Comisia Europeană schimbă regulile pentru dronele agricole
Comisia Europeană pregătește modificarea regulilor privind folosirea dronelor în agricultură. La Bruxelles este căutat un cadru legal comun pentru toate statele membre. Reforma ar putea permite și pulverizarea pesticidelor cu drone, o schimbare cerută de mai mulți ani. Dronele agricole s-au răspândit rapid în lume începând cu anii 2010. În Europa, folosirea lor este permisă doar în anumite situații. Comisia Europeană vrea să schimbe aceste reguli și să extindă utilizarea dronelor în agricultură. Loading … Dronele pentru agricultură, în vizorul Comisiei Europene Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a susținut că Europa deține tehnologia necesară pentru a fi lider în agricultură. „Europa are talentul și tehnologia necesare pentru a fi lider în agricultura digitală. Acum trebuie să ne asigurăm că fermierii beneficiază de acestea”, a scris marți, pe Bluesky, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, arată Politico. Dronele agricole sunt reglementate în UE atât prin normele privind aviația, cât și prin legislația privind pesticidele. O directivă din 2009 interzice pulverizarea aeriană, însă regulile au fost concepute înainte ca aparatele să fie folosite pe scară largă în agricultură. Statele UE pot permite pulverizarea aeriană doar în situații speciale, fiind vorba despre terenuri greu accesibile sau periculoase pentru lucrători. Printre exemple se numără podgoriile terasate, livezile și terenurile inundate. Susținătorii reformei spun că procedura actuală este prea complicată. Ei consideră că avantajele dronelor sunt mai mari decât limitele actuale. În opinia lor, UE riscă să rămână în urmă la capitolul tehnologie agricolă. Dronele pot monitoriza culturile și detecta rapid dăunătorii sau lipsa apei. Ele pot aplica îngrășăminte și pesticide doar în zonele afectate. Susținătorii spun că astfel pot fi reduse consumul de substanțe chimice, costurile și impactul asupra mediului. Dronele electrice ar avea și emisii mai mici decât tractoarele. Încă există „lacune importante de cunoaștere” Comisia Europeană recunoaște că există încă multe „lacune importante de cunoaștere” privind folosirea dronelor pentru pesticide. Nu este clar cât de mult se pot împrăștia substanțele sau care drone sunt cele mai precise. Comisia de la Bruxelles a precizat că „dronele sunt tehnologia cel mai mult împiedicată de actualul cadru, chiar dacă acestea ar putea contribui la o utilizare mai durabilă a pesticidelor”. Sunt pregătite noi reguli pentru dronele agricole. În paralel, strategia digitală pentru agricultură ar urma să fie prezentată până la sfârșitul anului. Bruxelles-ul vrea ca Europa să devină un lider în agricultura de precizie. „Inteligența artificială, sateliții, dronele și agricultura de precizie pot crește productivitatea, pot permite utilizarea mai eficientă a resurselor și pot reduce birocrația”, a declarat Hansen. O reformă anterioară a regulilor privind dronele a fost blocată de disputa privind reducerea pesticidelor. În decembrie 2024, 15 state membre au cerut Comisiei Europene o nouă propunere. Fermierii susțin că dronele pot reduce cantitatea de pesticide și impactul asupra mediului. Dronele pentru agricultură, în vizorul Comisiei Europene. Organizațiile de mediu solicită prudență în utilizarea dronelor agricole Comisia Europeană a inclus relaxarea regulilor pentru drone în pachetul „omnibus” privind siguranța alimentelor și furajelor. Pe de altă parte, pachetul este controversat și întâmpină opoziție. Printre subiectele disputate se află autorizarea pe termen nelimitat a unor substanțe active și regulile privind importurile agricole. Reforma ar permite statelor membre să autorizeze mai ușor folosirea dronelor agricole. Condiția este ca riscurile să nu fie mai mari decât în cazul pulverizării de la sol. Consiliul UE a susținut reguli care oferă guvernelor naționale mai multă libertate, iar criticile organizațiilor de mediu au fost relativ reduse. Organizațiile de mediu cer prudență în autorizarea dronelor pentru pesticide. Ele invocă lipsa unor date științifice suficiente și probleme privind protecția datelor. Există și temeri că tehnologia ar putea favoriza fermele mari. Altfel, schimbarea regulilor este susținută de statele membre. Modificarea face parte din pachetul „omnibus”. Dacă acesta nu va fi adoptat, reforma privind dronele ar putea fi din nou blocată. Sursă foto: Shutterstock, Envato (imagini cu rol ilustrativ)
Negocieri pentru Turceni 5: Ce vrea România de la CE
România poartă negocieri cu Comisia Europeană ca să nu rămână fără alte surse de energie. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat joi seară la Antena 3 CNN că discută posibilitatea prelungirii termenului până la care poate fi menținut în funcțiune grupul 5 de la termocentrala Turceni. Întrebat, joi seara, la Antena 3 CNN, dacă există deschidere din partea Comisiei Europene pentru prelungirea termenului de 31 august 2026, până la care România trebuie să scoată din funcțiune anumite capacități pe cărbune, Cristian Bușoi a explicat că autoritățile poartă discuții pe mai multe paliere. Loading … „Cu Comisia Europeană am avut un dialog și o cerere de sprijin pe mai multe paliere”, a spus Cristian Bușoi. România pregătește măsuri pentru situații dificile în sectorul energetic Unul dintre subiectele discutate vizează creșterea capacității de interconectare electrică dintre România și Bulgaria, în contextul în care România se pregătește pentru eventuale situații dificile pe piața energiei. Secretarul de stat din Ministerul Energiei a vorbit și despre posibilitatea intervenției pe piața de echilibrare în cazul apariției unor creșteri speculative ale prețurilor, cu respectarea legislației europene și prin informarea Comisiei Europene. „Dacă vedem fenomene de speculă în piață, pe piața de echilibrare, fenomene pe care le-am văzut în 2022, prețuri de 15, 20, 100 de ori mai mari într-un mecanism pur speculativ, suntem pregătiți să intervenim pe mecanismele directivelor europene, dar trebuie să anunțăm Comisia Europeană”, a spus acesta. Soluția lui Cristian Bușoi ca să nu pierdem bani europeni Un alt punct important al discuțiilor îl reprezintă jalonul 119A din PNRR, care prevede retragerea unor capacități de producție pe cărbune. Potrivit lui Bușoi, din cei 710 MW care trebuiau scoși din funcțiune, 330 MW reprezintă grupul 5 de la Turceni. „Soluția este fie să rediscutăm și să se modifice acest jalon, fie atunci când depunem cererea de plată (…) să nu primim o penalitate pentru că nu am închis acest grup până în 31 august”, a afirmat Cristian Bușoi. Acesta a explicat că discuțiile cu privire la acest jalon sunt purtate în special cu Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale (DG Reform), instituția europeană care gestionează aspecte legate de PNRR, în timp ce pe componenta energetică au existat discuții cu Direcția Generală Energie a Comisiei Europene. Guvernul urmează să anunțe momentul depunerii următoarei cereri de plată din PNRR, iar autoritățile încearcă să găsească o soluție pentru ca menținerea temporară a grupului Turceni 5 să nu ducă la aplicarea unei penalități.
Alerta energetică din România, analizată la Bruxelles
Alerta energetică din România este analizată la Bruxelles. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrncirova, spune că situația energetică din România, Ungaria și sud-estul Europei este monitorizată permanent. Marți, 11 august, a avut loc și o reuniune a Grupului de coordonare pentru energie electrică. Vă reamintim că pe 7 august, Ministerul Energiei a trimis o alertă timpurie către Comisia Europeană. Prin document, ministerul avertiza că scăderea nivelului Dunării se apropie de „pragul critic” pentru funcționarea Centralei de la Cernavodă. Mai multe detalii AICI. De asemenea, astăzi, directorul centralei de la Cernavodă, Romeo Urjan, a anunțat că Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită treptat, joi. Vezi AICI declarațiile. De la 1 august, România se află în stare de alertă energetică. Loading … Alerta energetică din România, analizată la Bruxelles. Sursă foto: Shutterstock Comisia Europeană spune că monitorizează în continuare situația energetică din România. Declarația vine în contextul opririi planificate a Unității 2 de la Cernavodă, decizia fiind legată de scăderea continuă a debitului Dunării. De altfel, Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național au pregătit măsuri pentru compensarea energiei pierdute după oprirea Unității 2. Scopul este menținerea echilibrului în Sistemul Energetic Național, arată Mediafax. „Situația este tensionată din cauza nivelurilor scăzute ale apei, dar rămâne sigură și stabilă” Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene spune că Bruxelles-ul monitorizează atent securitatea aprovizionării cu energie electrică. Situația este urmărită în contextul secetei și al nivelurilor scăzute ale râurilor. Monitorizarea vizează România, Ungaria și regiunea Europei de Sud-Est. Comisia se coordonează permanent cu operatorii de transport și de sistem, care dețin cele mai detaliate informații despre siguranța alimentării cu energie. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene spune că situația energetică este „tensionată” din cauza nivelurilor scăzute ale apei. Totuși, aceasta rămâne „sigură și stabilă”. Subiectul a fost discutat în reuniunea de marți a Grupului de coordonare pentru energie. Comisia urma să ofere mai multe informații în cursul după-amiezii. „În ceea ce privește situația, monitorizăm îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în contextul secetei și al nivelurilor scăzute ale apei din râuri, în Ungaria, România și în regiunea Europei de Sud-Est. Operatorii de transport și de sistem (TSO) dețin cele mai detaliate informații privind securitatea aprovizionării si ne coordonăm îndeaproape cu aceștia și menținem un contact permanent. Situația a fost discutată în cadrul reuniunii de astăzi a Grupului de coordonare pentru energie. Per ansamblu, situația este tensionată din cauza nivelurilor scăzute ale apei, dar rămâne sigură și stabilă. Vom oferi mai multe informații în această după-amiază, întrucât reuniunea s-a încheiat cu puțin timp înainte de începerea conferinței noastre de presă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ, colaj Gândul
Modificarea legii decarbonizării pune sub semnul întrebării respectarea angajamentelor prin PNRR: Siegfried Mureșan, despre avertismentul Comisiei Europene
Într-o postare încărcată vineri pe contul său de Facebook, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că votul lor privind modificarea legii decarbonizării „a creat un risc nou”. „Modificarea legii decarbonizării pune sub semnul întrebării respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR”, a transmis acesta. „PSD și AUR au creat un risc nou” „Prin votul lor, PSD și AUR au creat un risc nou. Comisia Europeană va analiza dacă legea modificată mai respectă condițiile asumate prin PNRR. Dacă răspunsul va fi negativ, nota de plată nu o vor achita PSD sau AUR. O va achita România, prin întârzieri, corecții financiare sau pierderea unor fonduri europene”, a afirmat Mureșan. Europarlamentarul a scris că mesajul Comisiei Europene transmite că „orice pas înapoi față de reformele asumate prin PNRR poate avea consecințe financiare pentru România”. Acest avertisment al Comisiei „confirmă ceea ce Partidul Naţional Liberal a spus încă din momentul votului din Parlament”. „În timp ce Guvernul Ilie Bolojan negociază cu Comisia Europeană soluții pentru protejarea intereselor României și păstrarea fondurilor europene, PSD și AUR au ales calea amendamentelor populiste, fără să țină cont de riscurile pe care le creează”, susține Siegfried Mureșan. „Exista o soluție negociată” De asemenea, „Guvernul purta deja discuții cu Comisia Europeană pentru adaptarea calendarului de decarbonizare pe baza analizelor privind securitatea energetică. Exista o soluție negociată, fără a pune în pericol finanțarea europeană”, potrivit acestuia. Europarlamentarul a conchis cu ideea că atunci „când interesul politic de moment ajunge înaintea interesului național, România pierde. Fondurile europene nu se obțin prin sloganuri și nu se păstrează prin voturi iresponsabile. Se păstrează prin respectarea angajamentelor asumate și prin dialog cu partenerii europeni”. Context Joi, Comisia Europeană a transmis că va urmări traseul amendamentelor depuse la Legea decarbonizării. Acestea ar pune pe pauză închiderea capacităților de producție a energiei electrice pe bază de cărbune până la construirea unora care să suplinească producția, din surse cu emisii reduse de carbon. „Comisia ia act de aceste amendamente aduse Legii decarbonizării, care reprezintă o reformă esențială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, a cărei intrare în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Mediafax. De asemenea, „Comisia va examina cu atenție aceste amendamente, care nu au fost încă promulgate de președintele României. Va evalua orice risc potențial de reversibilitate a Jalonului 114. În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își îndeplinească pe deplin angajamentele asumate în temeiul planurilor lor naționale de redresare și reziliență și reamintește că orice riscuri de reversibilitate vor fi examinate cu atenție, putând atrage consecințe financiare”, au transmis oficialii Executivului de la Bruxelles.
Reacția Comisiei Europene după ce Camera Deputaților a adoptat Legea decarbonizării: Urmărim evoluția
Comisia Europeană a anunțat că urmărește cu „atenție” evoluția Legii decarbonizării ce a fost adoptată de către Camera Deputaților din Parlamentul României. Legea include și amendamentul susținut de PSD pentru închiderea centralelor de cărbune numai după ce sunt puse în funcțiune capacități de producție de energie alternativă. Loading … Executivul european nu a comentat procesul legislativ aflat încă în desfășurare, dup[ ce proiectul a fost aprobat în Camera Deputaților cu 180 de voturi „pentru”, 9 voturi „împotrivă” și 27 de abțineri. 80 de deputați n-au votat. „Urmărim cu atenție evoluția. Am luat act de amendamentele despre decarbonizare. Conform practicii obișnuite a Comisiei Europene, nu putem face comentarii cu privire la un proces legislativ în curs înainte ca legislația să fie adoptată în mod oficial”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. PSD: NU închiderii centralelor pe cărbune dacă nu sunt înlocuite cu noi centrale funcționale PSD susține că scoaterea din funcțiune a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se poate realiza numai după ce noi capacități energetice care să producă energie la nivel similar sunt puse în funcțiune.Legea urmează să fie dusă la promulgare în contextul crizei energetice din România. „Scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se realizează numai după instalarea, racordarea şi punerea în funcţiune comercială a uneia sau mai multor capacităţi ori surse alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, care, individual sau cumulat, pot prelua, în condiţii de siguranţă şi continuitate, funcţiile electrice şi, după caz, termice ale capacităţilor retrase„, prevede amendamentul. Dragoș Pîslaru, ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene, susține că că amendamentele propuse nu reprezintă soluții și asigură că nu există niciun risc privind închiderea centralelor pe cărbuni. „Avem, într-adevăr, o situație de criză energetică și, în mod evident, lucrurile care îi afectează pe români trebuie să fie prima noastră preocupare. Înțelegem conflictul politic din această perioadă și înțelegem prerogativele Parlamentului de a adopta măsuri judicioase care să aducă beneficii românilor. Amendamentele care au fost propuse însă nu rezolvă absolut nimic. Nu rezolvă nicio problemă care să fi fost iminentă în ceea ce privește închiderea vreunei centrale pe cărbune. Repet: nu există niciun risc iminent ca vreo centrală pe cărbune să fie închisă”, a declarat ministrul demis. Comisia Europeană și-a propus ca până în 2050 să atingă obiectivul „zero net emisii de carbon” pentru a preveni intensificarea schimbărilor climatice, ceea ce presupune închiderea centralelor care produc electricitate pe bază de combustibili fosili și încetarea producției de mașini alimentate cu benzină și gaz, iar în schimb s-ar construi la scară largă capacități de producție de energie verde și automobile electrice. Sursa Foto: Arhiva Foto Gândul
Radu Miruță, întâlnire cu conducerea Tarom pentru salvarea companiei: Dacă planul nu demonstrează viabilitate, banii trebuie restituiți
Radu Miruță susține că situația companiei TAROM este una critică, în condițiile în care planul de restructurare convenit cu Comisia Europeană nu a fost pus în aplicare, riscând astfel recuperarea ajutorului acordat companiei. Acesta a precizat că în contextul situației actuale s-a întâlnit cu conducerea companiei. „Am avut o discuție onestă la Ministerul Transporturilor cu directorul general interimar al TAROM, cu președintele Consiliului de Administrație, cu directorul financiar și cu directorul comercial”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Miruță. „În condițiile actuale, generate de modul în care TAROM a fost condusă și coordonată în ultimii ani, la finalul anului 2026, toți banii primiți trebuie restituiți dacă planul de restructurare nu demonstrează viabilitate. Iar în forma actuală, nu o demonstrează”, mai transmite ministrul. Radu Miruță a declarat că în următoarele trei zile, autoritățile vor informa Comisia Europeană că acțiunile pe care TAROM trebuia să le finalizeze până la 1 iunie vor fi implementate în regim accelerat. De asemenea, în termen de șase săptămâni, ministerul intenționează să prezinte un proiect privind viitorul companiei și să solicite o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a susține noua strategie. În plus, până la mijlocul lunii septembrie, conducerea companiei va transmite un plan de restructurare revizuit. „Noua conducere a reluat deja procesul intern de refacere a bugetului pe baza adevărului, nu a poveștilor”, a mai spus ministrul.
Comisia Europeană deschide o „anchetă aprofundată” pe hotărârea prin care România este obligată să plătească despăgubiri de peste 42 de milioane de euro către 10 investitori în energie
Comisia Europeană a deschis o investigație „aprofundată” pentru a evalua dacă o hotărâre arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri către zece investitori pentru modificările aduse unei măsuri de sprijin pentru energia electrică regenerabilă este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, anunță forul de la Bruxelles. Ancheta Comisiei Europene DG Competition anunță că România a instituit o schemă de sprijinire a producției de energie electrică din surse regenerabile prin certificate verzi, care a fost aprobată în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în iulie 2011. România a modificat schema de mai multe ori în 2013, 2014 și ulterior. Comisia a aprobat modificările aduse schemei în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în mai 2015 și decembrie 2016 . Un grup de zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice și care au beneficiat de schemă au inițiat proceduri de arbitraj împotriva României în urma modificărilor: LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 BV SC LJG Green Source Energy BETA SRL. Companiile au solicitat despăgubiri pentru sprijinul pe care l-ar fi primit dacă România nu ar fi modificat schema. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare Un tribunal arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei („ECT”) și, la 20 februarie 2024, a obligat România să despăgubească investitorii pentru pierderile presupuse suferite din cauza modificărilor. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare. România a notificat această hotărâre Comisiei în temeiul normelor privind ajutoarele de stat și a informat Comisia că a efectuat o plată în temeiul hotărârii într-un cont deschis pe numele beneficiarilor hotărârii. În această etapă, opinia preliminară a Comisiei este că hotărârea arbitrală și punerea în aplicare a acesteia constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE („TFUE”), ceea ce este incompatibil cu piața internă. Comisia va investiga în continuare măsura și compatibilitatea acesteia cu piața internă și, în special, o posibilă încălcare a tratatelor UE prin măsura de ajutor. Ajutoarele de stat sunt interzise cu excepția cazului în care sunt aprobate de Comisie ca fiind compatibile cu funcționarea pieței interne. O măsură care încalcă alte dispoziții ale dreptului UE nu poate fi declarată compatibilă în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Litigiul care a condus la pronunțarea hotărârii arbitrale a fost un litigiu intra-UE. Prin urmare, Comisia va evalua în continuare dacă hotărârea și punerea în aplicare a acesteia ar putea încălca articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 267 și 344 din TFUE privind competența finală a Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”), precum și principiul general al autonomiei ordinii juridice a UE. Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații. Aceasta nu aduce atingere în niciun fel rezultatului investigației. Ce arată jurisprudența CJUE Jurisprudența CJUE stabilește că arbitrajul intra-UE dintre investitori și stat, bazat pe tratate bilaterale de investiții, este contrar dreptului UE ( hotărârea Achmea din 2018 , C-284/16). Comunicarea Comisiei din iulie 2018 privind protecția investițiilor explică faptul că acest lucru se aplică și clauzei de arbitraj dintre investitori și stat din TCE. În 2019, 22 de state membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele hotărârii Achmea și aplicarea acesteia în cadrul TCE. În 2021, CJUE a decis, în hotărârea Komstroy , că TCE este parte integrantă a dreptului UE și că clauza de arbitraj a TCE nu se poate aplica în interiorul UE. În 2024, statele membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele juridice ale hotărârii Curții de Justiție în cauza Komstroy și o înțelegere comună privind inaplicabilitatea TCE ca bază pentru procedurile de arbitraj intra-UE. Aceasta a fost urmată de retragerea UE din TCE, cu efect începând cu 27 iunie 2025. Mai multe state membre s-au retras, de asemenea. România s-a retras la 22 mai 2026, cu efect începând cu 23 mai 2027. Dispoziții fiabile și transparente pentru sprijinirea producției de energie electrică din energii regenerabile sunt importante pentru a asigura încrederea investitorilor și a permite investițiile necesare pentru Pactul Industrial Curat și pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale Uniunii. Faptul că legislația UE exclude arbitrajul investițiilor intra-UE în temeiul tratatelor bilaterale de investiții sau al TCE nu înseamnă că investitorii nu beneficiază de protecție a investițiilor în UE. Acțiunile investitorilor individuali care solicită anularea măsurilor naționale sau care solicită despăgubiri financiare sunt de competența instanțelor naționale. Investitorii din UE beneficiază de protecția acordată de legislația UE. Dacă un investitor consideră că investiția sa este pusă în pericol în mod nejustificat de o decizie a Comisiei privind ajutorul de stat, acesta poate contesta decizia direct la Tribunalul General. În cele din urmă, Directiva privind energia regenerabilă (2018/2001) prevede obligația statelor membre de a se asigura că sprijinul acordat proiectelor de energie regenerabilă nu este revizuit într-un mod care afectează negativ drepturile conferite întreprinderilor și subminează viabilitatea economică a proiectelor care beneficiază deja de sprijin. În 2013 nu exista o astfel de prevedere. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție sub numărul de caz SA.113263 în registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței, odată ce vor fi rezolvate toate problemele de confidențialitate. Noile publicații ale deciziilor privind ajutoarele de stat pe internet și în Jurnalul Oficial sunt enumerate în buletinul informativ electronic săptămânal privind concurența .
Predoiu: Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra legii privind integritatea
Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană. Ministrul spune că, la solicitarea premierului, au fost organizate consultări cu partidele parlamentare care au dorit să participe – PNL, USR și UDMR -, iar acestea au propus amendamente pe care au cerut să fie incluse în proiectul ce urma să ajungă în Parlament. Predoiu susține că două dintre formațiunile participante au condiționat sprijinul pentru dezbaterea și adoptarea legii de includerea acestor amendamente în forma transmisă Parlamentului. În aceste condiții, afirmă el, alternativa ar fi fost blocarea procesului și imposibilitatea lansării dezbaterii parlamentare. „Singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor”, afirmă Predoiu pe pagina sa de Facebook. Predoiu depune amendamente în calitate de senator El precizează că, după consultarea premierului, a decis să depună, în calitate de senator, o propunere legislativă care să includă amendamentele formulate în cadrul consultărilor, în conformitate cu deciziile guvernamentale și politice privind promovarea jaloanelor din PNRR. Potrivit ministrului, proiectul transmis Comisiei Europene a fost menținut neschimbat, în timp ce inițiativa depusă în Parlament urmărește exclusiv deblocarea procesului legislativ și oferirea posibilității ca Parlamentul să stabilească forma finală a legii. Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRR Predoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR. „A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii. „Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.
Ceasul ticăie pentru 6,3 miliarde de euro din PNRR. România intră în sprintul final al PNRR cu doar 33 din 75 de jaloane îndeplinite
Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR și intenționează să trimită Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene. Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma care ar urma să intre efectiv în România este estimată la două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi. Până atunci, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înaintea depunerii solicitării de plată. Doar 33 dintre cele 75 de jaloane sunt îndeplinite Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte. Dintre acestea, 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investiții. Situația prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, numai 33 sunt considerate îndeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană. Problemele nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note – prin care instituțiile explică și probează îndeplinirea fiecărui jalon sau a fiecărei ținte – au fost transmise numai 13. Pentru restul de 62 sunt încă în desfășurare discuții tehnice între MIPE și instituțiile responsabile. Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plată numărul 5 în ultima solicitare, deoarece autoritățile au apreciat că nu existau perspective reale ca acestea să fie îndeplinite la timp. În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii. Restanțe la Mediu, Energie și Agricultură Printre cele mai importante obligații restante se află adoptarea unor acte normative care țin de Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE arată că instituția nu transmisese încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa. Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare. Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Pentru trei ținte din componenta REPowerEU, verificarea nici măcar nu putea începe în lipsa documentației pe care Ministerul Agriculturii trebuia să o transmită. Documente justificative mai trebuie finalizate și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Comisia verifică și riscul de fraudă sau dublă finanțare Depunerea cererii nu garantează automat încasarea întregii sume. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și fiecare țintă au fost îndeplinite satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata atunci când constată probleme. Instituțiile românești trebuie să închidă toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene. Jaloanele nu pot fi declarate realizate atât timp cât există constatări nesoluționate sau măsuri de remediere care nu au fost documentate. Sunt obligatorii și verificările privind achizițiile publice, eventualele nereguli grave, conflictele de interese, riscul de fraudă și dubla finanțare. Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate și în sistemul european Arachne. Un alt principiu impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor. Legile sau ordonanțele adoptate acum nu trebuie să anuleze ori să slăbească reforme pe care Comisia Europeană le-a considerat deja îndeplinite în cererile anterioare. În caz contrar, România se poate confrunta inclusiv cu suspendarea plăților sau recuperarea unor fonduri. Ultimele două cereri pot aduce 6,36 miliarde de euro După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună până la sfârșitul lunii septembrie și Cererea numărul 6. Aceasta are o valoare brută de aproximativ 6,03 miliarde de euro, dar suma estimată să fie încasată efectiv este de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi. Împreună, ultimele două cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a primi banii, România trebuie însă să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima solicitare de plată trebuie transmisă Comisiei cel târziu la 30 septembrie. În urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totală a PNRR a fost redusă de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro. Din noua sumă, 13,56 miliarde reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde sunt împrumuturi. Reducerea de aproximativ 1,31 miliarde de euro provine în principal din diminuarea componentei de împrumuturi și din eliminarea sau ajustarea proiectelor care nu mai puteau fi terminate la timp. România, în sprintul final cu un Guvern interimar Cursa pentru închiderea PNRR se desfășoară în plină criză politică. România este condusă de un Guvern interimar, iar Ilie Bolojan a ajuns la cel mai lung interimat al unui premier din perioada postdecembristă. Mai multe reforme necesare pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi în Parlament, motiv pentru care liderii politici au discutat convocarea unei sesiuni extraordinare la sfârșitul lunii iulie. Presiunea este amplificată și de situația finanțelor publice. Chiar nota MIPE avertizează că pierderea finanțărilor europene ar putea accentua deteriorarea situației fiscale a României. România a încasat pe 23 iunie 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4. Comisia Europeană a constatat că au fost îndeplinite toate cele 38 de jaloane și 24 de ținte asociate acesteia, care au vizat domenii precum pensiile, sănătatea, educația, digitalizarea, energia, transporturile și combaterea corupției. Succesul următoarelor două cereri va depinde însă de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a închide în câteva săptămâni reforme și investiții amânate timp de mai mulți ani.
Uniunea Europeană pregătește până la 18 miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare cu Ucraina
Fondurile ar urma să sprijine producția de echipamente militare și integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european, potrivit unui înalt oficial european citat de TVP World. Anunțul vine într-un moment în care Bruxelles-ul își intensifică sprijinul pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și economic, în contextul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. Inițiativa urmărește consolidarea capacităților de producție ale industriei de apărare și dezvoltarea unor proiecte comune între companii europene și ucrainene. Cum ar putea fi împărțite fondurile Potrivit sursei citate, pachetul financiar ar putea fi alcătuit din mai multe instrumente europene de finanțare. Cea mai mare parte, până la 10 miliarde de euro, ar urma să provină din împrumuturile acordate prin mecanismul SAFE. Alte două miliarde de euro ar putea fi alocate printr-o nouă finanțare a Comisiei Europene, iar aproximativ șase miliarde de euro ar putea proveni din Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility), utilizat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea partenerilor în domeniul securității și apărării. În total, valoarea fondurilor disponibile pentru proiectele comune de apărare ar putea ajunge la 18 miliarde de euro, în funcție de aprobarea mecanismelor de finanțare și de interesul statelor participante. Interes din partea companiilor și statelor membre Potrivit oficialului european, 19 companii din Uniunea Europeană și Ucraina și-au exprimat deja interesul de a participa la proiectele comune finanțate prin acest program. De asemenea, opt state membre ale Uniunii Europene au transmis că sunt interesate să se implice în inițiativă, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor capacități comune de producție pentru echipamente și tehnologii de apărare. Prin această colaborare, Bruxelles-ul urmărește consolidarea bazei industriale europene de apărare și creșterea capacității de producție într-un context marcat de cererea tot mai mare pentru echipamente militare. Ursula von der Leyen, în vizită la Kiev Anunțul privind viitorul pachet de finanțare coincide cu vizita efectuată la Kiev de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este cea de-a unsprezecea deplasare a acesteia în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina a reușit să își consolideze capacitățile militare și că urmează noi măsuri pentru integrarea industriilor de apărare ale Uniunii Europene și Ucrainei. „Este un moment special. Ucraina și-a construit un impuls militar puternic. Situația începe să se schimbe”, a transmis președinta Comisiei Europene. Aceasta a precizat că, pe lângă noile inițiative privind industria de apărare, discuțiile de la Kiev vor viza și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, precum și pregătirile pentru sezonul rece, în contextul provocărilor generate de război și de securitatea infrastructurii energetice.