Europa devine mai blândă în privința restricțiilor inteligenței artificiale, industria tech o cere
După ce Uniunea Europeană a adoptat, în 2023, primul set de reguli din lume dedicate reglementării riscurilor inteligenței artificiale, Bruxelles-ul dă acum semne că este dispus să îndulcească legislația. Sub presiunea marilor companii din domeniul tehnologiei, Comisia Europeană a anunțat că ia în calcul simplificarea unora dintre cerințele administrative ale așa-numitului AI Act, într-un efort de a încuraja investițiile și inovația pe continent, scrie Politico. Bruxelles-ul încearcă să calmeze industria Henna Virkkunen, responsabila Comisiei pentru dosarele digitale, a declarat în fața Parlamentului European că Executivul european rămâne „angajat” față de obiectivele de bază ale legislației AI, dar recunoaște că este nevoie de un mediu „mai rapid și mai simplu” pentru a stimula dezvoltarea tehnologică în Europa. „Dacă vrem să atragem investiții în AI, trebuie să ne asigurăm că oferim un cadru mai agil decât cel pe care îl avem acum”, a spus Virkkunen, subliniind că unele obligații de raportare ar putea fi eliminate. Această poziție vine după ce, în februarie, Comisia Europeană a renunțat la un plan de a introduce reguli stricte de răspundere juridică în cazul daunelor cauzate de AI — o măsură considerată de mulți ca fiind un compromis în fața industriei. Presiuni crescânde din partea companiilor de top Lobby-ul industriei tech s-a intensificat în ultimele luni, mai ales în contextul noilor tensiuni comerciale generate de politica tarifară a Statelor Unite. Organizații precum Computer & Communications Industry Association (CCIA) au salutat inițiativa Comisiei ca „un prim pas” spre simplificare, dar cer „mai mult curaj”. Companii majore precum OpenAI, reprezentată la Bruxelles de principalul său lobbyist Chris Lehane, au cerut în mod repetat reguli „simple și previzibile”. John Collison, cofondatorul companiei Stripe, a criticat în termeni duri actuala legislație, numind-o o „reglementare preventivă a unor riscuri speculative”. O zonă sensibilă rămâne cea a modelelor AI de uz general, precum GPT (OpenAI) sau Gemini (Google), unde regulile propuse sunt percepute de industrie ca fiind prea rigide și greu de implementat. O dezbatere care se anunță din nou tensionată Deși Comisia Europeană evită termenul de „revizuire legislativă”, un înalt oficial al instituției a confirmat că „nimic nu este exclus” în ceea ce privește ajustarea AI Act până la finalul anului. Bruxelles-ul va consulta industria pentru a identifica zonele în care incertitudinea legislativă frânează dezvoltarea și adoptarea tehnologiei. Totuși, vocile din societatea civilă avertizează că această relaxare a reglementărilor ar putea submina chiar obiectivele inițiale ale legislației: protejarea drepturilor fundamentale și limitarea riscurilor asociate cu AI. „Simplificarea nu trebuie să însemne dereglamentare”, a declarat Maximilian Gahntz, expert în politici AI la Mozilla, subliniind că eficiența AI Act nu trebuie compromisă pentru a mulțumi interesele economice. Ce urmează pentru AI în Europa? În contextul unei competiții globale acerbe în domeniul inteligenței artificiale, Europa încearcă să găsească un echilibru între protecția cetățenilor și susținerea inovației. Pe de o parte, reglementările stricte au fost menite să pună oamenii pe primul loc. Pe de altă parte, relaxarea acestora ar putea deveni o necesitate strategică, în fața ritmului accelerat cu care SUA și China avansează în domeniul AI. Oricare va fi direcția, este clar că lupta pentru modelarea viitorului inteligenței artificiale în Europa abia începe. Iar în acest joc de influență, nu doar reglementările, ci și valorile de la care ele pornesc vor fi puse la încercare.
Statele UE au votat: Primele contramăsuri împotriva taxelor vamale impuse de SUA intră în vigoare pe 15 aprilie
Statele membre ale Uniunii Europene au votat în favoarea propunerii Comisiei Europene de a introduce contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite. Propunerea Comisiei fusese făcută ca răspuns la decizia din martie a SUA de a impune taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu din UE. Uniunea Europeană se alătură astfel Chinei și Canadei în inițierea de represalii și escaladarea unui conflict comercial global. “UE consideră că taxele vamale ale SUA sunt nejustificate și dăunătoare, provocând daune economice ambelor părți, precum și economiei globale. UE și-a exprimat preferința clară de a găsi rezultate negociate cu SUA, care ar fi echilibrate și reciproc avantajoase”, a anunțat Comisia Europeană. Un comitet de experți în comerț din cele 27 de țări ale UE a votat miercuri după-amiază propunerea Comisiei. Diplomații UE au declarat că 26 de membri ai UE au votat pentru, doar Ungaria împotrivă. Aprobarea a venit în ziua în care au intrat în vigoare taxele vamale „reciproce” ale SUA impuse Uniunii Europene și a altor câteva zeci de țări, inclusiv taxe de 104% asupra Chinei. Uniunea Europeană se confruntă cu taxe de import de 25% pentru oțel, aluminiu și mașini, precum și cu o nouă serie de taxe mai largi de 20% pentru aproape toate celelalte bunuri. Uniunea Europeană va institui taxe de 25% pe o serie de importuri din Statele Unite începând de marțea viitoare, ca răspuns la taxele impuse de SUA pentru metale. UE încă evaluează cum să răspundă la celelalte taxe vamale. Printre importurile americane se numără porumb, grâu, orz, orez, motociclete, păsări de curte, fructe, lemn, îmbrăcăminte și ață dentară, potrivit unui document consultat de Reuters. Acestea au totalizat aproximativ 21 de miliarde de euro anul trecut, ceea ce înseamnă că represaliile UE vor fi împotriva unor bunuri în valoare mai mică decât exporturile de metale ale UE în valoare de 26 de miliarde de euro, afectate de taxele americane. Taxele vamale urmează să intre în vigoare în etape – pe 15 aprilie, 16 mai și o etapă finală (pe migdale și soia) pe 1 decembrie. „Aceste contramăsuri pot fi suspendate în orice moment, în cazul în care SUA sunt de acord cu un rezultat negociat corect și echilibrat”, a declarat Comisia Europeană într-un comunicat. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump AMENINȚĂ că nu a terminat cu măsurile referitoare la importuri. Președintele spune că va viza sectorul farmaceutic
CE: Exporturile europene de produse agricole au ajuns la un nivel record în 2024. Care au fost principalii parteneri comerciali
Atât exporturile, cât și importurile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene, au atins un nivel record în anul 2024, arată un raport al Comisiei Europene. Potrivit documentului, la nivelul sectorului agroalimentar au fost înregistrate mai multe evoluții pozitive, iar balanța comercială a Uniunii în acest domeniu este una pozitivă, ridicându-se la 63,6 miliarde de euro, arată raportul. Exporturile cumulate de produse agroalimentare ale UE au crescut anul trecut cu 3% (sau 6,6 miliarde euro) până la un nivel record de 235,4 miliarde euro. Marea Britanie a rămas prima destinație a exporturilor UE de produse agroalimentare, în condițiile în care a fost destinația pentru 23% (53,9 miliarde euro) din exporturile blocului comunitar. În schimb, au scăzut exporturile spre Rusia și China. Alte evoluții semnificative în 2024 au fost creșterea exporturilor UE de produse agroalimentare spre Elveția (cu 6% sau 653 milioane de euro) și spre Japonia (tot cu 6% sau 458 milioane euro). În timp ce preparatele din cereale (24,8 miliarde euro sau 11% din total), produsele lactate (19,7 miliarde euro sau 8%) și vinul (17,4 miliarde euro sau 7%) ocupă primele poziții pe lista produselor agroalimentare exportate de UE în 2024, măslinele și produsele din cacao au înregistrat cele mai mari creșteri ca valoare a exporturilor, în principal datorită exploziei prețurilor. Pe de altă parte, și importurile de produse agroalimentare ale UE au atins un nivel record în 2024, după o creștere de 8% (12,4 miliarde euro) în ritm anual până la 171,8 miliarde euro, depășind precedentul record atins în anul 2022. Potrivit executivului comunitar, acest lucru se datorează în primul rând creșterii dramatice a prețurilor la importurile de cacao, precum și la cafea, fructe și nuci. Brazilia, Marea Britanie și Ucraina au rămas cele mai importante surse pentru produsele agroalimentare importate de UE. Coasta de Fildeș, Ucraina și Nigeria au înregistrat cele mai semnificative creșteri ale exporturilor spre UE. În schimb, au scăzut puternic importurile blocului comunitar de produse agroalimentare din Rusia (cu 46% sau 865 milioane euro) și Australia (cu 28% sau 722 milioane euro). Creșterea mai puternică a importurilor comparativ cu cea a exporturilor a dus la o diminuare a excedentului balanței comerciale a UE în domeniul agroalimentar, până la un excedent de 63,6 miliarde euro, cu 5,8 miliarde euro (sau 8% mai puțin) decât excedentul record înregistrat în 2023. CITEȘTE ȘI: China a oprit în ultimele două luni importurile de gaz natural lichefiat din SUA. E cea mai lungă asemenea pauză din ultimii cinci ani Donald Trump: Uniunea Europeană trebuie să cumpere din SUA energie în valoare de 350 de miliarde de dolari Sursa foto: Shutterstock Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele
Comisia Europeană amână taxele vamale pe produsele americane până la jumătatea lunii aprilie
Comisia Europeană a anunțat joi că amână până la jumătatea lunii aprilie intrarea în vigoare a contramăsurilor sale care vizează produsele americane, ca răspuns la taxele vamale de 25% pe oțel și aluminiu impuse de Administrația Donald Trump. „Contramăsurile UE anunțate la 12 martie vor intra toate în vigoare la jumătatea lunii aprilie”, a anunțat Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru comerț, explicând că acest lucru ar oferi „mai mult timp” pentru negocierile cu Administrația americană, conform Le Figaro. Chiar în ziua intrării în vigoare a taxelor americane, pe care le consideră „nejustificate” și „dăunătoare”, Uniunea Europeană a anunțat taxe vamale „puternice, dar proporționale” pentru o serie de produse importate din SUA, cum ar fi bărcile, motocicletele și whisky, începând cu 1 aprilie. Dar, potrivit a două surse europene intervievate de AFP, Spania, Franța și Italia au făcut presiuni pentru a câștiga puțin timp, temându-se de amenințarea lui Trump de a impune taxe pe vinurile europene și alte băuturi spirtoase ca răspuns la taxele vamale pe whisky anunțate de Bruxelles. Potrivit uneia dintre aceste surse, acest produs va fi chiar retras de pe lista produselor vizate începând cu jumătatea lunii aprilie. Pentru moment, Comisia a anunțat că nu s-a decis încă nimic. Comisia Europeană vrea un „răspuns solid și bine calibrat la măsurile americane” Taxele vamale impuse de Administrația Donald Trump vor avea impact asupra creșterii economice a zonei euro, a afirmat Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că situația inflației va deveni mai ”incertă”. Reacția europeană urma să aibă loc în două etape. La 1 aprilie, contramăsurile UE puse în aplicare în 2018 și 2020 ca răspuns la taxele vamale americane din timpul primului mandat al lui Donald Trump urmau să reintre în vigoare automat, suspendarea lor expirând la 31 martie. O a doua serie de taxe ar urma să intre în vigoare la 13 aprilie. În cele din urmă, Comisia „a decis să alinieze calendarul pentru cele două seturi de contramăsuri ale UE”, a explicat Olof Gill. „Prin alinierea calendarelor, Comisia consultă simultan statele membre cu privire la ambele liste. Acest lucru lasă mai mult timp pentru discuțiile cu Administrația SUA”, a observat el. „Scopul nostru este de a găsi un echilibru corect între produse, ținând seama de interesele producătorilor, exportatorilor și consumatorilor din UE”. „Această modificare reprezintă o ușoară ajustare a calendarului și nu diminuează impactul răspunsului nostru”, a spus el, subliniind dorința Comisiei de a găsi un „răspuns solid și bine calibrat la măsurile americane, minimizând în același timp potențialul impact negativ asupra producătorilor și consumatorilor din UE”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Axios.com: Cum sunt AFECTATE politicile economice pe plan global de acțiunile lui Trump /Expert: Activitățile încetinesc Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Apple, în vizorul Comisiei Europene. De ce s-ar putea să avem un iPhone mai bun în viitor, mai prietenos cu gadgeturi non-Apple
Comisia Europeană a adoptat recent două decizii obligatorii pentru Apple, menite să facă iPhone-urile și alte dispozitive Apple mai prietenoase cu gadgeturile produse de terțe companii, cum ar fi smartwatch-uri și căști non-Apple. Aceste decizii sunt parte a Digital Markets Act (DMA), o lege europeană destinată marilor companii tehnologice considerate „gatekeeperi” pe piața digitală, și ar putea îmbunătăți semnificativ experiența utilizatorilor. Astfel, Apple este obligată să ofere dezvoltatorilor de aplicații și producătorilor de dispozitive terțe mai mult acces la funcțiile-cheie ale iPhone-ului. Scopul acestor măsuri este să simplifice conectarea și transferul de date între dispozitive, precum și să permită afișarea notificărilor pe gadgeturi non-Apple într-un mod mult mai fluid și mai intuitiv. Mai multă transparență și interoperabilitate Prima dintre cele două decizii adoptate vizează deschiderea sistemului iOS către dispozitive externe, facilitând interoperabilitatea cu acestea. Concret, acest lucru înseamnă că utilizatorii vor avea mai multă flexibilitate în a-și alege accesoriile preferate fără a fi limitați exclusiv la ecosistemul Apple. A doua decizie obligă Apple să ofere mai multă transparență și acces dezvoltatorilor la documentația tehnică necesară pentru a integra produsele lor cu dispozitivele Apple. De asemenea, compania trebuie să stabilească termene clare pentru revizuirea cererilor de interoperabilitate din partea dezvoltatorilor, ceea ce va contribui la un proces mai predictibil și mai eficient. Apple și Comisia Europeană, perspective diferite Reprezentanții Apple au criticat aceste măsuri, afirmând că deciziile Comisiei Europene ar putea limita capacitatea companiei de a inova și ar putea chiar afecta negativ experiența utilizatorilor europeni. „Aceste decizii ne impun birocrație suplimentară și ne obligă să oferim gratuit funcții noi unor companii care nu respectă aceleași reguli ca noi”, a declarat Marni Goldberg, purtătoare de cuvânt a Apple. De cealaltă parte, Teresa Ribera, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru tranziție curată, justă și competitivă, subliniază că măsurile nu fac altceva decât să implementeze legea DMA și să ofere claritate atât companiei Apple, cât și dezvoltatorilor. Ribera consideră că „interoperabilitatea eficientă cu dispozitive terțe este un pas esențial spre deschiderea ecosistemului Apple, oferindu-le utilizatorilor o gamă mai variată de opțiuni în piața în plină dezvoltare a dispozitivelor conectate”. Beneficiile pentru consumatori Pe termen lung, aceste decizii ar putea însemna că utilizatorii vor beneficia de mai multă libertate în alegerea dispozitivelor pe care le folosesc împreună cu iPhone-ul, de la smartwatch-uri până la căști și alte gadgeturi inteligente. O deschidere mai mare a ecosistemului Apple către dispozitive non-Apple ar putea duce la inovații mai rapide și la prețuri mai accesibile, ceea ce reprezintă o veste excelentă pentru consumatorii europeni. În ciuda obiecțiilor exprimate de Apple, aceste decizii ale Comisiei Europene marchează un moment important pentru piața digitală europeană și creează premisele unui viitor în care utilizatorii vor avea mai mult control asupra modului în care își folosesc dispozitivele preferate.