale reformelor și investițiilor care au stat la baza unei prelungiri a perioadelor de ajustare bugetară, după caz. România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive Comisia Europeană a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte. Pe baza evaluării din 3 iunie 2026 a Comisiei cu privire la acțiunile eficace, procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru România se suspendă. Tranziția de la combustibilii fosili În viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei și pentru a accelera tranziția de la combustibilii fosili pot solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naționale pentru cheltuielile pentru apărare. La cererea statului membru, domeniul de aplicare al clauzei poate fi extins pentru a include măsuri, luate începând din februarie 2026, care reduc dependența de combustibilii fosili importați și, prin urmare, sporesc securitatea și reziliența Europei. În cadrul plafonului existent (1,5 % din PIB) pentru cheltuielile suplimentare pentru apărare în temeiul clauzei derogatorii naționale,vor fi aplicate, în mod specific pentru măsurile de reziliență energetică, un plafon anual specific pentru perioada 2026-2028 (0,3 % din PIB) și un plafon cumulativ (0,6 % din PIB) pentru aceeași perioadă. Este important de menționat faptul că această abordare asigură că toate garanțiile de sustenabilitate fiscală rămân integral în vigoare. Etapele următoare Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate miercuri. Comisia Europeană spune că așteaptă cu interes să se angajeze într-un dialog constructiv cu Parlamentul European în ceea ce privește conținutul acestui pachet și fiecare etapă ulterioară a ciclului de coordonare economică al semestrului european. Semestrul european este un exercițiu anual care coordonează politicile economice și sociale ale UE. În cursul semestrului european, statele membre ale UE își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. Prin realizarea unei coordonări economice și sociale mai strânse, semestrul european urmărește să asigure o creștere economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă, stabilitate macroeconomică și finanțe publice solide în întreaga UE. Recomandarea autorului: UE recunoaște eforturile de austeritate ale României, dar avertizează că instabilitatea politică din țară ne costă miliarde de euro
Pe teritoriul UE. Reacția Ursulei von der Leyen după incidentul cu drona de la Galați
Într-o postare publicată pe platforma X, Ursula von der Leyen a declarat că incursiunea unei drone rusești într-o zonă dens populată din România, soldată cu rănirea unor civili, reprezintă un nou episod grav al conflictului declanșat de Moscova. „O incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili. Pe teritoriul Uniunii Europene”, a scris șefa Comisiei Europene. Oficialul european a transmis solidaritatea instituțiilor europene cu România și cu cetățenii afectați de incident. Bruxelles anunță noi presiuni asupra Rusiei Von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană va continua să își consolideze măsurile de securitate și descurajare, în special pe flancul estic. „Suntem pe deplin solidari cu România și cu poporul român. Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm securitatea și capacitatea de descurajare, în special la frontiera noastră estică, vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei”, a transmis aceasta. Russia’s war of aggression has crossed yet another line. A Russian drone incursion struck a densely populated area in Romania, injuring civilians. On EU territory. We stand in full solidarity with Romania and its people. As we continue strengthening our security and… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 29, 2026 În același mesaj, președinta Comisiei Europene a anunțat că Bruxellesul pregătește cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Reacția vine în contextul în care incidentul de la Galați a atras atenția mai multor lideri europeni, fiind unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene de la începutul războiului din Ucraina.