UE își schimbă regulile înaintea noilor aderări. Ce pregătește pentru Ucraina și Moldova
„Viitorul Europei depinde de alegerile pe care le facem astăzi. Extinderea Uniunii noastre este un imperativ geopolitic. Astăzi, punem bazele pentru a ne asigura că o Uniune mai mare este, de asemenea, una mai puternică: mai reziliente, mai eficiente și ferm ancorate în valorile și normele care ne definesc. Pe măsură ce țările implicate în procesul de aderare avansează pe calea reformelor, UE trebuie să fie pregătită să le primească. Aceasta înseamnă să ne pregătim instituțiile, să ne adaptăm politicile la noile realități și să ne asigurăm că bugetul nostru reflectă ambițiile noastre comune”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Comisia vrea mai puține decizii luate în unanimitate Una dintre principalele schimbări vizate privește modul în care sunt luate deciziile în interiorul Uniunii. Comisia va continua să susțină trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii-cheie, inclusiv sancțiunile, frauda fiscală și anumite măsuri fiscale din politica energetică. În ceea ce privește procesul de extindere, executivul european propune ca deschiderea grupurilor tematice de negociere și alte decizii intermediare privind aderarea să poată fi aprobate prin majoritate calificată. Scopul este accelerarea negocierilor și reducerea posibilității ca un singur stat membru să blocheze procesul. Noi state membre ar putea primi restricții după aderare Comisia propune și garanții mai stricte pentru viitoarele tratate de aderare, astfel încât statele care intră în UE să respecte și după aderare angajamentele asumate în timpul negocierilor. Perioada în care pot fi aplicate măsuri de protecție în domenii precum economia, piața internă, justiția și afacerile interne ar urma să fie extinsă semnificativ. În cazurile considerate foarte grave, în care un nou stat membru ar încălca valorile fundamentale ale Uniunii, ar putea fi aplicate inclusiv măsuri precum suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE. De asemenea, ar putea exista perioade de tranziție pentru libera circulație a lucrătorilor și serviciilor, agricultură, produse sensibile sau accesul la anumite finanțări europene. Un nou stat membru ar putea fi obligat, pentru o perioadă limitată, să nu blocheze aderarea altor țări din cauza unor dispute bilaterale. Ucraina, tratată separat în privința agriculturii Comisia susține că bugetul Uniunii poate absorbi noi state membre fără să renunțe la finanțarea priorităților actuale. În cazul Ucrainei, însă, Bruxelles-ul consideră că ar fi necesare reguli speciale din cauza dimensiunii și productivității sectorului agricol ucrainean. Acordurile de aderare ar trebui să limiteze semnificativ sprijinul financiar și accesul pe piața europeană pentru anumite produse agricole sensibile, potrivit Comisiei. În paralel, Ucraina ar urma să fie sprijinită pentru a-și recâștiga accesul la piețele tradiționale de export din afara Uniunii Europene. Țările candidate ar putea intra treptat în politicile UE Comisia propune și aprofundarea integrării statelor candidate înainte ca acestea să devină oficial membre ale Uniunii. Acestea ar putea participa mai devreme la unele politici europene în domenii strategice precum energia, transporturile, sectorul digital și apărarea. Participarea ar urma să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor stabilite de Bruxelles, ar fi bazată pe merite și ar putea fi retrasă dacă reformele sunt inversate. Comisia intenționează să organizeze dialoguri anuale cu statele candidate pentru evaluarea progreselor și identificarea domeniilor în care integrarea poate fi accelerată. Foi de parcurs pentru Moldova și Ucraina În cadrul pachetului de extindere din 2026, Comisia Europeană urmează să prezinte foi de parcurs orientative pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, cu condiția ca aceste state să mențină ritmul reformelor. Documentele vor fi corelate cu pregătirile interne ale Uniunii Europene, astfel încât negocierile de aderare să avanseze în paralel cu reformele instituționale și bugetare necesare în interiorul UE. Pachetul prezentat de Comisie va intra acum în discuțiile dintre statele membre, inclusiv în cadrul Consiliului European din octombrie, iar Parlamentul European și Consiliul UE vor analiza modificările instituționale și operaționale necesare pentru următoarele extinderi.
O nouă bazooka. Merz și Macron vor ca UE să riposteze mai dur și mai rapid la amenințările comerciale
Liderii celor mai puternice două țări ale Uniunii Europene vor ca Bruxelles-ul să poată acționa mai rapid și mai decisiv în cazul unei confruntări comerciale, făcând în același timp mai dificil pentru statele membre să blocheze astfel de măsuri, scrie Politico. Propunerea urmărește să întărească poziția comisarului european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, care va merge joi la Beijing pentru ultima rundă de discuții dintr-un proces început în urmă cu patru luni, prin care Bruxelles-ul încearcă să reechilibreze relațiile comerciale ale UE cu China. Merz și Macron susțin că Executivul european ar trebui să poată limita sau chiar opri complet importurile din țările care provoacă „distorsiuni grave și sistematice” pe piața unică. În scrisoarea lor comună, cei doi lideri cer măsuri urgente, afirmând că instrumentele actuale de apărare comercială ale UE „nu mai sunt suficiente”. „Fără a întârzia utilizarea deplină a instrumentelor existente, avem nevoie de un cadru cuprinzător care să completeze arsenalul nostru cu noi instrumente juridice, într-un mod simplu și fără birocrație excesivă”, au scris aceștia. Un înalt oficial german a descris, pentru Politico, noul instrument drept o „armă pentru a doua lovitură”, care ar putea fi folosită în cazul escaladării unui război comercial. „Nu putem continua să așteptăm luni sau, uneori, chiar ani”, a spus un oficial francez din administrația lui Emmanuel Macron. Deși China nu este menționată direct în scrisoarea comună, propunerea vine pe fondul deficitului comercial al UE față de această țară, de aproximativ un miliard de euro pe zi. În același timp, cresc îngrijorările privind efectele supraproducției din China asupra industriei europene. UE are deja un Instrument anticoerciție, supranumit „bazooka comercială”, care îi oferă Comisiei puteri extinse pentru a limita importurile atunci când un stat recurge la presiuni economice. În practică însă, activarea mecanismului poate dura luni și are nevoie de sprijinul unei majorități calificate a statelor membre. Neînțelegerile dintre guvernele europene au îngreunat în trecut adoptarea unor măsuri comerciale împotriva Chinei. Noul instrument propus de Berlin și Paris ar putea modifica actualul mecanism sau chiar să îl înlocuiască. Scopul este ca statele membre să poată bloca mai greu măsurile rapide propuse de Comisie. Măsurile ar intra în vigoare automat și ar putea fi oprite doar dacă o majoritate calificată a statelor membre ar vota împotriva lor. Schimbarea de poziție a Germaniei este importantă, în condițiile în care Berlinul a fost până acum mai rezervat față de măsuri comerciale mai dure la nivelul UE. Scrisoarea franco-germană cere și noi măsuri pentru diversificarea lanțurilor europene de aprovizionare și reducerea dependenței de importurile din China. Liderii UE vor discuta rezultatele vizitei lui Maroš Šefčovič în China la summitul de la Bruxelles din 15-16 octombrie.
Obiectul pe care îl avem cu toții în casă și care îi îngrijorează pe unii oameni de știință
Profesorul de neuroștiințe Glen Jeffery susține că iluminatul cu LED-uri afectează mitocondriile și subminează sănătatea organismului, potrivit publicației Blic. El a vorbit, într-un interviu pentru The European, despre o „criză clară și actuală de sănătate publică”. Din această discuție a pornit comparația cu azbestul. De ce au înlocuit LED-urile becurile clasice În doar câteva decenii, becurile LED au ajuns în case, birouri, școli, spitale și pe străzi. Ele consumă mult mai puțină energie decât becurile cu incandescență și durează mai mult. În plus, transformă cea mai mare parte a energiei în lumină, nu în căldură. Jeffery ridică însă o altă întrebare. Ce se întâmplă când dispar din viața noastră lungimile de undă cu care omul a evoluat? Ce au descoperit cercetătorii Echipa sa studiază lumina roșie și infraroșul apropiat. Acestea sunt abundente în lumina soarelui, dar mult mai slabe în spectrul LED-urilor standard. Un studiu publicat în 2025 în Scientific Reports a arătat că aceste radiații pot pătrunde în țesuturi. Ele trec chiar și prin haine. Un an mai târziu, Jeffery și Edward Barrett au expus adulți, timp de două săptămâni, la lumini artificiale diferite. Cei expuși la un spectru mai larg au avut rezultate mai bune la unele teste de percepție a contrastului cromatic. La grupul cu LED-uri standard nu s-a observat o astfel de îmbunătățire. Potrivit lui Jeffery, mitocondriile transmit mesaje prin sânge și funcționează ca o rețea de comunicare. Astfel, efectul local al luminii ar putea avea consecințe mai ample în organism. Ce spun experții europeni Comparația cu azbestul nu are însă aceeași bază științifică, notează Blic. Azbestul este un carcinogen dovedit la om. Comitetul științific al Comisiei Europene pentru sănătate, mediu și riscuri emergente (SCHEER) a analizat riscurile iluminatului cu LED. Concluzia sa este că nu există dovezi privind efecte nocive directe la persoanele sănătoase, în condiții normale de utilizare. Comitetul cere totuși cercetări suplimentare, inclusiv despre efectul luminii asupra ritmului circadian. Experimentele pe animale au arătat că expunerea intensă la anumite lungimi de undă poate modifica activitatea mitocondrială și metabolismul. Un rezultat obținut pe șoareci nu dovedește însă că un bec LED obișnuit are același efect asupra omului, subliniază publicația. Potrivit Blic, deocamdată nu există motive convingătoare pentru a scoate becurile LED din casă.
Eurobarometru: UE face mai mult sport ca acum 4 ani, dar România iese din nou în față. Prin sedentarism
Miercuri, 23 septembrie, începe la Dublin Săptămâna Europeană a Sportului, ocazie cu care Comisia Europeană a publicat marți al șaselea Eurobarometru privind sportul și activitatea fizică. În general, europenii stau destul de bine la acest capitol dar românii ies din nou în față. Prin sedentarism. 38% dintre europeni fac sport de mai multe ori pe săptămână Potrivit noului Eurobarometru, 38% dintre europeni spun că fac sport sau exerciții fizice de mai multe ori pe săptămână. Procentul este cu 6 puncte procentuale mai mare decât în 2022. Și numărul celor care fac mișcare aproape zilnic a crescut. 9% dintre europeni declară că fac sport aproape în fiecare zi, cu 3 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu patru ani. În același timp, ponderea europenilor care spun că nu fac niciodată sport sau exerciții fizice a scăzut de la 45% în 2022 la 39% în 2026. Comisia Europeană vorbește, astfel, despre o creștere generală a nivelului de activitate fizică în UE. De ce fac europenii mișcare Cel mai important motiv este sănătatea fizică. 44% dintre respondenți spun că fac sport pentru a-și îmbunătăți sau menține sănătatea fizică. Pe locul următor se află relaxarea, menționată de 39% dintre respondenți. Alți 26% spun că fac sport în mod special pentru sănătatea mintală. Dacă relaxarea este inclusă în categoria mai largă a sănătății mintale și a stării de bine, rezultă că 65% dintre europeni indică bunăstarea psihică drept una dintre motivațiile importante pentru activitatea fizică. Cu alte cuvinte, pentru majoritatea europenilor sportul nu mai este privit doar ca o modalitate de a fi în formă. Este asociat tot mai mult cu sănătatea, reducerea stresului și starea de bine. Unde fac europenii mișcare Parcurile și spațiile în aer liber rămân principalul loc pentru activitate fizică. 47% dintre europeni spun că fac sport sau mișcare în parcuri ori în alte spații exterioare. Procentul este practic neschimbat față de 2022. În schimb, utilizarea centrelor de sănătate și fitness a crescut semnificativ: 39% în 2026, față de 33% în 2022. Cea mai mare creștere este însă înregistrată la ceea ce Comisia numește „deplasare activă” – mersul pe jos sau cu bicicleta către serviciu, școală, magazine sau alte destinații. Procentul celor care includ astfel de deplasări în activitatea lor fizică a crescut de la 24% la 37%, adică cu 13 puncte procentuale. Este cea mai mare creștere dintre categoriile analizate. Cum stă România România are un istoric slab în ceea ce privește participarea populației la sport. În ultimul Eurobarometru disponibil anterior, cel din 2022, doar 20% dintre români spuneau că fac sport regulat sau cu o anumită regularitate, în timp ce 62% declarau că nu fac niciodată sport sau exerciții fizice. La nivelul UE, în același sondaj, proporțiile erau de 38% pentru cei care făceau sport cel puțin săptămânal și 45% pentru cei care nu făceau niciodată. Datele din 2022 arătau, astfel, un decalaj foarte mare între România și media europeană. Un studiu academic publicat în 2026, care a analizat datele Eurobarometrelor din mai multe ediții, confirmă această tendință de lungă durată: România a avut una dintre cele mai ridicate ponderi de persoane sedentare, iar între 2009 și 2022 ponderea celor care nu făceau sport a crescut de la aproximativ 53% la 64% în setul de date analizat de cercetători. Pentru moment, comunicatul oficial al Comisiei publicat marți prezintă rezultatele agregate la nivelul UE, iar tabelul detaliat pe fiecare țară trebuie consultat înainte de a atribui României o valoare exactă pentru 2026. Cine face cel mai mult sport? Diferențele nu sunt doar între țări. Ele apar și între grupuri sociale. Potrivit Comisiei Europene, tinerii sunt mai activi decât persoanele în vârstă. Persoanele cu nivel de educație mai ridicat declară, de asemenea, mai frecvent că fac sport. Același lucru se observă în cazul situației financiare: oamenii care întâmpină mai puține dificultăți financiare raportează niveluri mai ridicate de participare la sport. La polul opus se află, în special, persoanele în vârstă și pensionarii, care fac mișcare mai rar. Diferențele dintre femei și bărbați există, dar Comisia le descrie drept în general moderate: bărbații declară ceva mai frecvent o participare regulată la sport și activitate fizică. Sportul depinde și de bani Datele arată că accesul la activitate fizică nu este distribuit egal în societate. Comisia Europeană subliniază că participarea este mai ridicată în rândul persoanelor cu educație mai multă și cu mai puține dificultăți financiare. Problema nu înseamnă însă doar accesul la săli de fitness sau la cluburi sportive. Mersul pe jos, bicicleta, alergarea și activitățile în parcuri pot fi forme de mișcare fără costuri importante. Tocmai de aceea, infrastructura de proximitate – parcuri, piste pentru biciclete, alei pietonale, terenuri și spații sportive accesibile – poate avea un rol important în creșterea activității fizice. Săptămâna Europeană a Sportului începe miercuri Publicarea Eurobarometrului are loc cu o zi înainte de Săptămâna Europeană a Sportului, care se desfășoară între 23 și 30 septembrie 2026. Campania din acest an are mesajul „#BeActive Your Way” și urmărește să încurajeze oamenii să facă mișcare în orice formă le este accesibilă. Săptămâna Europeană a Sportului începe miercuri, 23 septembrie, la Dublin.
Nazare, concluzii ECOFIN: România nu poate alege între consolidare și creștere
Ministrul interimar de Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis într-o postare pe rețelele sociale, în contextul participării la ECOFIN, că România nu își poate permite să amâne deciziile structurale și trebuie să găsească un echilibru între reducerea deficitelor și protejarea investițiilor strategice. Potrivit acestuia, țara noastră nu are nevoie doar să treacă de următorul buget sau de următoarea criză, ci are nevoie de o direcție pentru următorul deceniu. Alexandru Nazare a transmis că, concluzia ultimelor zile la reuniunea miniștrilor finanțelor din UE la Dublin este că ambițiile României trebuie să devină din ce în ce mai ridicate. Loading … „ECOFIN: Europa a intrat într-o etapă în care nu îşi mai permite să amâne decizii iar ambiţiile României trebuie să devină din ce în ce mai ridicate – aceasta este principala concluzie a ultimelor două zile la reuniunea miniştrilor finanţelor din UE de la Dublin. Vorbim despre inteligenţă artificială, competitivitatea sistemului financiar, energie şi geopolitică. În realitate, toate aceste discuţii ajung în acelaşi punct: cum finanţăm creşterea şi cum ne pregătim economiile pentru următorii zece ani”, a scris ministrul interimar de Finanţe pe Facebook. Ministrul interimar al Finanțelor, întrevederi cu lideri ai instituțiilor financiare globale și europene Ministrul mai spune că a avut o serie de discuții cu nume importante din domeniul finanțelor precum Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, Mathias Cormann, secretar general al OCDE, Nadia Calviño, președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Vladis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, dar și cu alți miniștri de Finanțe ai țărilor din UE. „Cu Valdis Dombrovskis am discutat în mod special despre parcursul fiscal al României şi despre cum putem găsi, împreună cu Comisia Europeană, formula care să ne permită să ne respectăm angajamentele de deficit, protejând în acelaşi timp investiţiile şi capacitatea economiei de a reveni pe creştere. Alexandru Nazare și Kristalina Georgieva Comisia susţine continuarea unei politici fiscale prudente şi respectarea traiectoriilor convenite, iar pentru România miza este să continuăm corecţia într-un mod credibil şi sustenabil. Mathias Cormann a pus foarte clar problema competitivităţii europene: avem nevoie de o piaţă unică mai profundă, de capital orientat către investiţii productive, de tehnologie, energie mai competitivă şi competenţe mai bune”, a mai spus Alexandru Nazare. Potrivit lui Nazare, discuţia deschisă de directoarul general al Fondului Monetar Internațional despre inteligenţa artificială arată cât de repede se schimbă economia mondială. „România crește mai încet în ultimii ani” Nazare mai subliniază că România are o creștere mai lentă în ultimii ani și susține că este nevoie să readucem capitalul către economie, să reducem costul finanțării și să facem investițiile din România mai atractive. „Pentru România, aceste discuţii au o semnificaţie foarte concretă. Am recuperat enorm în ultimele două decenii, dar nu putem considera această convergenţă ireversibilă. România creşte mai încet în ultimii ani şi tocmai de aceea trebuie să readucem capitalul către economie, să reducem costul finanţării şi să facem investiţiile din România mai atractive”. El mai spune că logica consolidării fiscale nu este „pentru o cifră într-un tabel de la Bruxelles” ci pentru că statul se împrumută excesiv și consumă capitalul de care au nevoie companiile, plătește dobânzi ridicate și devine mai vulnerabil. În continuarea postării, ministrul interimar de Finanțe spune că România nu poate alege între consolidare și creștere și explică că reducerea cheltuielilor ineficiente este necesară, iar investițiile, infrastructura, apărarea, energia și conectarea economică a țării trebuie protejate. „Mesajul pe care l-am susţinut este că România nu poate alege între consolidare şi creştere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţării”. „Consolidarea fiscală nu este destinația. Este fundația” Potrivit lui Nazare, „discuţiile de la Dublin din aceste zile evidenţiază o direcţie clară: România trebuie să se uite la marile transformări ale lumii fără să uite lucrurile pe care încă nu le-a pus în ordine”. „Nu putem controla geopolitica, preţul mondial al energiei sau viteza cu care se dezvoltă inteligenţa artificială. Putem însă controla finanţele publice şi cum construim mediul în care investeşte capitalul românesc. Şi trebuie să avem curajul să ieşim din logica costului electoral permanent”. În finalul postării, Alexandru Nazare subliniază că România nu are nevoie doar să treacă de bugetul pe 2027 sau de următoarea criză, ci are nevoie de o direcție pentru următorii 10 ani. „Dacă reducem deficitele gemene, ajungem la un stat mai eficient, mobilizăm capitalul privat şi folosim investiţiile pentru a ne creşte capacitatea de producţie, România poate continua convergenţa şi îşi poate consolida rolul economic în regiune. Consolidarea fiscală nu este destinaţia. Este fundaţia de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare”.
Planul de vaccinare pentru ovine și caprine a fost aprobat de CE
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor anunță că „Planul de Acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine din România” a fost aprobat de Comisia Europeană. Documentul stabilește o strategie de vaccinare diferită în funcție de riscul epidemiologic din fiecare zonă, informează Agro TV. Loading … Potrivit ANSVSA, schema completă de vaccinare va fi aplicată în județele Constanța și Tulcea, considerate zone cu risc maxim. Animalele din aceste județe vor primi vaccinuri împotriva Pestei Micilor Rumegătoare și împotriva Varolei Ovine și Caprine. În restul țării, planul prevede vaccinarea împotriva Varolei Ovine și Caprine. Potrivit ANSVSA, măsura permite menținerea statutului de teritoriu liber de Pesta Micilor Rumegătoare pentru celelalte județe și protejează exporturile din zonele care nu sunt afectate. 1,3 milioane de doze gratuite de vaccin pentru România România va primi gratuit 1,3 milioane de doze de vaccin din partea Comisiei Europene. Vaccinurile vor fi administrate fără costuri pentru crescătorii de ovine și caprine. Autoritatea anunță și că România a încheiat acorduri pentru exportul de animale în condiții de vaccinare cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Alte șapte acorduri se află în negocieri, potrivit ANSVSA. Reluarea exporturilor către statele Uniunii Europene depinde de adoptarea unei noi decizii a Comisiei Europene. Actul va stabili statutul epidemiologic al zonelor cu risc și va recunoaște restul teritoriului României ca zonă liberă de boală. ANSVSA precizează că planul aprobat de Comisia Europeană nu afectează exporturile de carcase, lapte și produse din lapte. Autoritatea mai transmite că, până la intrarea în vigoare a noii decizii europene și la începerea campaniei de vaccinare, controalele asupra transporturilor și exploatațiilor vor fi intensificate. Potrivit datelor prezentate de ANSVSA, în 2026 au fost sacrificate aproximativ 19.000 de ovine în cadrul măsurilor de combatere a Pestei Micilor Rumegătoare și a Varolei Ovine și Caprine. Numărul reprezintă aproximativ 0,13% din efectivul național estimat.
Von der Leyen, discurs major în fața Europei. Ce urmează pentru Uniunea Europeană. Premierul Canadei prezent la Starea Uniunii
UPDATE ora 10:29 Von der Leyen: Deficitul comercial cu China a ajuns la un miliard de euro pe zi Ursula von der Leyen a lansat unul dintre cele mai dure mesaje economice ale discursului la adresa Chinei. „Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic”, a spus șefa Comisiei. Von der Leyen a avertizat asupra riscului de dezindustrializare și a spus că UE va folosi „toate instrumentele” pe care le are pentru a reechilibra relația comercială cu Beijingul. Comisia vrea să înființeze și o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, care să ajute UE să cumpere și să constituie rezerve necesare pentru cipuri, baterii, mașini electrice și industria de apărare. Sursa foto: captură video Comisia Europeană UPDATE ora 10:24 Ursula von der Leyen: „Soarta Europei trebuie să rămână în mâinile europenilor” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Uniunea Europeană este mai puternică decât oricând, dar se confruntă, în același timp, cu un nivel ridicat de vulnerabilitate, într-un context internațional marcat de războaie, competiție economică și atacuri asupra democrațiilor. În debutul discursului privind Starea Uniunii, von der Leyen a pledat pentru construirea unei Europe mai independente, capabile să-și asigure prosperitatea și securitatea și să reducă dependențele externe. Șefa Comisiei a afirmat că Europa și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și și-a consolidat capacitatea de apărare. Potrivit acesteia, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Von der Leyen a reafirmat totodată sprijinul pentru Ucraina și a menționat amenințările reprezentate de drone, atacurile hibride și campaniile de dezinformare. Președinta Comisiei a susținut că Europa se confruntă cu o lume „deschis ostilă”, în care războiul, competiția pentru capacități industriale și confruntarea informațională exercită presiuni asupra UE. Ea a avertizat că dificultățile resimțite de cetățeni, inclusiv costul vieții și accesul la locuințe, sunt exploatate pentru amplificarea diviziunilor. Von der Leyen a indicat interferențele rusești și dezinformarea printre amenințările la adresa unității europene și a insistat că direcția UE trebuie decisă de europeni. UPDATE ora 10:17 Roberta Metsola: Europenii așteaptă o Uniune care să facă mai mult pentru a-i proteja Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a deschis dezbaterea privind Starea Uniunii afirmând că cetățenii așteaptă de la UE mai multă protecție și sprijin, dar și răspunsuri concrete la problemele cu care se confruntă. Metsola a enumerat printre principalele preocupări securitatea, competitivitatea, accesul la locuințe la prețuri suportabile, locurile de muncă de calitate, schimbările climatice și protecția frontierelor. Președinta Parlamentului European a pledat pentru o Europă care își apără valorile și în care cetățenii își pot achita facturile, antreprenorii își pot dezvolta companiile, iar libertățile individuale sunt respectate. Ea a insistat și asupra libertății presei, independenței justiției și respectării statului de drept. În planul securității, Metsola a afirmat că Europa trebuie să fie capabilă să se apere mai bine, să continue să sprijine Ucraina și să asigure protecția cetățenilor atât în mediul fizic, cât și în cel digital. Totodată, șefa Parlamentului European a susținut necesitatea unei Uniuni capabile să se bazeze mai mult pe propriile forțe, dar care să rămână deschisă comerțului internațional, fără a ignora riscurile asociate acestuia. Metsola a cerut ca dezbaterile europene din următoarele zile să fie concentrate pe rezultate și pe direcția în care trebuie să se îndrepte Uniunea Europeană, înainte de a-i oferi cuvântul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor. Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană. Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil. Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă. Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene. Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii. Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare. Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.
Misunile Comisiei Europene din 5 domenii cheie pentru sănătatea mediului și a oamenilor avansează
Două dintre cele cinci misiuni, privind adaptarea la schimbările climatice și dezvoltarea orașelor inteligente și neutre din punct de vedere climatic, și-au atins deja obiectivele stabilite pentru 2030 și chiar le-au depășit, potrivit comunicatului publicat, luni, de Reprezentanța Comisiei Europene în România. Celelalte trei misiuni, dedicate combaterii cancerului, refacerii oceanelor și apelor și protejării solului, înregistrează la rândul lor progrese constante în direcția obiectivelor pentru anul 2030. Cele cinci misiuni sunt inițiative derulate în cadrul programului multianual de cercetare și inovare al UE, Orizont Europa. Ele urmăresc să transforme rezultatele cercetării științifice și ale inovării în soluții, care pot fi testate și implementate în Europa. Potrivit evaluării, publicate de reprezentanța CE în România, misiunile fac progrese spre adaptarea la schimbările climatice, dezvoltarea orașelor inteligente și neutre climatic, combaterea cancerului, refacerea oceanelor și apelor și protejarea solului, acestea reprezentând obiectivele stabilite pentru anul 2030. Oceane mai curate, un aer mai respirabil și mai puțini bolnavi de cancer În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, scopul misiunii este acela de a sprijini cel puțin 150 de regiuni, autorități locale și comunități europene să devină reziliente la schimbările climatice. Ținta a fost deja depășită, ajungându-se la 292 de autorități regionale și locale care pun deja în aplicare măsuri de adaptare la schimbările climatice. În ceea ce privește neutralitatea climatică, dar și „orașele inteligente”, CE își propune să sprijine 100 de orașe din UE în atingerea neutralității climatice. Mai precis, scopul este acela de a reduce emisiile de dioxid de carbon cu până la 76% până în 2030. Până în prezent, 107 orașe din întreaga Europă au „Contracte pentru orașe neutre din punct de vedere climatic”, iar în schimb, acestea beneficiază de fonduri de peste 13 miliarde de euro pentru investiții susținute sau în curs de dezvoltare. Depistarea și tratamentul cancerului Încă un obiectiv important demarat de UE este prevenirea, depistarea precoce, tratamentul și îngrijirea bolnavilor de cancer, dar și a rudelor acestora. Datele arată că, prin intermediul proiectelor, va fi posibilă îmbunătățirea vieții a 2,3 milioane de persoane până în 2030. De proiectele viitoare din această sferă ar putea beneficia chiar mai mulți cetățeni europeni. Potrivit estimărilor, numărul de beneficiari de programe pentru prevenirea, depistarea precoce și tratamentul cancerului ai putea urca la 3 milioane de persoane, potrivit comunicatului publicat de CE. Soluții pentru oceane, dar și un sol mai curat Oceane mai curate și ecosisteme acvatice mai cu o poluare mai redusă: scopul acestei misiuni este protejarea și refacerea ecosistemelor acvatice, reducerea poluării și transformarea economiei albastre într-una neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon și circulară. În cadrul misiunii au fost furnizate 121 de soluții inovatoare testate în 349 de locații de demonstrație, a implicat 86 de regiuni în eforturi de replicare și a asigurat peste 1. 000 de acțiuni în cadrul Cartei din partea părților interesate. În cadrul misiunii, proiectarea infrastructurii de bază a „European Digital Twin Ocean”, ce ar putea fi pe deplin operațional până în 2030, a fost finalizat și este acum accesibil tuturor. În cadrul misiunii „Un acord privind solul”, obiectivul de a avea 100 de laboratoare pentru a studia agricultura și a crea un sol mai sănătos este mai aproape de îndeplinire. Un număr de 45 de „laboratoare vii” au fost deja înființate, în peste 500 de amplasamente reale (cum ar fi fermele) din întreaga Europă, iar se preconizează că între 60 și 70 de amplasamente suplimentare vor deveni operaționale până în 2028, potrivit CE.
O nouă taxă pentru comenzile de pe Temu și Shein, din noiembrie. Românii ar putea plăti mai mult pentru coletele ieftine
Comenzile ieftine făcute de români pe platforme precum Temu și Shein ar putea deveni mai costisitoare începând din noiembrie. Uniunea Europeană introduce o nouă taxă de procesare pentru coletele mici provenite din afara spațiului comunitar, măsură care se adaugă taxei vamale temporare de 3 euro aplicate deja de la 1 iulie 2026. Consiliul UE confirmă că statele membre vor începe să aplice noua taxă de procesare cel târziu la 1 noiembrie 2026. Nivelul acesteia urmează să fie stabilit de Comisia Europeană înainte de intrarea în vigoare. Potrivit Consiliului UE, noua taxă de procesare este introdusă pentru „a contribui la acoperirea costurilor tot mai mari generate de monitorizarea numărului în creștere de colete mici care intră în UE prin comerțul electronic”. Noua taxă de procesare este separată de taxa vamală de 3 euro, aplicată din iulie coletelor cu o valoare de până la 150 de euro, provenite din afara UE. Valoarea acesteia nu a fost încă stabilită și urmează să fie decisă de Comisia Europeană înainte de intrarea în vigoare. Taxa de 3 euro se aplică deja Noua taxă de procesare nu trebuie confundată cu taxa vamală temporară de 3 euro, introdusă la 1 iulie 2026 pentru mărfurile din colete cu o valoare mai mică de 150 de euro. Există însă o precizare importantă: cei 3 euro nu sunt neapărat percepuți o singură dată pentru întregul colet. Taxa se aplică pentru fiecare categorie distinctă de mărfuri, identificată potrivit încadrării tarifare. Aceasta este o măsură temporară și se calculează pentru fiecare categorie de produse dintr-un colet, nu pentru colet în ansamblu. Ea va rămâne în vigoare până când va deveni operațională Platforma de date vamale a UE, un sistem informatic comun care va centraliza informațiile vamale și ar trebui să permită autorităților din statele membre să gestioneze și să controleze mai ușor mărfurile care intră în Uniune. De ce pune Bruxelles-ul noi taxe pe coletele ieftine Măsurile europene vizează explozia comerțului online cu produse ieftine provenite din afara Uniunii. Potrivit datelor citate de Consiliul UE, în 2025, autoritățile vamale europene au gestionat aproximativ 6 miliarde de colete provenite din comerțul electronic, peste 90% dintre acestea venind din China. Bruxelles-ul urmărește în același timp combaterea fraudei și a concurenței neloiale, dar și reducerea riscului ca pe piața europeană să ajungă produse care nu respectă standardele UE privind sănătatea și siguranța. Noile reguli vin și cu sancțiuni dure. În cele mai grave cazuri de nerespectare a obligațiilor, operatorii de comerț electronic pot primi amenzi de până la 6% din valoarea anuală a importurilor realizate în anul precedent, pot pierde anumite facilități vamale și se pot confrunta inclusiv cu restricții de acces la platformele online.
România va avea din nou Capitală Europeană a Culturii în 2034. Comisia Europeană schimbă regulile competiției
Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru noul cadru al programului Capitalelor Europene ale Culturii. Propunerea urmărește simplificarea procesului de selecție, consolidarea moștenirii pe termen lung și o implicare mai mare a cetățenilor și tinerilor. „Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034”, a transmis Ministerul Culturii. Pentru România, competiția va reprezenta o nouă oportunitate după experiențele Sibiu 2007 și Timișoara 2023. Noul model european pune accent pe ceea ce rămâne în oraș după încheierea anului în care acesta deține titlul, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii culturale, a comunităților și a colaborărilor europene. Primele candidaturi de Capitală Europeană a Culturii, din 2028 Comisia Europeană vrea, de asemenea, ca programul să fie mai accesibil și să acorde o importanță mai mare dezvoltării urbane durabile și incluzive. Procesul pentru 2034 va începe cu mai mulți ani înaintea acordării titlului. Potrivit calendarului prezentat de Ministerul Culturii, primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna lui 2028, finalistele să fie cunoscute în 2029, iar orașul desemnat să aibă apoi cinci ani pentru pregătirea programului din 2034. „Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul culturii, Demeter András István. Experiența europeană arată că titlul poate produce efecte și după încheierea anului oficial. Comisia Europeană arată că orașele care au găzduit evenimentul au beneficiat, printre altele, de noi spații culturale, creșterea activității culturale, dezvoltarea turismului și consolidarea cooperării internaționale.