Comisia Europeană acordă fonduri de 600 de milioane de euro pentru proiecte în Energie
Potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România, banii vor fi folosiți pentru proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică. Sursa citată afirmă că este important ca UE să-și sporească interconectivitatea, trecând la un sistem energetic decarbonizat și rezilient, care să fie bazat pe autohtonă, curată, abundentă și la prețuri accesibile, dar și accelerarea electrificării. Obiectivele sunt parte a pachetului privind rețelele europene, care propune modernizarea infrastructurii energetice, pentru reducerea facurilor și sporirea independenței energetice, dar și Accelerate EU, setul de instrumente al Comisiei menit să ofere ajutor imediat gospodăriilor și industriilor europene, în special celor mai vulnerabile, afectate de creșterea prețului la Energie pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Cererea de propuneri de proiect este deschisă până în 30 septembrie 2026 proiectelor de interes comun (PIC), dar și proiectelor de interes reciproc (PIR), care figurează pe lista Uniunii. Acesta este prima cerere de propuneri în cadrul celei de-a doua liste PIC și PIR de proiecte în infrastructura energetică, în temeiul Regulamentului privind rețelele transeuropene de energie.
OMS, CE și UNICEF: Europa marchează 20 de ani de vaccinare, dar cifrele recente ridică semne de întrebare
Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis. Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori. În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică. La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %. Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări Multe țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților. Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani. Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute. Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional. UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri. „Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.
Comisia europeană investește 1,07 miliarde euro în 57 de proiecte de apărare
Aceste investiții vor sprijini obiectivele stabilite în Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030 și vor oferi o finanțare esențială pentru cele patru inițiative emblematice majore ale UE în domeniul apărării: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, Eastern Flank Watch, Scutul aerian european și Scutul spațial european. Cele 57 de proiecte selectate în cadrul FEA 2025 acoperă o gamă largă de sectoare critice, inclusiv inteligența artificială (IA), apărarea cibernetică, dronele și sistemele anti-drone. Peste 15 proiecte vor sprijini cele patru inițiative emblematice europene de pregătire. De exemplu, proiectul AETHER va dezvolta sisteme de propulsie și management termic pentru a sprijini Inițiativa de Apărare împotriva Dronelor. Toate inițiativele emblematice vor beneficia, de asemenea, de proiecte transversale axate pe senzori, transformare digitală sau tehnologii cibernetice. Cooperare cu industria de apărare din Ucraina, cu experiență pe câmpul de luptă UE își aprofundează, de asemenea, cooperarea cu industria de apărare ucraineană, sprijinită de Biroul UE pentru Inovare în Apărare de la Kiev. Acest parteneriat își propune să integreze mai bine Ucraina în baza industrială europeană. O inițiativă cheie, Proiectul STRATUS, va dezvolta un sistem de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială pentru roiurile de drone. Acesta include un subcontractant ucrainean, asigurându-se că proiectul beneficiază de experiență directă pe câmpul de luptă. Sub-apeluri pentru start-uri: pot aplica și entități ucrainene Pentru a atrage noi talente, mai multe proiecte axate pe producția de masă de muniții pentru drone la prețuri accesibile vor lansa „sub-apeluri” pentru start-up-uri și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Aceste companii mai mici pot primi până la 60.000 de euro fiecare pentru a integra noi inovații, ajutând pe cei fără experiență anterioară în domeniul apărării să intre pe piață. Pot aplica și entități ucrainene. Proiectele selectate implică 634 de entități din 26 de state membre ale UE și Norvegia, reflectând un angajament puternic față de cooperarea europeană în domeniul apărării. IMM-urile sunt esențiale pentru această rundă, reprezentând peste 38% dintre participanți și primind peste 21% din finanțarea totală. Aceste investiții sunt menite să asigure faptul că UE rămâne lider în domeniul tehnologiilor avansate de apărare. În cadrul cererilor de propuneri, 675 de milioane de euro vor sprijini 32 de inițiative de dezvoltare a capabilităților, iar 332 de milioane euro vor fi direcționate către 25 de proiecte de cercetare. Ce urmează În urma selecției propunerilor câștigătoare, Comisia va intra acum în pregătirea acordurilor de grant cu consorțiile, cu scopul de a semna acorduri înainte de sfârșitul anului. FEA este principalul instrument al UE pentru sprijinirea cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul apărării, cu un buget de 7,3 miliarde euro pentru perioada 2021-2027. Acesta încurajează colaborarea între companii de toate dimensiunile și instituții de cercetare din UE și Norvegia. În plus, FEA stimulează transformarea și extinderea ecosistemului de apărare al UE, având în centrul său Schema UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS). A cincea rundă de cereri de propuneri FEA a atras un număr record de 410 propuneri, reprezentând o creștere de 37% față de anul trecut.
Decizie surpriză: UE amână propunerea de interzicere a petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran și creșterilor bruște ale prețurilor
Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri mult așteptate de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc, având în vedere că războiul din Orientul Mijlociu continuă să trimită unde de șoc pe piețele energetice și să mențină barilul Brent peste 100 de dolari, relatează presa europeană. Decizia surpriză vine pe fondul unei confruntări tensionate cu Ungaria și Slovacia, singurele două state membre care încă cumpără petrol rusesc, prin conducta Drujba din epoca sovietică. Legislația, care face parte din foaia de parcurs REPowerEU, urma să fie prezentată pe 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar. „Nu avem date noi de oferit” „Nu am date noi de oferit”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că ne menținem angajamentul de a face această propunere.” Amânarea este influențată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au dat peste cap piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj vital care, până acum, transporta zilnic o cincime din petrolul și GNL-ul global. Luni, președintele american Donald Trump a salutat „conversațiile productive” cu Iranul pentru a pune capăt războiului, un anunț care a fost imediat contestat de Teheran. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump au contribuit la scăderea prețului Brent de la 112 dolari la 102 dolari pe baril. În încercarea de a calma piețele agitate, SUA au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc, provocând indignare și consternare în rândul europenilor. Comisia a insistat că schimbarea momentului nu înseamnă o schimbare de politică. „Propunerea va fi făcută”, a spus Itkonen. Citând cuvintele președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, purtătorul de cuvânt a avertizat că o revenire la combustibilii fosili ruși după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „gafă strategică”. Opoziția maghiaro-slovacă UE interzisese anterior petrolul rusesc în cadrul regimului său tradițional de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni în unanimitate. Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare pe termen nelimitat de la aceste sancțiuni, permițându-le să continue achizițiile. Legislația, acum amânată, este considerată mai degrabă politică energetică decât politică externă, așa că necesită doar o majoritate calificată pentru a fi aprobată. Bruxelles-ul consideră că interdicția permanentă va preveni vetourile în viitor și va închide lacunele rămase. În cadrul REPowerEU, blocul comunitar a interzis deja importurile de gaze rusești: gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2026 și gaze din conducte până în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia au lansat deja acțiuni în justiție împotriva interdicției de gaze și au amenințat că vor face același lucru dacă propunerea privind petrolul va avansa. Cele două țări fără ieșire la mare sunt în prezent implicate într-o dispută amară cu Ucraina privind conducta Drujba, care transportă țiței rusesc ieftin prin teritoriul ucrainean către Europa Centrală. Kievul susține că infrastructura a fost grav avariată de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie și trebuie reparată înainte ca transportul să poată fi reluat. Însă Budapesta și Bratislava contestă acest argument, susținând că conducta este închisă în mod deliberat din „motive politice” înainte de alegerile maghiare din 12 aprilie. Disputa privind Drujba a paralizat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Avertisment de ultimă oră pentru România și țările membre U.E. în contextul crizei de pe piața energetică. „Să înceapă pregătirile pentru iarnă”
Comisia Europeană anunță toate statele membre ale U.E. să-și pregătească încă de pe acum stocurile de energie pentru iarna care vine, în contextul crizei de combustibil generată de conflcitul din Orientul Mijlociu, transmite instituția într-un comunicat oficial. Comisia Europeană avertizează asupra volatilității pieței de energie și invită statele membre să înceapă apovizionarea cu energie pentru sezonul rece. „Securitatea aprovizionării cu energie a UE este în continuare protejată în acest stadiu datorită dependenței limitate de importurile din această regiune și încărcăturilor de GNL care au trecut prin strâmtoarea Ormuz înainte de conflict. Însă pregătirile coordonate și în timp util sunt esențiale pentru a se asigura reconstituirea corespunzătoare a stocurilor de gaz pentru următorul sezon de încălzire, adaptarea la circumstanțele pieței și aplicarea mecanismelor de flexibilitate”, transmite C.E. „Este esențial să facem tot posibilul pentru a ne proteja cetățenii și întreprinderile” Comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, subliniază că asigurarea din timp a stocurilor de combustibil va ajuta la o mai bună gestionare a tarifelor de piața de energie, în contextul unui context volatil. „Suntem mult mai bine pregătiți în comparație cu 2022, datorită opțiunilor politice colective, eforturilor coordonate de diversificare și introducerii accelerate a energiei autohtone. Însă este clar că suntem expuși la volatilitatea pieței mondiale și trebuie să ne asigurăm că acționăm deja în ceea ce privește pregătirea pentru iarnă și că facem acest lucru într-un mod coordonat. Începerea cât mai curând posibil a injecțiilor în instalațiile de stocare ne-ar permite să beneficiem de o perioadă de injectare mai lungă și să ne adaptăm la circumstanțele pieței pentru a atenua presiunea asupra prețurilor și pentru a evita perioada aglomerată de la sfârșitul verii. În aceste vremuri dificile, este esențial să facem tot posibilul pentru a ne proteja cetățenii și întreprinderile”, a precizează oficialul. Într-o scrisoare adresată tuturor miniștrilor energiei din UE, comisarul a reamintit faptul că Regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor le oferă statelor membre o mai mare flexibilitate în atingerea obiectivelor lor de constituire a stocurilor, pentru a putea reacționa rapid la condițiile de piață în schimbare. Această flexibilitate, inclusiv posibilitatea de a reduce obiectivul de constituire de stocuri sau de a-l atinge într-un interval de timp mai lung în anumite condiții, poate contribui la reducerea cererii de gaz în perioadele în care oferta este tensionată și la scăderea presiunii asupra prețurilor la gaz în Europa. FOTO: Envato Recomandarea autorului: După pandemie, un nou lockdown a început, cel pe energie. „Mergeți pe jos dacă vă pasă” e noul „stați în casă dacă vă pasă”. Ce măsuri urmează Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică” Lupte în Orient, ziua 24. Trump se răzgândește și amână loviturile asupra infrastructurii energetice a Iranului 5 zile. Cum au reacționat piețele
Comisia Europeană a lansat strategiile industriale maritime și portuare ale UE. Care sunt cele mai importante puncte ale noilor propuneri
Comisia Europeană a adoptat, miercuri, strategia industrială maritimă a Uniunii Europene și strategia pentru porturi, pentru a impulsiona competitivitatea, sustenabilitatea, decarbonizarea, securitatea și reziliența în sectorul european al transportului pe apă. Strategiile se concentrează pe porturi, transport maritim și construcția de nave, conform comunicatului transmis de Executivul comunitar. Strategia industrială maritimă a UE consolidează industria maritimă și transportul naval din Europa și stabilește măsuri pentru menținerea poziției de lider global a continentului în construcția de nave de înaltă tehnologie și în tehnologiile maritime avansate. În plus, Comisia Europeană susține că această strategie va stimula crearea de locuri de muncă, inovarea, iar lucrătorii din construcțiile navale și navigatorii vor fi recalificați pentru a se adapta la noile tehnologii și practici operaționale. „Europa este un continent pe apă, cu cea mai mare zonă maritimă colectivă din lume. Sectorul său de producție maritimă este un lider mondial în domeniul construcțiilor navale de înaltă calitate și al tehnologiilor avansate. Sectorul transportului maritim este, de asemenea, un important furnizor de servicii maritime la nivel mondial, reprezentând peste o treime din tonajul transportului maritim la nivel mondial în toate segmentele.” În paralel, strategia portuară promite că va poziționa porturile drept porți esențiale pentru comerț, logistică, energie și mobilitate militară. Conform comunicatului, porturile reprezintă „coloana vertebrală a economiei europene” și facilitează aproximativ 74% din comerțul exterior și manipulează peste 3,4 mld. tone de mărfuri și aproximativ 395 mil. pasageri anual. De asemenea, strategia promovează concurența echitabilă, claritatea reglementărilor și siguranța investițiilor pentru a consolida competitivitatea pe termen lung a porturilor din Uniunea Europeană. „Porturile UE evoluează deja dincolo de rolurile lor tradiționale, servind drept centre pentru noi clustere industriale și de inovare. Ele joacă, de asemenea, un rol esențial în aprovizionarea cu energie, securitatea, apărarea și economia albastră a UE. Pentru a accelera această transformare și a asigura poziția competitivă a porturilor din UE, Comisia va promova inovarea, digitalizarea și integrarea acestora cu alte infrastructuri de transport, va elabora orientări privind proprietatea străină asupra porturilor din UE și finanțarea și investițiile UE în porturile țărilor terțe”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Planul de șoc al Comisiei Europene: piața unică de produse. Ce șanse are ”Made in Europe”, programul menit să susțină campania de înarmare a UE? Ursula von der Leyen anunță că UE va aplica provizoriu acordul cu țările Mercosur, în ciuda sesizării Curții de Justiție de către Parlamentul European
Bruxellesul respinge fondul dedicat avortului, dar indică surse alternative de finanțare
Executivul european nu va crea însă un fond dedicat care să finanțeze deplasarea femeilor din statele unde avortul este restricționat către alte țări ale UE. Decizia reprezintă răspunsul Executivului european la inițiativa „My Voice, My Choice”, care a strâns 1,1 milioane de semnături pentru a sprijini femeile care nu au acces la întreruperi de sarcină sigure și legale. Alegerea revine statelor Comisia a indicat că poate fi utilizat Fondul Social European Plus, subliniind că politica de sănătate este competență națională și că fiecare stat membru decide cum folosește acest instrument. Comisarul european pentru egalitate, Hadja Lahbib a declarat pentru BBC că aproape 500.000 de avorturi nesigure au loc anual în Europa și că „siguranța și libertatea nu trebuie să depindă niciodată de codul poștal sau de venit”. Grupul „My Voice, My Choice” a salutat decizia drept „o victorie pentru femeile din Europa” și „un angajament politic pentru drepturile femeilor”. Coordonatoarea inițiativei, Nika Kovač, a afirmat că Executivul european a conturat „o cale concretă” pentru îngrijirea viitoare, deși nu a fost creat un nou instrument juridic. Critici privind finanțarea avortului În schimb, grupurile anti-avort au criticat decizia. Partidul olandez reformat SGP s-a declarat dezamăgit, iar eurodeputatul Bert-Jan Ruissen a susținut că este regretabil faptul că Executivul european ar fi fost influențat de „campania masivă și lobby-ul” inițiativei. Și gruparea juridică poloneză Ordo Iuris, organizație conservatoare activă în domeniul dreptului familiei și al protecției vieții, a pus la îndoială organizațiile din spatele campaniei, spunând că multe dintre ele au primit finanțare europeană. Comisia a precizat că Fondul Social European Plus nu a fost folosit până acum pentru finanțarea avorturilor sigure, însă acesta există, este deja operațional și nu trebuie să aștepte viitoarele negocieri bugetare.
Siegfried Mureșan, despre vizita lui Ilie Bolojan la Bruxelles: Un moment foarte bun; facilitate pentru județele afectate de războiul din Ucraina
„Vizita premierului Bolojan la Bruxelles astăzi (joi – n.r.) are loc într-un moment foarte bun. În primul rând, Comisia Europeană tocmai a anunțat o facilitate de 28 de miliarde de euro pentru a sprijini județele din România și din celelalte țări de pe flancul estic, afectate economic de războiul din Ucraina”, spune Mureșan, pe Facebook. Potrivit europarlamentarului, prin vizita lui Bolojan, poate începe rapid dialogul privind implementarea acestui nou instrument, astfel încât România să fie deja pregătită în momentul în care banii devin disponibili. „În al doilea rând, reforma pensiilor speciale, îndeplinită de Guvernul Bolojan după multă muncă, ne permite să reluăm negocierile cu Comisia Europeană privind fondurile din PNRR care fuseseră înghețate. Aceste fonduri au fost înghețate în 2025 din cauză că fostul guvern Ciolacu a eșuat să implementeze reforma pensiilor speciale”, mai spune europarlamentarul PNL. Prim-ministrul Ilie Bolojan se află la Bruxelles. Acolo el are mai multe întrevederi cu oficiali europeni și participă la Conferința la nivel înalt privind regiunile estice ale Uniunii Europene.
Mecanismul EastInvest, de sprijin pentru România și alte 8 țări din UE, lansat joi la Bruxelles
Comisia Europeană va găzdui joi lansarea unei noi inițiative menite să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale UE care se învecinează cu Rusia, cu Belarus și cu Ucraina. Inițiativa, numită „Mecanismul EastInvest”, se află în centrul strategiei pentru regiunile estice ale UE, adoptată săptămâna trecută de Comisie, se arată într-un comunicat al CE. Conform acestuia, mecanismul EastInvest va fi o platformă de finanțare specifică pentru regiunile estice ale UE, reunind Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Nordică de Investiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și bănci naționale de promovare din cele nouă state membre vizate: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. „Mecanismul va facilita accesul promotorilor de proiecte privați și publici din regiunile estice ale UE la împrumuturi și la sprijin consultativ pentru a-și stimula economiile, a-și dezvolta comerțul și a-și spori securitatea. Cele patru instituții financiare participante estimează că mecanismul va furniza investiții private și publice în valoare de cel puțin 28 de miliarde EUR în regiunile respective”, arată CE. Evenimentul de lansare de joi va fi deschis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vor mai participa președinta BEI, Nadia Calviño, precum și reprezentanți din cele nouă țări, care vor discuta despre provocările și oportunitățile inerente asigurării prosperității pentru regiunile de la frontiera estică a Europei. Printre participanți se numără prim-miniștrii Estoniei (Kristen Michal), Lituaniei (Inga Ruginienė), Letoniei (Evika Siliņa) și României (Ilie Bolojan).
Cu industria la pământ, România a luat din nou poziția ghiocelul în fața Comisiei Europene. Germania, Franța, chiar și Bulgaria au luat poziții ferme. Doctorul inginer Petru Ianc face lumină
România a rămas din nou spectator în cadrul unui proces european esențial. În vreme ce alte state membre, precum Germania, Italia, sau chiar Bulgaria au trimis sugestii către Comisia Europeană privind protecția companiilor din propria industrie, România a preferat să rămână pasivă. Este vorba de crearea unui nou Regulament la nivel european, pentru ca jucătorii industriali europeni să fie protejați de prețurile mici cu care intră produsele din afara Uniunii Europene. În termeni practici, industriașii europeni trebuie să plătească taxe de decarbonizare sau certificate de emisii CO2, fapt care crește automat prețul produselor. Asemenea dureri de cap nu au însă producători din China, Turcia, Ucraina sau chiar Taiwan. În consecință, Comisia Europeană vrea să compenseze aceste costuri suplimentare pentru companiile locale. Problema e că România, invitată să trimită propuneri, nu a adoptat nicio poziție, explică, în exclusivitate pentru Gândul, Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România. Care sunt motivele, dar și soluțiile? Comisia Europeană a supus votului țărilor membre propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Fondul Temporar de Decarbonizare. Fondul vizează decarbonizarea industrială, printr-un mecanism similar, Carbon Border Adjustment Mechanism. Practic, importatorii de oțel, aluminiu, fertilizanți sau chimicale din afara Uniunii Europene plătesc o taxă care reflectă diferența de emisii de dioxid de carbon între producția europeană și cea externă. Ce este Fondul Temporar de Decarbonizare și cum funcționează taxa CBAM Fondul Temporar de Decarbonizare este gândit ca un instrument de sprijin pentru industriile afectate de Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), mecanismul Uniunii Europene de ajustare a carbonului la frontieră care introduce costuri suplimentare pentru produsele cu amprentă mare de carbon. În teorie, fondul ar trebui să ajute companiile europene din industria europeană grea să facă față costurilor de decarbonizare însă, forma actuală a regulamentului, ridică semne de întrebare. „CBAM-ul este o taxă pusă de Comisia Europeană asupra importurilor din alte țări din afara Uniunii Europeane. Cum se aplică CBAM? Dacă o persoană, o companie din România sau din Uniunea Europeană vrea să importe din China sau din Turcia, din Vietnam sau din India, ea trebuie să anunțe țara membră că va importa, de exemplu, 100 de tone de oțel din China și va trebui să plătească în România o taxă care este echivalentul diferenței de emisii între tona de oțel din China și din Uniunea Europeană.” De ce am rămas un spectator pasiv în procesul european În cazul României, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului au solicitat asociațiilor din industrie, într-un timp extrem de scurt, să ofere o poziție oficială cu privire la propuneri de regulament european cu impact major asupra industriei. România a ales să adopte o poziție pasivă și a transmis mai departe responsabilitatea către asociațiile din industria grea. Întrebat de Gândul de ce poziția României este una complet diferită de cea a Germaniei, Franței sau Bulgariei în acest context, Petru Ianc a apreciat că țara noastră nu are capacitatea să intervină eficient din cauza lipsei de specialiști pregătiți să susțină un punct de vedere solid. „România nu are specialiști, pe de o parte. Nu are specialiști care pot să evalueze rapid un document foarte important, extrem de important. Iar pentru evaluarea acestui document trebuie să ai o privire de ansamblu a economiei românești în contextul economiei europene. Documentul acesta are două, cel puțin două idei principale. O idee este că banii colectați din CBAM, de către fiecare țară, se vor gestiona de către Comisia Europeană. Deci, cu alte cuvinte, țările membre vor colecta banii și îi vor da Comisiei care îi va utiliza, o parte pentru fondul de decarbonizare, iar altă parte, așa cum se spune și în document, pentru problemele pe care Comisia va gândi că sunt oportune la momentul respectiv.” Decarbonizare prin faliment: România a redus emisiile de CO2 prin închiderea fabricilor România se află într-o poziție atipică în dezbaterea cu privire la decarbonizarea industrială europeană. Potrivit lui Petru Ianc, țara noastră este deja „decarbonizată”, dar nu prin investiții și modernizare, ci prin închiderea marilor unități industriale. Spre deosebire de alte state membre UE, care au investit masiv în modernizarea marilor platforme industriale pentru a reduce emisiile de CO₂, România și-a redus amprenta de carbon prin închiderea capacităților productive. „România este o țară care s-a decarbonizat prin închiderea unităților. Germania, Franța și celelalte țări vest-europene s-au „decarbonizat” prin proiecte și investiții în companiile producătoare de CO2. Mă refer la siderurgia pe minereu și cărbune, la industria îngrășămintelor, la industria chimică în general și la industria cimentului, unde decarbonizarea este atipică: nu se face prin schimbarea tehnologiei de bază, ci prin captare, transport și stocare a CO2-ului. În România, însă, decarbonizarea s-a produs prin închiderea SIDEX-ului. În ansamblul siderurgiei, SIDEX avea tehnologie pe minereu și cărbune, cu furnale, convertizoare și tot lanțul până la produsul finit.” SIDEX Galati – Sursa foto: Mediafax Fără industrie, România rămâne un simplu sponsor al fondului de decarbonizare Concluzia pentru economia românească este una extrem de dură, susține Petru Ianc. România va contribui financiar la fondul de decarbonizare, dar nu va beneficia de proiecte proprii pentru că marile capacități industriale au pus deja lacătul la porți. Astfel, sectoarele rămase active precum șantierele navale, vor suporta costuri suplimentare fie prin achiziția de materie primă mai scumpă din Uniunea Europeană, fie prin plata unor suprataxe pentru importuri din afara spațiului comunitar. „România nu va avea proiecte la acest fond de decarbonizare. Decarbonizarea s-a întâmplat în România prin închiderea unităților deci noi vom contribui cu bani, fără să avem proiecte din care să beneficiem și de CO2. Pe de altă parte, România, prin faptul că nu mai are industrie va constrânge toate șantirele navale, de la Mangalia, Constanța, Tulcea, Galați, Brăila, să cumpere tablă din altă parte. Vor trebui să cumpere tablă din Uniunea Europeană, sau, dacă apelează la importuri ieftine, China, India, Turcia, Vietnam, vor trebui să plătească suprataxa, CBAM-ul, pe care utilizatorii din România, șantierul naval îl va plăti în România, iar banii, deci un cost suplimentar pentru industriașul român, iar banii se vor duce la Comisia Europeană. România