Franța așteaptă aprobarea UE privind interdicția minorilor la internet înainte de a vota restricțiile
Franța așteaptă aprobarea UE privind interdicția persoanelor sub 15 ani la rețelele de socializare, înainte ca țara să aducă și ea restricții, potrivit AFP. Ministrul Afacerilor Digitale, Anne Le Hénanff, și-a reiterat sâmbătă dorința ca legea care interzice utilizarea rețelelor de socializare pentru persoanele sub 15 ani să intre în vigoare în septembrie în Franța. Franța a cerut avizul Comisiei Europene „În ceea ce privește interzicerea utilizării rețelelor de socializare pentru persoanele sub 15 ani, astfel cum a fost modificată de Senat, am solicitat avizul Comisiei Europene. Așteptăm un răspuns cel târziu pe 10 iulie”, a declarat ministrul, potrivit sursei. Le Hénanff a subliniat importanța intrării în vigoare a legislației înainte de începerea următorului an școlar. Ea a menționat că aceasta include „o secțiune privind interzicerea telefoanelor mobile în licee”. Restricțiile, „în interesul copiilor noștri” „Este în interesul superior al copiilor noștri”, a transmis ea. În ceea ce privește posibilitatea unui regulament european în această privință, ministrul a estimat că procesul va dura „doi sau trei ani”. „Între timp, mergem mai departe. Apoi ne vom alinia la orientările europene”, a mai precizat ministrul. Dacă Bruxelles-ul aprobă textul, legea propusă va trebui apoi revizuită de o comisie mixtă pentru a produce un text comun. Aveasta va fi apoi supus votului în Parlamentul francez. Proiectul de lege adoptat inițial de Adunarea Națională prevedea că „accesul la un serviciu de socializare online furnizat de o platformă online (ar trebui) interzis minorilor sub 15 ani”, mai arată sursa. Interdicțiile vor fi în funcție de tipul platformelor Senatul francez a făcut distincție între două tipuri de platforme: cele care dăunează „dezvoltării fizice, mentale sau morale” a unui copil și celelalte. Pentru primele, interdicția va fi totală, cu verificarea vârstei. Pentru cele din urmă, va fi necesar consimțământul prealabil al cel puțin unuia dintre părinți. Platformele care nu respectă regulile se vor confrunta cu sancțiuni. Acestea vor fi aplicate de autoritatea națională de reglementare pentru platformele mai mici (Arcom), potrivit aceleiași surse.
Comisia Europeană solicită României reforma sistemului de pensii și a salarizării. Care sunt recomandările generale
Comisia Europeană solicită României reforma sistemului de pensii și a salarizării. CE cere în mod explicit continuarea consolidării fiscale, creșterea colectării taxelor, reformarea sistemului de pensii și a salarizării din sectorul public, precum și accelerarea investițiilor în digitalizare, infrastructură, energie și reducerea disparităților sociale și teritoriale. Raportul de țară pentru România din 2026 analizează evoluțiile economice și sociale și evaluează măsura în care România a pus în aplicare setul cuprinzător de recomandări specifice fiecărei țări, adoptat de Consiliu în 2025, preia Digi24. Dezechilibre macroeconomice excesive Comisia Europeană arată, în concluziile pachetului din Semestrul European 2026, că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, în special din cauza deficitelor bugetare și de cont curent ridicate și a deteriorării competitivității costurilor. Pe baza analizei și a principalelor provocări identificate în rapoartele de țară, recomandările specifice fiecărei țări îi oferă fiecărui stat membru orientări adaptate, mai spune sursa citată. Austeritatea a redus deficitul României îi sunt recomandate următoarele: să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv; să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire. Acest lucru reflectă provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare; să ia în continuare măsuri decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate și prin consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice. Colectare și reforme Aceasta reflectă importanța îmbunătățirii planificării și a coordonării dintre ministerele relevante. să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit; să asigure continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; să susțină ritmul de implementare din cadrul programelor politicii de coeziune; să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare; să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional; să consolideze punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat; să faciliteze investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur; să continue decarbonizarea sectorului energetic prin stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică; să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie; să abordeze deficitul de competențe; să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficacității acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice”. „Vulnerabilități legate de deficitele bugetare rămân foarte semnificative” În primăvara anului 2026, Comisia Europeană a evaluat respectarea de către statele membre a cadrului bugetar al UE. Evaluarea acoperă atât anul 2025, cât și anul 2026 și se axează pe creșterea cheltuielilor nete, ținând seama, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare. Comisia a evaluat, de asemenea, implementarea etapelor esențiale ale reformelor și investițiilor care au stat la baza unei prelungiri a perioadelor de ajustare bugetară, după caz. România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive Comisia Europeană a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte. Pe baza evaluării din 3 iunie 2026 a Comisiei cu privire la acțiunile eficace, procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru România se suspendă. Tranziția de la combustibilii fosili În viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei și pentru a accelera tranziția de la combustibilii fosili pot solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naționale pentru cheltuielile pentru apărare. La cererea statului membru, domeniul de aplicare al clauzei poate fi extins pentru a include măsuri, luate începând din februarie 2026, care reduc dependența de combustibilii fosili importați și, prin urmare, sporesc securitatea și reziliența Europei. În cadrul plafonului existent (1,5 % din PIB) pentru cheltuielile suplimentare pentru apărare în temeiul clauzei derogatorii naționale,vor fi aplicate, în mod specific pentru măsurile de reziliență energetică, un plafon anual specific pentru perioada 2026-2028 (0,3 % din PIB) și un plafon cumulativ (0,6 % din PIB) pentru aceeași perioadă. Este important de menționat faptul că această abordare asigură că toate garanțiile de sustenabilitate fiscală rămân integral în vigoare. Etapele următoare Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate miercuri. Comisia Europeană spune că așteaptă cu interes să se angajeze într-un dialog constructiv cu Parlamentul European în ceea ce privește conținutul acestui pachet și fiecare etapă ulterioară a ciclului de coordonare economică al semestrului european. Semestrul european este un exercițiu anual care coordonează politicile economice și sociale ale UE. În cursul semestrului european, statele membre ale UE își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. Prin realizarea unei coordonări economice și sociale mai strânse, semestrul european urmărește să asigure o creștere economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă, stabilitate macroeconomică și finanțe publice solide în întreaga UE. Recomandarea autorului: UE recunoaște eforturile de austeritate ale României, dar avertizează că instabilitatea politică din țară ne costă miliarde de euro
Pe teritoriul UE. Reacția Ursulei von der Leyen după incidentul cu drona de la Galați
Într-o postare publicată pe platforma X, Ursula von der Leyen a declarat că incursiunea unei drone rusești într-o zonă dens populată din România, soldată cu rănirea unor civili, reprezintă un nou episod grav al conflictului declanșat de Moscova. „O incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili. Pe teritoriul Uniunii Europene”, a scris șefa Comisiei Europene. Oficialul european a transmis solidaritatea instituțiilor europene cu România și cu cetățenii afectați de incident. Bruxelles anunță noi presiuni asupra Rusiei Von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană va continua să își consolideze măsurile de securitate și descurajare, în special pe flancul estic. „Suntem pe deplin solidari cu România și cu poporul român. Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm securitatea și capacitatea de descurajare, în special la frontiera noastră estică, vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei”, a transmis aceasta. Russia’s war of aggression has crossed yet another line. A Russian drone incursion struck a densely populated area in Romania, injuring civilians. On EU territory. We stand in full solidarity with Romania and its people. As we continue strengthening our security and… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 29, 2026 În același mesaj, președinta Comisiei Europene a anunțat că Bruxellesul pregătește cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Reacția vine în contextul în care incidentul de la Galați a atras atenția mai multor lideri europeni, fiind unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene de la începutul războiului din Ucraina.
Șase filme sprijinite de UE au fost premiate la Cannes, inclusiv Fjörd, câștigătorul premiului Palme dOr
Fjörd, filmul regizat de Cristian Mungiu, care a primit sprijin din partea UE pentru dezvoltare, a fost marele câștigător, primind prestigiosul premiu Palme d’Or. Alte două filme sprijinite de programul MEDIA au primit premii importante în cadrul concursului oficial: Das Geträumte Abenteuer („Aventura visată”) de Valeska Grisebach, care a beneficiat de sprijin pentru co-dezvoltare, a primit Premiul juriului, iar Notre salut (titlul în engleză: „A Man of His Time” – „Un om al timpurilor sale”) de Emmanuel Marre a câștigat Premiul pentru cel mai bun scenariu. Coward („Lașul”) de Lukas Dhont, sprijinit prin programul de distribuție a filmelor, a luat acasă premiul pentru cel mai bun actor, acordat celor doi actori principali ai săi, Emmanuel Macchia și Valentin Campagne. În secțiunea „Un Certain Regard”, Elephants in the Fog („Elefanți în ceață”) de Abinash Bikram Shah – un proiect sprijinit de MEDIA 360° – a câștigat Premiul juriului, iar Siempre soy tu animal materno („Sunt întotdeauna animalul tău matern”) de Valentina Maurel a câștigat Premiul pentru cea mai bună actriță, acordat celor trei actrițe principale ale sale. Mesajul transmis de Henna Virkkunen „Felicitări tuturor producțiilor europene care s-au aflat în lumina reflectoarelor la ediția din acest an a Festivalului de film de la Cannes! Munca cineaștilor europeni scoate în evidență creativitatea, colaborarea și talentul. Sărbătorim aceste valori și sprijinim în permanență industriile creative ale Europei prin actualul program „Europa Creativă” – MEDIA și prin viitorul program AgoraEU””, a spus Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație. 19 filme finanțate, șapte premiate Anul acesta, 19 filme finanțate de UE au fost nominalizate la Festivalul de film de la Cannes, șapte dintre ele concurând pentru Palme d’Or. Programul „Europa Creativă” – MEDIA a sprijinit aceste filme și distribuirea lor cu o sumă totală de 1,17 milioane EUR. Programul MEDIA sprijină de 35 de ani conținutul audiovizual european, promovând diversitatea culturală a Europei și sporind competitivitatea industriei sale creative. Succesul programului MEDIA pregătește terenul pentru programul AgoraEU propus, care va continua să sprijine cineaștii și creatorii europeni și să contribuie la exprimarea diversității și a patrimoniului Europei.
România, din nou absentă de la finanțările europene pentru decarbonizare
Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania, însă România nu apare pe lista beneficiarilor. Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea, atrage atenția asupra acestei absențe și susține că România pierde teren în competiția europeană pentru finanțări verzi. Niciun proiect românesc din 65 finanțate „400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou.”, afirmă Oprea într-o postare distribuită sâmbătă pe rețelele sociale, în care subliniază că acesta nu este un caz izolat. Un singur proiect de-a lungul timpului Senatorul, fost ministru al Economiei, spune că, din întreg Fondul de Inovare, România ar fi obținut până acum un singur proiect finanțat: „Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula”. Fondul de Inovare al Uniunii Europene finanțează proiecte industriale pentru reducerea emisiilor de carbon și tranziția către tehnologii curate. Instituții responsabile Social-democratul arată cu degetul spre mai multe instituții ca fiind responsabile – de la Ministerul Economiei la Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – și spune că România nu reușește să își sprijine companiile în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. Risc de pierdere a finanțărilor verzi Oprea atrage atenția și asupra negocierilor europene aflate în derulare privind viitorul Cadru Financiar Multianual, adică bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, și Fondul de Competitivitate, un mecanism propus pentru sprijinirea industriei europene. Potrivit politicianului, lipsa unor reguli și mecanisme clare ar putea adânci decalajele dintre statele membre. „Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă”, susține senatorul PSD.
Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene. Care sunt cauzele
Economia României va stagna în anul 2026, potrivit Comisiei Europene. După un avans modest al PIB, estimat la 0,7% în 2025, ritmul de creștere economică ar urma să se oprească aproape complet în 2026. O revenire mai consistentă este anticipată abia în 2027, când PIB ar putea să ajungă la 2,3%. Oficialii europeni atrag atenția că ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului, menținerea unei inflații ridicate și costurile mai mari la energie vor pune presiune asupra consumului populației și vor afecta puterea de cumpărare a românilor. Este estimată o creștere economică de 0,1% anul acesta, în timp ce inflația ar putea atinge 7%. Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene „Consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a energiei vor reduce şi mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern şi a importurilor”, se arată în document, potrivit News.ro. Ce se întâmplă cu economia României? Comisia Europeană observă o înrăutățire a indicatorilor economici, evidențiată de scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producției industriale și declinul turismului intern. În același timp, rata șomajului ar putea urca la 6,3% în 2026, pe fondul răcirii pieței muncii. Totuși, investițiile susținute din fonduri europene și exporturile nete sunt așteptate să atenueze parțial efectele încetinirii economice. Comisia Europeană estimează că investițiile în infrastructură, susținute de proiectele din PNRR, și revenirea sectorului rezidențial vor sprijini economia. Totuși, instabilitatea politică și tensiunile geopolitice pot afecta încrederea investitorilor și procesul de consolidare fiscală. Deficitul bugetar ar urma să se reducă treptat până în 2027, pe fondul măsurilor de austeritate, majorărilor de taxe și limitării cheltuielilor publice. Comisia Europeană estimează că datoria publică va continua să crească, depășind 63% din PIB până în 2027, în timp ce deficitul de cont curent se va reduce treptat. Economia ar putea reveni la o creștere mai solidă în 2027, susținută de scăderea inflației la 3,7% și de condiții de finanțare mai favorabile. Totodată, cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească până la 1,8% din PIB. Autorul recomandă: După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine Nazare: Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 milioane de lei în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Mediu Criza demografică nu are legătură doar cu problemele economice. Cercetătorii au descoperit și alți factori care stau la baza crizei natalității Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Obligațiuni ale UE: Comisia Europeană a atras alte 10 miliarde euro
Această tranzacție în două tranșe a vizat o nouă obligațiune a UE pe 7 ani, în valoare de 6 miliarde de euro, cu scadența la 12 octombrie 2033, și o extindere de 4 miliarde de euro a obligațiunii UE pe 30 de ani scadente la 12 octombrie 2055. Comisia precizează, într-un comunicat de presă, că este împuternicită să contracteze împrumuturi pe piețele internaționale de capital, în numele Uniunii Europene, pentru a finanța anumite programe de politică ale UE. „Pe baza prețurilor sindicalizărilor din martie și aprilie în raport cu curba obligațiunilor UE, prețul aferent ambelor scadențe a fost stabilit în raport cu punctele de referință de pe curba obligațiunilor UE. Această abordare a contribuit la atenuarea riscurilor de stabilire a prețurilor pentru investitorii participanți și reflectă lichiditatea tot mai mare a curbei obligațiunilor UE”, transmite CE. Tranzacția face parte din obiectivul de finanțare al Comisiei de 100 de miliarde de euro pentru prima jumătate a anului 2026, 77,3 miliarde de euro fiind emise începând din ianuarie 2026. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru a sprijini prioritățile politice ale Uniunii Europene, inclusiv sprijinul pentru o Europă mai puternică, mai competitivă și mai rezilientă, sprijinul pentru Ucraina și investițiile esențiale în apărarea europeană.
Buy European pentru medicamente. UE va favoriza producția europeană
Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns marți la un acord provizoriu privind noul Act european pentru medicamente critice, care urmărește să stimuleze producția în interiorul UE și să ofere statelor membre mai multe instrumente pentru achiziții comune și gestionarea crizelor de aprovizionare. Avantaj pentru producătorii care fabrică în Europa Potrivit Parlamentului European, noile reguli introduc o abordare de tip „Buy European” în achizițiile publice pentru medicamentele esențiale. Astfel, autoritățile statelor membre vor trebui să țină cont nu doar de preț, ci și de capacitatea companiilor de a produce în Uniunea Europeană și de siguranța lanțurilor de aprovizionare. Pentru medicamentele considerate critice și dependente de furnizori din afara UE, autoritățile vor putea favoriza companiile care fabrică în Europa o parte semnificativă din tratamente și din substanțele active utilizate în producție. Prioritate pentru piața europeană „Companiile care produc medicamente în Europa vor fi favorizate în procedurile de achiziție”, a declarat eurodeputatul croat Tomislav Sokol, membru al grupului PPE și raportor al dosarului în Parlamentul European. Acordul prevede și dezvoltarea unor „proiecte strategice” industriale în UE, destinate creării, modernizării sau extinderii capacităților de producție farmaceutică. Companiile care primesc finanțare europeană sau națională vor avea obligația de a prioritiza livrările către piața europeană. Sokol spune că acordul transmite „un semnal clar” privind intenția Europei de a-și consolida industria farmaceutică și capacitatea de producție din interiorul Uniunii. Europarlamentarul croat susține că noul mecanism de achiziții comune la nivel european ar trebui să contribuie la reducerea penuriei și la creșterea securității aprovizionării cu medicamente. „Luăm măsuri concrete pentru a combate lipsurile și pentru a asigura securitatea aprovizionării”, a declarat acesta. CE va putea cumpăra medicamente pentru statele membre Noile reguli permit organizarea unor achiziții comune de medicamente la nivel european atunci când cel puțin cinci state membre solicită acest lucru. Practic, Comisia Europeană va putea cumpăra în numele mai multor țări, pentru a negocia mai ușor prețurile și pentru a evita problemele de aprovizionare în perioade de criză. Executivul european va putea, de asemenea, să propună din proprie inițiativă astfel de proceduri comune de achiziție. „Piesa lipsă” din strategia UE Președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Parlamentul European, Adam Jarubas, a descris regulamentul drept „piesa lipsă” din răspunsul UE la crizele de aprovizionare cu medicamente și un sprijin pentru „reindustrializarea și competitivitatea” Uniunii. Regulamentul privind medicamentele critice a fost propus în martie 2025 de Comisia Europeană, după ce Bruxelles-ul a avertizat că peste jumătate dintre situațiile în care medicamentele lipsesc de pe piața europeană sunt cauzate de probleme de producție, inclusiv de deficitul de substanțe active farmaceutice. Înainte ca noile reguli să intre în vigoare, acordul trebuie aprobat atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.
UE, Ucraina și Canada intensifică eforturile pentru returnarea copiilor ucraineni deportați ilegal
Reprezentanți ai Uniunii Europene, împreună cu Ucraina și Canada, au găzduit, luni, o reuniune la nivel înalt a Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni. Inițiativa a fost anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în Discursul privind starea Uniunii din 2025 . „Zeci de mii de copii ucraineni luați de Rusia sunt în continuare separați de țara lor și de cei dragi. Nu ne vom odihni până când fiecare dintre ei nu se va întoarce în sânul familiei sale”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a mai specificat că UE va sprijini „în în mod concret angajamentul nostru cu un buget de 50 de milioane EUR, pentru a consolida sistemele de protecție și a asigura educație și dreptate pentru copiii furați. Înapoierea tuturor copiilor trebuie să facă parte din orice acord de pace”. La reuniune au participat și Înalta Reprezentantă a UE pentru politică externă Kaja Kallas și comisarul european Marta Kos, alături de reprezentanți din aproximativ 60 de state, care au convenit să intensifice coordonarea pentru identificarea, protecția și readucerea copiilor în Ucraina.
Prețul biletelor de avion nu poate fi majorat după cumpărare din cauza scumpirii combustibilului
Executivul european a precizat, într-un document publicat vineri, privind criza energetică din sectorul aviatic că perceperea retroactivă a unor taxe suplimentare, precum suprataxele pentru combustibil, „nu este permisă”. Prețul final, afișat de la început „Companiile aeriene nu pot introduce în condițiile generale clauze care să le permită majorarea prețului biletului peste cel anunțat la momentul cumpărării, pe motiv că prețul combustibilului s-a dovedit mai mare decât era prevăzut”, a transmis Comisia Europeană. Bruxelles-ul subliniază că regulile europene obligă operatorii aerieni să afișeze de la început prețul final al biletului, astfel încât pasagerii să nu fie confruntați ulterior cu costuri neașteptate. Taxe suplimentare după rezervare Executivul European a reacționat astfel după ce compania aeriană low-cost spaniolă Volotea a introdus un sistem prin care putea modifica prețul unui bilet deja cumpărat în funcție de evoluția costului combustibilului. Mecanismul, lansat în martie sub denumirea „Fair Travel Promise”, permitea companiei să adauge cu până la șapte zile înainte de zbor o taxă suplimentară de până la 14 euro pe pasager și pe segment de zbor, dacă prețul kerosenului creștea peste anumite praguri. Dacă prețurile scădeau, compania promitea rambursări parțiale. Directorul companiei Volotea pentru Franța, Gilles Gosselin, a declarat că măsura este „transparentă”, „temporară” și funcționează „în ambele sensuri”, atât la creșterea, cât și la scăderea prețurilor. Verificată de autorități Legalitatea sistemului introdus de Volotea este verificată în prezent de autoritățile franceze și europene, după mai multe sesizări venite din partea organizațiilor pentru protecția consumatorilor. Excepție pentru pachetele turistice prin agenții Comisia Europeană precizează că există totuși o excepție pentru pachetele turistice vândute prin agenții de turism, unde contractele pot include clauze de ajustare a prețului în funcție de costul combustibilului. În aceste cazuri, majorările de până la 8% nu necesită acordul clientului, iar peste acest prag călătorul poate renunța gratuit la contract.