Ministrul Economiei, despre programul SAFE: Jumătate din acești bani clar sunt investiți pe teritoriu românesc
Avantajele financiare Ministrul Economiei a explicat avantajele financiare ale Programului european SAFE: „este un instrument cu 3% de dobândă față de 7, cât are România, Cu 10 ani perioadă de grație și cu perioada de rambursare pe 45 de ani. Dacă facem un calcul simplist, cumva, pe 4 ani de zile, SAFE înseamnă, efectiv, acea sumă, cam 1% din PIB anual”. Cât se va investi în România? Irineu Darău a precizat că peste jumătate din suma pe care o va contracta România prin acest mecanism va fi investită în facilități autohtone, subliniind că acest demers va însemna reindustrializarea României. „Există acest procent minim de 65% care trebuie produs în Uniunea Europeană. . Sunt foarte confortabil să spun astăzi că dacă ne uităm în ansamblu pe proiectul SAFE peste 50% din producție va fi efectiv în România, în mod direct. va genera bunăstare și practic cerere pentru multă industrie din jur, inclusiv poate industria automotive, de exemplu, reorientată, care va însemna noi locuri de muncă, noi retehnologizări și impact pe termen lung”, spune Darău, duminică la Digi24. Întrebat de ce nu se va investi mai mult în România, oficialul a explicat: „Ceea ce am încercat de asemenea de la Ministerul Economiei este să ne imaginăm cum în 4 ani și jumătate putem să extindem aceste capacități după 35 de ani de dezvoltare sau nedezvoltare a industriei de apărare, nu avem unele capacități. Ne-am imaginat o traiectorie realistă oriunde se putea, astfel încât în 2030 aș spune eu să avem un fel de apărare sau domeniu al apărării reindustrializat în România, încă o dată”. Reindustrializarea României Ministrul a menționat și mai multe companii și platforme industriale vizate pentru parteneriate și investiții. „Sunt șanse enorme și sunt luate în calcul multe parteneriate cu companii de stat. Acum, ori salvate, ori retehnologizate și dezvoltate pe noi tehnologii. Știți, exemplu de la Victoria, se încearcă până în ultimul moment o soluție la Mangalia, pe ce înseamnă armele pot menționa Cugir sau Sadu”, spune ministrul. Întrebat ce va produce exact acest program, Darău a răspuns: „Cumpărăm pentru MAPN, pentru, cumpără de fapt, tehnic, MApN, MAI, instituțiile de forță. Se vor construi patru nave și sper să fie construite pe șantierul de la Mangalia. Știți că se cumpără aproape 300 de tancuri, știți că vor fi achiziții și de drone”.
Oana Gheorghiu, dezvăluire a unui document aprobat de Grindeanu ca ministru al Transporturilor, despre listarea unor companii la bursă: Dovada minciunii domnului Nu Ne Vindem Țara Sorin Grindeanu
Vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu, a publicat miercuri un document în care susține că anul trecut, ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul PSD. „Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat: TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Națională Aeroportul International Timișoara Traian Vuia”, a precizat Oana Gheorghiu. Potrivit documentului prezentat, lista companiilor vizate pentru listare ar fi fost și mai amplă, incluzând mai multe instituții și societăți din energie, transporturi și economie. În același document sunt menționate și: CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Societatea Națională a Sării Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia, SN a Apelor Minerale. „Am primit acest document astăzi. Evident, am verificat autenticitatea sa și am primit confirmarea că documentul este original. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Toate aceste elemente, avizate de domnul Sorin Grindeanu”, a mai precizat Oana Gheorghiu. În document se mai menționează că listarea companiilor de stat este recomandare OECD, că e obiectiv asumat prin PNRR, că e necesară pentru atingerea jalonului 443, că trebuie selectați intermediari autorizați, adoptate hotărâri de guvern, pregătite ofertele publice. „Așadar, domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut. Astăzi, domnul Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”, afirmă Oana Gheorghiu.
Sorin Grindeanu, replica pentru Oana Gheorghiu după documentul privind companiile de stat: Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic”
Sorin Grindeanu i-a răspuns miercuri, printr-o postare pe Facebook, vicepremierului interimar, Oana Gheorghiu, după ce aceasta a publicat un document în care susține că anul trecut, liderul PSD, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine.”, a scris Grindeanu. Sorin Grindeanu a explicat faptul că documentul invocat conține mai multe etape și liste diferite. „1. Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare». Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: • Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5-6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. • Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). • Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, «Concluzii») – trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România • TAROM nu este în lista finală. • Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. • Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. • CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!” Liderul PSD a mai spus că nu a aprobat vânzarea companiilor, ci doar un document tehnic. „2. Nu am avizat «vânzarea» niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: • analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, • enumeră propunerile primite de la diverse instituții, • filtrează acele propuneri și • propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind «avizate de mine». A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație.” Grindeanu a adăugat că documentul nu promovează privatizarea rapidă. „3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: • Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea «se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare». Adică nu acum. • TAROM (pagina 7): «nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei» prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. • CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată – pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.” Totodată, președintele PSD a precizat că „ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România”. „4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. Jalonul 443 din PNRR – «cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor» – este: • asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, • recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), • condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că «Grindeanu voia să vândă țara» pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută.” El a ținut să clarifice diferența dintre listare și vânzare. „5. «Listare la bursă» nu înseamnă «vânzarea companiei». Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: • majorare de capital social prin aport privat – statul rămâne acționar majoritar, • pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), • în cazul Fondului Proprietatea – vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct.”
Companiile de stat cu cel mai slab management, cele mai lăudate
Controversa recentă legată de bonusurile uriașe semnalate de premierul Bolojan la Hidroelectrica, care, potrivit acestuia, ar fi trebuit convertite în investiții și deci în preț mai scăzut la energie pentru români, reaprinde discuția despre eficiența managementului la cele mai profitabile companii de stat. Astfel, potrivit specialiștilor, apare un paradox: companiile de stat, deși sunt conduse defectuos, sunt prezentate ca exemple de succes. În spațiul public apare tot mai des o afirmație simplă a celor de la putere, cum că Hidroelectrica ar fi ales să plătească bonusuri consistente în loc să investească în baterii. Dacă ar fi făcut-o, prețul energiei ar fi scăzut cu până la 30%. Este o afirmație puternică, dar realitatea economică și tehnică este mai nuanțată. Directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea, are venituri lunare nete de peste 20.000 euro Directorul general interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a avut venituri salariale lunare nete de peste 20.000 de euro în ultimii 4 ani, potrivit unei analize G4Media pe baza declarațiilor de avere, portalului Hidroelectrica și altor surse deschise. Mai întâi, trebuie semnalat că bateriile nu produc efectiv energie. Ele mută energia în timp — o stochează când este ieftină și o livrează când este scumpă. Asta înseamnă că nu reduc consumul total și nici costul de producție, ci pot doar să atenueze vârfurile de preț. România are în total cca 913 MWh stocare în baterii. Planurile Hidroelectrica sunt să atingă un nivel de stocare de 2000 MWh (2026 – 72 MWh (Crucea), 2028 – 256 MWh (Porțile de Fier II. 1673 MWh planificați dar necontractați). Ce spun însă cifrele? Consumul zilnic al României este de ordinul a 140.000–150.000 MWh. Chiar dacă Hidroelectrica ar avea operațional întregul plan de 2.000 MWh capacitate de stocare, aceasta ar acoperi aproximativ 1–1,5% din consumul unei zile. Cu alte cuvinte, bateriile ar putea alimenta sistemul pentru câteva ore la o putere de 500–1.000 MW — util, dar limitat la scară națională, atrage atenția Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă. Ce ar însemna asta în termeni de preț? În orele de vârf — acele intervale scurte în care energia devine foarte scumpă — bateriile pot avea un impact vizibil. Dacă, de exemplu, prețul ajunge la 900 lei/MWh într-o seară tensionată, introducerea a câtorva sute de MW din baterii ar putea coborî prețul cu 5–15%, uneori mai mult în condiții extreme. Însă pe media unei zile întregi, efectul se diluează și devine modest, probabil în intervalul 1–3%. De aici rezultă un punct esențial, pentru o scădere de 30% a prețului energiei la nivel general ar fi necesare capacități de stocare de ordinul zecilor de mii de MWh, nu 2.000 și mai ales nu doar în baterii. În plus, prețul energiei nu este determinat doar de echilibrarea zilnică. Există factori mult mai puternici: prețul gazului, piața europeană interconectată, costul certificatelor de CO₂ sau nivelul producției hidro și nucleare, mai spune specialistul. Bateriile nu sunt o soluție miraculoasă Asta nu înseamnă că bateriile nu sunt importante — dimpotrivă. Ele devin esențiale într-un sistem energetic cu tot mai multă energie regenerabilă, pentru stabilitate și pentru reducerea volatilității. Dar nu sunt o soluție miraculoasă care, singură, poate ieftini drastic energia. Pe de altă parte, critica privind bonusurile în companiile de stat din România nu este lipsită de temei. De multe ori, acestea nu sunt legate suficient de riguros de performanță și pot părea disproporționate. Este o discuție legitimă și necesară. Însă amestecarea acestei probleme reale cu afirmații exagerate despre impactul bateriilor riscă să distorsioneze dezbaterea publică. Impactul investițiilor va fi gradual, nu exploziv Hidroelectrica nu a fost un pionier în stocarea cu baterii. Investițiile sale au început recent, într-un context în care tehnologia a devenit mai accesibilă și cadrul de piață mai clar. Chiar și așa, impactul acestor investiții va fi gradual, nu revoluționar, mai arată Chisăliță. Dacă vrem o dezbatere serioasă despre energie, trebuie să separăm lucrurile. Criticile mai mult decât justificate despre guvernanță și bonusuri (atenție, realizate cu complicitatea Ministerelor care nu au adesea nici o politică de acționar și stabilesc indicatori de performanță inadecvați și aducători de bonusuri mari) trebuie detașate de realitățile tehnice și economice ale sistemului energetic. Pentru că, în final, soluțiile reale nu vin din sloganuri, ci din înțelegerea corectă a proporțiilor. O analiză corectă arată că din societățile din energie cu capital de stat, nu cele mai hulite sunt cele cu cel mai defectuos management, ci cele mai lăudate, conchide specialistul. Vânzarea acțiunilor unor firme de stat profitabile este strategia unor dependenți de droguri AUTORUL RECOMANDĂ Petronel Chiriac, Hidroelectrica, la Gândul Energy Now: Strategia de aplatizare a volatilităților generate de perioadele de secetă, în condițiile puterilor avizate prin ATR-urile deținute de Hidroelectrica aferente marilor hidrocentrale, are în vedere dezvoltarea de proiecte de hibridizare de peste 1.500 MW
Proiect de lege pentru a bloca vânzarea companiilor de stat
Partidul Social Democrat anunță inițierea unui proiect de lege care vizează blocarea vânzării companiilor de stat profitabile, timp de doi ani. Demersul vine după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat intenția de a fi listate la bursă mai multe companii de stat și vânzarea unor pachete minoritare. „PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile. Vom propune un proiect de lege prin care interzicem, pe o perioadă de 2 ani, vânzarea acțiunilor companiilor de stat profitabile”, a declarat Sorin Grindeanu, vineri, după o ședință a partidului în Maramureș. Conform documentului, social-democrații vor să interzică, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută. Măsura nu se aplică și „acțiunilor deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutiv, sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, precum și acțiunilor a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte”, mai reiese din proiectul redactat de social-democrați. Reacția social-democraților, după anunțul Oanei Gheorghiu Guvernul analizează listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care CEC Bank și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, însă decizia finală nu a fost încă luată, a declarat joi Oana Gheorghiu. Potrivit vicepremierului, lista de companii este încă în analiză și urmează să fie evaluată în detaliu înainte de o eventuală decizie politică. La scurt timp după, PSD a transmis că se opune categoric deciziei de a lista la bursă companiile profitabile, majoritatea având rol crucial în ansamblul de securitate al țării. AUTORUL RECOMANDĂ: Guvernul a făcut „recensământul” găurilor negre: CFR Marfă, SN CFR și Romaero. Ce datorii au companiile de stat PSD atacă decizia lui Bolojan de a privatiza companii de stat: „Reprezentanții partidului s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului”
Vicepremierul Oana Gheorghiu își ia o marjă serioasă pentru reforma statului. Este un proces de durată. Îi învățăm pe oameni ce este guvernanța
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, într-un interviu pentru Antena 3, că reforma statului este un proces care a început deja, dar subliniază că acesta necesită timp pentru a fi îndeplinit complet. De asemenea, vicepremierul a subliniat că restructurările companiilor de stat vor începe atunci când vor exista consilii de administrație „sănătoase”. Vicepremierul României a explicat că schimbările nu pot fi făcute peste noapte deoarece Guvernul trebuie să respecte legislația în vigoare. Oana Gheorghiu a subliniat că, spre deosebire de 2025, România are o lege aliniată cu principiile OCDE, ceea ce oferă instrumente prin care companiile de stat pot fi curățate. „Pot să le spun că e un proces început deja, dar e un proces care nu se poate întâmpla peste noapte, care necesită timp, în primul rând pentru că trebuie să respectăm legislația la virgulă, ca să ne asigurăm că lucrurile se întâmplă cum trebuie și că nu ne dă înapoi nimic. Ce-i diferit față de trecut și de ce eu cred cu tărie că lucrurile pot să meargă bine, e că avem o lege care a fost schimbată anul trecut, în 2025, OUG 109, care e din 2011, dar anul trecut a fost schimbată în acord cu prevederile OECD, cu principiile de guvernanță prevăzute de OECD, iar legea asta ne dă niște instrumente cu care să începem procesul ăsta de reformă și de curățire a companiilor de stat.” Oana Gheorghiu a explicat că procesul de implementare a guvernanței corporative este de lungă durată, așa cum a fost și în cazul altor țări membre OECD. Vicepremierul a spus că reforma va fi una graduală, cu îmbunătățiri vizibile de la an la an, pe măsură ce oamenii, ministerele, funcționarii și companiile vor înțelege ce înseamnă guvernanța corporativă. „Nu se va întâmpla peste noapte și nu va fi perfect de la început, e un proces de durată, ne-am uitat ce s-a întâmplat cu alte țări care au trecut prin situații similare, care au intrat în OECD cu mulți ani înaintea noastră și la care procesul ăsta de implementare a guvernanței, de schimbare a obiceiurilor din companiile de stat a durat. Începem în primul an mai bine, în al doilea an din ce în ce mai bine și tot așa. Ce facem acum este, în primul rând, începem să comunicăm și să învățăm pe oameni ce înseamnă guvernanța și când zic pe oameni, inclusiv mă refer la nivelul ministerelor, la nivelul funcționarilor, la nivelul companiilor.” De asemenea, vicepremierul a vorbit și despre relația dintre ministere și companiile de stat. Aceasta a transmis că Executivul lucrează la ghiduri pentru miniștrii în așa fel încât aceștia să știe care sunt limitele intervenției lor și care sunt responsabilitățile față de consiliile de administrație. „Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este următorul: să stabilească foarte clar ce tip de consiliu de administrație are nevoie, profilul oamenilor. Dacă e o companie din domeniul transporturilor, îi trebuie un finanțist foarte bun, îi trebuie poate un jurist foarte bun și un om de specialitate din domeniul respectiv, din transporturi să zicem. Asta este primul rol al ministerului. Al doilea rol este să stabilească foarte clar scrisoarea de așteptări. Ce așteaptă de la acest consiliu? Dar asta trebuie să fie clar, să aibă toată strategia în ea să includă niște indicatori foarte clari. Al treilea și cel mai important, indicatorii de performanță. Pentru că ce a făcut statul român până acum s-a prefăcut că pune niște indicatori de performanță. Și am văzut și am auzit de indicatori de genul să fie prezent în fiecare zi la muncă sau să se întrunească consiliul o dată pe lună sau la o companie care este monopol să-și păstreze numărul de clienți.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Bolojan. „Ce vedem în aceste zile în spațiul public nu este doar despre un guvern sau despre un om” Vicepremierul Oana Gheorghiu se plânge de salariul de la Guvern și e nostalgică după salariul uriaș de la Dăruiește Viață
Oana Gheorghiu despre sinecuri și pile politice: Am început procesul de curățire a companiilor de stat
Românii se așteaptă să fie redus numărul sinecurilor, numărul pilelor politice, al celor care câștigă salarii foarte mari dar nu fac nimic și al companiilor care sunt pe pierderi. Oana Gheorghiu a explicat că după aproape patru luni de mandat, procesul de reformă este în desfășurare. „E un proces care nu se poate întâmpla peste noapte, care necesită timp, în primul rând pentru că trebuie să respectăm legislația la virgulă, ca să ne asigurăm că lucrurile se întâmplă cum trebuie și că nu ne dă înapoi nimic”, a spus viceprim-ministra. Legea guvernanței corporatiste, modificată în 2025 Ce este diferit față de trecut și de ce Oana Gheorghiu crede că lucrurile pot să meargă bine este că există o lege care a fost schimbată anul trecut, în 2025. Este vorba despre OUG 109, care este din 2011, dar anul trecut a fost schimbată în acord cu prevederile OECD, cu principiile de guvernanță prevăzute de OECD. „Legea asta ne dă niște instrumente cu care să începem procesul ăsta de reformă și de curățire a companiilor de stat”, a declarat Oana Gheorghiu. Reforma nu se va întâmpla peste noapte și nu va fi perfectă de la început. Este un proces de durată, iar autoritățile s-au uitat ce s-a întâmplat cu alte țări care au trecut prin situații similare. Țările care au intrat în OECD cu mulți ani înaintea României au avut un proces de implementare a guvernanței care a durat. „Începem în primul an mai bine, în al doilea an din ce în ce mai bine și tot așa”, a explicat viceprim-ministra. Ghiduri pentru ministere despre companiile de stat Ce fac acum autoritățile este să comunice și să învețe oamenii ce înseamnă guvernanța. Oana Gheorghiu se referă inclusiv la nivelul ministerelor, la nivelul funcționarilor, la nivelul companiilor. Viceprim-ministra a declarat că încearcă să facă ghiduri pentru miniștri ca să înțeleagă un ministru și un minister ce are voie și ce nu are voie în relația cu o companie de stat. „O companie de stat înseamnă că statul este acționar majoritar sau 100%. Asta nu înseamnă că statul poate să se joace cu această companie”, a explicat Oana Gheorghiu. Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este să stabilească foarte clar ce tip de consiliu de administrație are nevoie și profilul oamenilor. De exemplu, dacă este o companie din domeniul transporturilor, îi trebuie un finanțist foarte bun, îi trebuie poate un jurist foarte bun și un om de specialitate din domeniul transporturilor. Al doilea rol este să stabilească foarte clar așteptările – ce așteaptă de la acest consiliu. Al treilea și cel mai important sunt indicatorii de performanță. Indicatori de performanță ridicoli până acum „Ce-a făcut statul român până acum s-a prefăcut că pune niște indicatori de performanță”, a spus Oana Gheorghiu. Ea a dat exemple de indicatori ridicoli: să fie prezent în fiecare zi la muncă, sau să se întrunească consiliul odată pe lună sau o companie monopol să-și păstreze numărul de clienți. „Evident că numărul de clienți nu poate să fie un indicator la o companie care e monopol”, a explicat viceprim-ministra. Nu mai e voie în mai multe consilii Jurnalista a întrebat cum este posibil ca aceleași persoane să fie membre în mai multe consilii de administrație deodată, să strângă salarii uriașe de peste tot, când e evident că nimeni nu se poate pricepe la atâtea domenii diferite, iar firmele respective ajungeau în colaps financiar. Oana Gheorghiu a răspuns că primul pas important a fost făcut: „Nu mai ai voie să fii în mai multe consilii de administrație”. Al doilea pas important care a fost făcut este că ministerul poate să-și numească maxim un om în consiliul de administrație dacă este un consiliu format din trei membri sau maxim doi oameni dacă este un consiliu format din cinci membri. Recuperarea pierderilor prin reducerea costurilor „O parte din pierderi începe să se recupereze prin reducerea costurilor, prin reducerea numărului de membri, prin costurile de administrație, deci să reduc cheltuielul consiliului de administrație”, a explicat Oana Gheorghiu. Dar rezultatele se vor vedea când vor începe cu adevărat restructurările. Acestea pot începe după ce vom avea consilii de administrație sănătoase formate din profesioniști, care la rândul lor au obligația să selecteze manageri, directori, care să facă performanță. „Prima condiție pentru ca o societate să aibă șanse de a deveni performantă este să aibă un consiliu de administrație format din profesioniști”, a concluzionat viceprim-ministra Oana Gheorghiu.
Oana Gheorgiu anunță restructurări masive în companiile de stat: ultimele șanse pentru TAROM, CFR, Metrorex și altele
„Cel puțin trei dintre companii trebuie să fie într-un proces avansat de restructurare la 31 august, astfel încât să ne îndeplinim jalonul. Toate companiile de pe listă (lista este publică) vor intra în acest proces. Nu va fi niciuna lăsată în urmă”, a spus Oana Gheorgiu pentru Economedia. Potrivit vicepremierului, proiectul pilot include 22 de companii de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei. Exemple de companii în proces de restructurare Oana Gheorgiu a oferit și ca exemple la Transporturi: CFR (mai multe companii din grup, unele aflate în faliment sau lichidare), TAROM și Metrorex. La Energie, Elcen și alte companii, iar la minerit companii precum Remin și Minvest. „Toate vor fi analizate. Cu toate se va parcurge acest proces de reașezare și restructurare. Fiecare companie va fi analizată în parte și, în funcție de rezultatele analizei, se va contura viitorul restructurării”, a explicat vicepremierul. Întrebată despre zona cu cea mai mare risipă din companiile de stat, Oana Gheorgiu a precizat că analiza detaliată este în lucru la AMEPIP și nu a oferit date concrete, dar a menționat că în multe cazuri cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile. Totuși, nu este vorba întotdeauna despre salarii exagerate, ci despre disproporția dintre personalul operațional și cel TESA, precum și insuficiența veniturilor în raport cu cheltuielile. „În unele companii este nevoie de reașezare, de reechilibrare a personalului. Obiectivul reformei nu este concedierea oamenilor, ci eficientizarea activității și creșterea veniturilor. Analizăm totul din perspectiva îmbunătățirii felului în care se întâmplă lucrurile, nu a concedierilor”, a subliniat vicepremierul. Oana Gheorghiu: „Vina este a managementului, nu a angajaților” Despre managementul defectuos, Oana Gheorgiu a spus: „Dacă oamenii își primesc salariile degeaba, vina este a managementului, nu a angajaților. Este rolul consiliului de administrație să identifice aceste probleme. Calitatea membrilor consiliului și a directorului arată dacă o companie are șanse să funcționeze eficient sau nu. Cu un consiliu slab, nicio companie nu va performa. Datele statistice și practicile altor țări confirmă acest lucru.” Vicepremierul a mai explicat că guvernanța în companiile de stat înseamnă ca fiecare să își facă rolul și să nu intervină peste atribuțiile altora. Consiliile de administrație nu sunt doar instrumente pentru plata unor oameni, ci pot face diferența între performanță și neperformanță. „Învățăm acum împreună cu toată lumea că, pentru ca o companie de stat să funcționeze, calitatea guvernanței și a managementului este esențială. Aceasta este cheia succesului restructurării și a eficientizării activității”, a afirmat Oana Gheorgiu. Gheorgiu a mai precizat că, din aproximativ cele aproximativ 1.300 de companii de stat, nu toate vor fi închise, chiar dacă unele sunt „găuri negre” sau în pierdere de ani de zile. Companiile vor fi închise oficial doar dacă se află în faliment, lichidare sau insolvență și nu mai au șanse de redresare. Ea a dat ca exemplu CFR Marfă și alte firme din zona feroviară, care sunt de ani de zile pe lista companiilor de stat și necesită clarificări legate de patrimoniu sau active neutilizabile. Unele companii dețin obiecte sau echipamente care nu mai sunt utile, cum ar fi locomotive de epocă care ar trebui să fie în muzee, dar pe care nimeni nu le vrea din cauza costurilor de întreținere. Vicepremierul a subliniat că pierderile financiare singure nu sunt criteriu de închidere; decizia se ia doar pentru companiile care nu mai pot fi salvate din punct de vedere economic sau juridic. Ce se întâmplă cu Metrorex și TAROM Despre TAROM, Gheorgiu a explicat că planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană nu a fost implementat complet. Planul includea și înoirea flotei de aeronave și se încheie la sfârșitul acestui an. Analiza AMEPIP va stabili pașii următori, iar vicepremierul a subliniat că Tarom nu va fi lichidată. „Cred că TAROM are nevoie de un partener care să ajute compania să facă performanță, posibil printr-un parteneriat public-privat sau cu un alt operator. Statul român a tot încercat diverse soluții, dar dacă nu schimbăm nimic, compania riscă să dispară. Ne dorim ca TAROM să reziste”, a spus Gheorgiu. În ceea ce privește Metrorex, compania este strategică și va rămâne subvenționată, fiind normal pentru serviciile publice de metrou să nu fie autosustenabile. Totuși, autoritățile vor analiza proporția subvenției în totalul cheltuielilor și vor căuta metode de creștere a veniturilor proprii, inclusiv prin investiții în infrastructură și digitalizare. Gheorgiu a subliniat că reforma trebuie să aducă eficiență și condiții mai bune de muncă pentru angajați, fără a afecta serviciul public.
Oana Gheorghiu la trei luni de mandat: Am început cu fundația. Peste 100 de întâlniri de lucru și zeci de ore de analiză
„Azi se împlinesc 3 luni de când am devenit membră a Guvernului. Sunt conștientă de așteptările pe care le au oamenii și de povara resimțită după măsurile dificile, luate anul trecut”, a notat pe Facebook Oana Gheorghiu, subliniind că Guvernul a fost nevoit să repare efectele guvernărilor anterioare. Reforma companiilor de stat „Am început cu fundația. Am început să săpăm, să punem bazele, să ne asigurăm că ceea ce construim acum nu se va prăbuși peste un an. În aceste 3 luni, asta a însemnat peste 100 de întâlniri de lucru și ședințe tehnice cu ministere, agenții și experți, zeci de ore de analiză pe date reale și un dialog constant cu partenerii instituționali”, a transmis vicepremierul despre activitatea din ultimele trei luni. Aceasta a subliniat că reformarea companiilor de stat poate fi realizată, „dar acest lucru nu se face prin gesturi bruște sau decizii luate pe genunchi. Este nevoie de timp, de analize serioase făcute de specialiști și de o aliniere reală a celor care, azi, fac parte din Guvern”. Potrivit Oanei Gheorghiu, Guvernul analizează 22 de companii de stat în cadrul unui proiect pilot, pentru care vor fi luate decizii privind restructurarea, închiderea, listarea sau atragerea de parteneri, subliniind că proiectul este realizat pe baza ghidurilor OECD. Oficialul a anunțat că rezultatele analizelor va fi prezentate de AMEPIP în februarie, susținând că „este pentru prima oară, după mulți ani, când există o acțiune coerentă, coordonată la nivelul guvernului, având ca unic scop analiza și restructurarea companiilor de stat”. „Statul trebuie să înțeleagă că rolul său este acela de acționar responsabil, nu de manager slab. Nu trebuie să fie acționar de dragul de a fi sau pentru a crea poziții confortabile, ci acolo unde aduce valoare reală pentru cetățeni. Aceasta este viziunea după care mă ghidez și care sper să aducă inspirație în perioada mandatului meu”, mai notează Gheorghiu. Procesul de digitalizare Vicepremierul a amintit că pe lângă reformarea companiilor de stat, printre atribuțiile ei se numără debirocratizarea și digitalizarea, menționând reluarea discuțiilor privind democratizarea semnăturii digitale și portofelul digital. „Am reluat, alături de ministrul Irineu Darău, discuțiile despre democratizarea semnăturii digitale și sper ca normele mult așteptate să fie publicate curând. Am redeschis consultările privind portofelul digital, care trebuie să devină funcțional până la finalul anului și care va simplifica viața tuturor, oferind acces într-un singur loc la documente esențiale și un control mai bun asupra propriilor date. Urmează și alte inițiative care să apropie cetățeanul de decizia publică. Vom vorbi despre ele la momentul potrivit”, se arată în mesajul publicat de Gheorghiu. „Nu promit miracole, ele nu există. Un singur lucru îl pot garanta: voi folosi mandatul meu pentru a împinge înainte, cu tot ce îmi stă în putere, reforma statului, digitalizarea și simplificarea”, conchide vicepremierul.
Oana Gheorghiu: De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară
Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a declarat la Digi24 că reforma companiilor de stat este una dintre cele mai dificile, dar și necesare schimbări pentru economia românească. Declarațiile sale vin în contextul unor pierderi uriașe acumulate în ultimii ani și al angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la OECD. Potrivit vicepremierului, în prezent există 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt centrale, iar restul se află în subordinea administrațiilor locale. „La finalul anului 2024, aceste companii veneau cu pierderi cumulate din toți anii de 14 miliarde de lei. De la asta am pornit și asta știm”, a spus Oana Gheorghiu. Vicepremierul a precizat, de asemenea, că situația va fi actualizată după depunerea bilanțurilor pe anul 2025, în mai 2026. Oana Gheorghiu a explicat că aproximativ 80% din aceste pierderi sunt concentrate în companiile centrale, cele mari, iar cea mai mare parte a datoriilor este către stat. „Cei mai mulți bani sunt reprezentați de datorii către stat. Nu am cifrele exacte în minte acum, dar știm clar unde este problema”, a precizat vicepremierul. Aceasta a declarat, de altfel, că Guvernul are acum instrumentele necesare pentru a produce schimbarea, prin modificarea legislației privind guvernanța corporativă. „Anul acesta s-a îmbunătățit OUG 109 pe 2011, legea care stabilește guvernanța corporativă în companiile de stat. A fost actualizată conform ghidurilor OECD, pentru că suntem în proces de aderare la OECD. Avem un instrument, avem o lege care ne dă instrumentele cu care să facem reformă”, a declarat aceasta. Ea a mai spus că termenul de reformă a devenit unul la care oamenii se uită cu scepticism, având în vedere că a fost folosit timp de zeci de ani, alături de promisiuni. „Știu că oamenii s-au săturat să audă acest cuvânt, pentru că tot auzim de cel puțin 20-25 de ani. Dar schimbarea asta în companiile de stat se poate face. Nu inventăm roata. Avem modele care au funcționat în alte țări”, a spus Gheorghiu. Un rol central în acest proces îl are instituția AMEPIP, care monitorizează și evaluează performanța companiilor de stat. Oana Gheorghiu a explicat că această instituție a fost creată pentru a respecta cerințele OECD și ale Comisiei Europene, dar că mult timp nu a funcționat la capacitate maximă din cauza conducerilor interimare. „Din noiembrie avem o conducere selectată printr-un proces corect. Este o echipă cu care simt că facem treabă”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu. „De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară”, a afirmat aceasta. Ea a mai spus că, în trecut, multe consilii erau formate din persoane numite politic, uneori pentru a compensa salarii mici din administrație. Noua lege elimină complet această practică, spune ea. Numărul membrilor consiliilor de administrație a fost redus la trei sau cinci, în funcție de dimensiunea companiei. „Numărul mic creează flexibilitate, asigură competența necesară și nu încarcă cheltuielile companiei”, a explicat vicepremierul. Un singur membru poate fi numit de minister, dar și acesta trebuie să îndeplinească aceleași criterii de competență ca ceilalți. Restul membrilor sunt selectați prin proceduri transparente, supravegheate de AMEPIP. Ea a explicat că membrii consiliilor de administrație trebuie să aibă, de altfel, competențe reale. „Este absolut necesar să fie un finanțist, pentru că deciziile au impact financiar. Este necesar un specialist în domeniul de activitate al companiei, iar al treilea membru poate fi jurist sau economist, în funcție de nevoile companiei”, a declarat Oana Gheorghiu.