Etichetă: companii de stat

Oana Gheorghiu: De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară

Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a declarat la Digi24 că reforma companiilor de stat este una dintre cele mai dificile, dar și necesare schimbări pentru economia românească. Declarațiile sale vin în contextul unor pierderi uriașe acumulate în ultimii ani și al angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la OECD. Potrivit vicepremierului, în prezent există 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt centrale, iar restul se află în subordinea administrațiilor locale. „La finalul anului 2024, aceste companii veneau cu pierderi cumulate din toți anii de 14 miliarde de lei. De la asta am pornit și asta știm”, a spus Oana Gheorghiu. Vicepremierul a precizat, de asemenea, că situația va fi actualizată după depunerea bilanțurilor pe anul 2025, în mai 2026. Oana Gheorghiu a explicat că aproximativ 80% din aceste pierderi sunt concentrate în companiile centrale, cele mari, iar cea mai mare parte a datoriilor este către stat. „Cei mai mulți bani sunt reprezentați de datorii către stat. Nu am cifrele exacte în minte acum, dar știm clar unde este problema”, a precizat vicepremierul. Aceasta a declarat, de altfel, că Guvernul are acum instrumentele necesare pentru a produce schimbarea, prin modificarea legislației privind guvernanța corporativă. „Anul acesta s-a îmbunătățit OUG 109 pe 2011, legea care stabilește guvernanța corporativă în companiile de stat. A fost actualizată conform ghidurilor OECD, pentru că suntem în proces de aderare la OECD. Avem un instrument, avem o lege care ne dă instrumentele cu care să facem reformă”, a declarat aceasta. Ea a mai spus că termenul de reformă a devenit unul la care oamenii se uită cu scepticism, având în vedere că a fost folosit timp de zeci de ani, alături de promisiuni. „Știu că oamenii s-au săturat să audă acest cuvânt, pentru că tot auzim de cel puțin 20-25 de ani. Dar schimbarea asta în companiile de stat se poate face. Nu inventăm roata. Avem modele care au funcționat în alte țări”, a spus Gheorghiu. Un rol central în acest proces îl are instituția AMEPIP, care monitorizează și evaluează performanța companiilor de stat. Oana Gheorghiu a explicat că această instituție a fost creată pentru a respecta cerințele OECD și ale Comisiei Europene, dar că mult timp nu a funcționat la capacitate maximă din cauza conducerilor interimare. „Din noiembrie avem o conducere selectată printr-un proces corect. Este o echipă cu care simt că facem treabă”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu. „De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară”, a afirmat aceasta. Ea a mai spus că, în trecut, multe consilii erau formate din persoane numite politic, uneori pentru a compensa salarii mici din administrație. Noua lege elimină complet această practică, spune ea. Numărul membrilor consiliilor de administrație a fost redus la trei sau cinci, în funcție de dimensiunea companiei. „Numărul mic creează flexibilitate, asigură competența necesară și nu încarcă cheltuielile companiei”, a explicat vicepremierul. Un singur membru poate fi numit de minister, dar și acesta trebuie să îndeplinească aceleași criterii de competență ca ceilalți. Restul membrilor sunt selectați prin proceduri transparente, supravegheate de AMEPIP. Ea a explicat că membrii consiliilor de administrație trebuie să aibă, de altfel, competențe reale. „Este absolut necesar să fie un finanțist, pentru că deciziile au impact financiar. Este necesar un specialist în domeniul de activitate al companiei, iar al treilea membru poate fi jurist sau economist, în funcție de nevoile companiei”, a declarat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul Oana Gheorghiu despre TAROM: într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe

Guvernul are pentru TAROM un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană în curs, care se închide la finalul anului 2026, cu un buget alocat pentru a achiziționa aeronave, a declarat vice-premierul Oana Gheorghiu, sâmbătă la Digi24. Compania de stat este una din cele 22 ce trebuie restructurate până la sfârșitul anului și pentru care există jalon în PNRR. „Ce ne propunem până la finalul anului este ca pentru toate aceste 22 companii din primul val să avem clar planul de restructurare și început de implementare a acestor planuri și în paralel, pentru că nu ne oprim la aceste 22, să începem analiza și pe următoarele companii”, a spus Oana Gheorghiu. Despre TAROM, vicepremierul a spus că această companie, confruntată cu probleme financiare grave trebuie să existe în continuare: „Cred că există o emoție la nivelul societății pentru această companie. Asta e percepția mea. Deci, într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe”. Despre soluția ieșirii din impas, vicepremierul nu s-a pronunțat în niciun fel. Oana Gheorghiu a lăsat, însă să se înțeleagă că o privatizare a TAROM nu ar fi o variantă greșită. „Care este soluția potrivită pentru ea? Nu mă pot antepronunța, dar ce aș vrea să spun este că mi-aș dori foarte mult să ieșim din paradigma asta a nu ne vindem țara sau nu facem parteneriate public-private, că vine cineva și ne ia ceva. Cred că interesul statului român este să aducă plusvaloare pentru societate, să aducă bani pentru societate, nu să-i piardă. Iar felul în care a gestionat până acum lucrurile ne arată că nu a făcut-o bine”, a spus vicepremierul.

AMEPIP începe controale-fulger la peste 800 de companii de stat

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a anunțat că va declanșa o serie de controale fulger la nivelul a 847 de autorități publice. Verificările se fac pentru a se vedea dacă procedurile legale de selecție în cazul directorilor de companii de stat sau din administrațiile locale au fost respectate.  Verificările inițiate de agenție au ca scop identificarea motivelor pentru care procedurile de selecție a membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor publice nu au fost finalizate la timp. Asfel, agenția va stabili persoanele responsabile și va aplica, dacă este cazul, sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare. Aceste controale fac parte din efortul României de a respecta angajamentele asumate prin PNRR, iar AMEPIP urmărește reducerea cu 50% a numirilor provizorii în întreprinderie publice centrale și reducerea cu 10% a numirilor provizorii în întreprinderile publice locale. „Rolul și obiectivul acestor controale constau în asigurarea îndeplinirii jalonului asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul guvernanței corporative, în vederea respectării angajamentelor asumate față de Comisia Europeană, mai exact atingerea Țintei nr. 442 privind reducerea cu 50% a numirilor provizorii la nivelul întreprinderilor publice centrale, precum și a Țintei nr. 444 privind reducerea cu 10% a numirilor provizorii la nivelul întreprinderilor publice locale”, transmite instituția. De asemenea, AMEPIP a anunțat că rezultatele controalelor vor fi comunicate publicului după finalizarea completă a procesului. Agenția spune că își reafirmă angajamentul de a asigura proceduri corecte, competitive și responsabile în selecția conducerii întreprinderilor publice. Respectarea procedurilor de selecție corecte și transparente sprijină stabilitatea și eficiența sectorului public, dar și credibilitatea Româiei în fața Comisiei Europene. „Rezultatele acestor verificări vor fi comunicate opiniei publice după finalizarea integrală a procesului de control, în condițiile legii și cu respectarea principiilor de transparență și responsabilitate instituțională. Prin aceste demersuri, AMEPIP își reafirmă angajamentul ferm pentru asigurarea respectării principiilor de transparență, competitivitate și responsabilitate în procesul de selecție a conducerii întreprinderilor publice, contribuind astfel la îmbunătățirea performanței și a guvernanței corporative în sectorul public.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Super agenția de stat AMEPIP, care controlează toate companiile de stat, are o nouă conducere Susţinătorii ministrului Radu Miruţă sar cu bani să-l ajute să-şi plătească amenda de la AMEPIP. Radu Miruţă: „Nu-mi donaţi mie”

Bolojan: Companiile de stat, găuri negre susținute ani la rând din bani publici

„Am atacat și problema companiilor de stat, unele fiind adevărate găuri negre pe care le susțineam prin subvenții de mulți ani din banii românilor. Începem să facem ordine și în acest sector”, a spus Bolojan. Premierul a explicat că măsurile luate în ultimele șase luni au pus „în ordine finanțele publice” și au permis ținerea sub control a cheltuielilor. „Se cuvine să le mulțumesc tuturor românilor pentru sacrificiile făcute în acest an. Aceste sacrificii nu sunt făcute pentru un guvern, ci pentru ca România să redevină o țară care să știe să-și folosească banii cu responsabilitate și cu folos pentru cetățeni”. Bolojan a precizat că, dacă taxele și impozitele vor fi încasate conform planului și cheltuielile vor fi gestionate prudent, „nu va mai fi nevoie să creștem alte taxe sau impozite”. Totodată, Guvernul a achitat toate datoriile către constructori, astfel încât România va intra în 2026 fără datorii și cu fondurile europene asigurate pentru investiții.

Acționarul majoritar Transelectrica ar putea plăti prejudiciile constatate de Curtea de Conturi

Premieră la o companie majoră de stat. Acționarului majoritar Transelectrica i se impută pagube din hotărâri AGA adoptate cu votul decisiv al acestuia și ar putea suporta prejudiciile suferite de societate. Acestea au fost constatate de Curtea de Conturi și sunt un efect al adoptării unor hotărâri AGA care au generat pagube de zeci de milioane de lei. Cazul ar putea lansa un precedent în cadrul instituțiilor publice care exercită sau au exercitat calitatea de acționar majoritar a statului la anumite companii deținute de acesta.  Transelectrica este operatorul sistemului energetic național, companie strategică controlată de statul român cu 58,7% din capital, listată la Bursa de Valori București (BVB). Ședința AGA va discuta atragerea răspunderii patrimoniale a acționarului majoritar La cererea Consiliului de Supraveghere (CS) al Transelectrica, Directoratul companiei de stat a înscris pe ordinea de zi a ședinței AGA extraordinare ″Efectuarea demersurilor legale necesare, de către acționari, pentru atragerea răspunderii patrimoniale a reprezentantului acționarului, în vederea recuperării sumelor achitate de CNTEE Transelectrica SA, ca urmare a votului exprimat de către acesta″ în ședințele AGA din 28 septembrie 2020, respectiv 6 noiembrie 2013, fără alte detalii. Anterior, ședințele AGA au aprobat contractele de mandat încheiate cu membrii de atunci ai Consiliului de Supraveghere, în baza cărora cei din urmă au obținut ulterior, în litigii intentate companiei, compensații financiare plătite de Transelectrica. Premieră la companiile deținute de stat Potrivit Profit.ro, este pentru prima dată când organele de conducere ale unei companii controlate de stat le solicită acționarilor, în frunte cu cel majoritar, să voteze în AGA pentru ca acționarul majoritar să despăgubească compania. Acționarul majoritar este cel care decide în privința numirii administratorilor sau supraveghetorilor. Apoi, aceștia numesc top-managerii executivi. De notat, însă, că este vorba de despăgubiri solicitate pentru hotărâri AGA din urmă cu mai mulți ani, când acționarul majoritar de stat avea alți șefi decât în prezent, în cadrul altor guvernări. Transelectrica a fost reclamată la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena și a pierdut În 2022, Transelectrica a cerut în justiție anularea hotărârii AGA din 28 septembrie 2020, susținând că aceasta ar fi fost emisă ″cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii″. În final a pierdut, instanța considerând că societatea nu poate avea calitate procesuală, cu argumentul că aceasta ″nu se poate judeca cu ea însăși″. Rămâne de văzut dacă SGG, care exercită calitatea de acționar majoritar a statului și este condus acum de Ștefan-Radu Oprea (PSD), va vota în AGA pentru aprobarea ei. De notat că în 2021, membrii Consiliului de Supraveghere, numiți tot la AGA din septembrie 2020, au fost revocați din funcții. Aceștia au reclamat Transelectrica la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena și au avut câștig de cauză. Instanța arbitrală a obligat compania să le plătească despăgubiri majore. În 2024, SGG, condus de Mircea Abrudean (PNL), spunea că a aflat din presă de ″înfrângerile vieneze″ ale Transelectrica. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Demonizare pentru privatizare Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă Hidrocentrala Tarnița, proiect de pe vremea lui Ceaușescu, este încă de actualitate pentru noul Minister al Energiei. Cât e de valoroasă pentru sistem

Mihai Jurca: Conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor avea indemnizațiile reduse cu 30%

„Această propunere de lege vine să contribuie și să reducă din inechități și să contribuie la efortul pe care atât companiile cât și populația îl fac în această perioadă”, a declarat Jurca vineri, după ședința extraordinară a Guvernului. Prima măsură prevede că până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri. „Analiza o fac aceste autorități administrative autonome pe baza unor criterii clare care să reducă suprapunerile, să crească eficiența sau să reducă unele elemente de risipă”, a explicat șeful Cancelariei. A doua măsură se referă la reducerea cu 30% a indemnizațiilor conducerii acestor structuri, precum și a salariilor personalului. „Această propunere va trebui făcută până în data de 30 octombrie”, a precizat Jurca. Ultima măsură stabilește un plafon pentru bonusurile acordate de conducerile companiilor. „Până acum nu exista un plafon și conducerea acestor companii avea dreptul să propună bonusurile. Noi stabilim astăzi un quantum de maxim în două salarii brute pentru aceste bonusuri”, a spus Jurca. Referitor la condițiile de acordare, oficialul a menționat că bonusurile „se pot și se vor acorda în situația atingerii unor indicatori de performanță și în situația în care există condiții bugetare corecte la nivel național”. „Este un pachet de lege simplu, dar care vine cu niște propuneri foarte clare de reducere a unor cheltuieli, de reducerea personalului astfel încât și aceste structuri să contribuie la efortul general de consolidare fiscală și de reechilibrare bugetară”, a conchis Mihai Jurca.

Ministrul Energiei: Există funcționari care câștigă mai mult decât președintele României, aberant

Întrebat, la Digi 24, despre situația salariilor din companiile de stat, Ivan a explicat că există „două categorii” de companii: „sunt companiile foarte performate care astăzi sunt listate pe Bursa de Valori București”, unde salariile sunt „chiar și de șapte, opt ori mai mici” comparativ cu companiile private similare, și „companii care au zece angajați și care au, poate, directorii salarii mai mari decât ale președintelui României”. Referitor la comparația cu salariul președintelui, ministrul a precizat că acesta are „în jur de 23-24 de mii de lei net”, existând „unii funcționari în diferite instituții de producere în România, care sunt plătiți mai bine de această funcție”. Întrebat despre Ministerul Energiei, Ivan a spus că „în Ministerul Energiei sunt cele mai mici salarii din toată administrația publică centrală din România”. În opinia ministrului, pentru companiile strategice care gestionează miliarde de euro sunt necesari „oameni foarte competenți”, dar a criticat situațiile în care funcționarii fără responsabilități majore primesc salarii nejustificat de mari.

Ministrul Economiei vrea să schimbe legea pentru companiile de stat: Nu există altă variantă”

„Din punctul meu de vedere nu există absolut nicio altă variantă ca aceste companii să meargă mai bine decât dacă se schimbă legea în baza căreia sunt astăzi împământeniți acolo niște oameni în funcție de conducere. În acest sens am propus niște modificări ale cadrului legal”, a anunțat Miruță, marți la Digi24. Prima măsură propusă vizează posibilitatea ca ministerul să anuleze procese de selecție ilegale. „În primul rând, acolo unde se oficializează ilegalități în procesul de selecție al conducerilor companiei, ministerul să aibă posibilitatea să anuleze aceste procese”, a susținut ministrul Economiei. Acesta a mai propus și extinderea criteriilor de performanță. „Suplimentarea criteriilor de performanță. De când și cui este frică în această țară să răspundă unor criterii. Acei indicatori de performanță care să fie extinși, tocmai pentru a radiografia o situație corectă din perspectiva performanței celor care conduc aceste companii de stat”, a mai subliniat oficial. În al treilea rând, ministrul cere reducerea numărului membrilor din consiliile de administrație. „O a treia propunere este ca reducerea numărului oamenilor din consilii de administrație, de la 5 la 3, să se aplice ca o normă tranzitorie și pentru acele ce au, unde deja s-au făcut selecțiile, sau unde sunt în curs. Pentru că vă spun foarte deschis, fără această normă, efectul este aproape zero, pentru că dacă n-au fost finalizate mai peste tot aceste selecții, mai peste tot sunt deja demarate. Și atunci efectul scontat nu există”, a spus Miruță. „Este o coaliție, sunt patru partideri, sunt puncte de vedere diferite, noi suntem maturi, stăm la masă, venim cu argumente. La urma în orice democrație, o majoritate va decide”, a conchis ministrul.

Persoanele interesate să ajungă în conducerea companiilor de stat își pot depune CV-ul pe site-ul Ministerului Economiei

Radu Miruță, ministrul Economiei, a anunțat, într-o conferință de presă, că persoanele interesate să ajungă în conducerea companiilor de stat își pot depune CV-ul pe site-ul Ministerului Economiei. „Nu contează dacă au făcut politică, dacă sunt la un alt partit politic şi îi asigur că pentru numirile pe care eu le pot face legal, până când se porneşte selecţia, aceste persoane vor fi considerate şi se vor face numiri de aici”, a precizat acesta. „Am primit vreo 16 CV-uri” Ministrul a afirmat că în mai puțin de 24 de ore a primit mai multe CV-uri. „În câteva ore, s-au primit vreo 16 CV-uri de oameni de calitate. Pe 7-8 dintre ele m-am uitat, sunt de o calitate profesională superioară celor care sunt în companiile de stat pe care le-am verificat până acum. Ştiu că nu e încredere. Ştiu că oamenii au mai participat la selecţii şi au fost umiliţi. Pe lângă multele probleme din acest minister, mă voi ocupa personal ca, în ceea ce urmează, să existe corectitudine. Pentru ca ţara asta să poată avansa, oamenii buni trebuie să facă un pas în faţă şi politicul trebuie să le fie garanţia că a lor calitate nu este diluată de combinaţiile politice. Aşadar, prin intermediul dumneavoastră, îi încurajez pe jurişti buni, pe economişti excepţionali, pe profesionişti în audit financiar, pe manageri de succes să aplice şi să se gândească că au fereastra asta de oportunitate, prin care îşi pot pune pe CV nu un venit mare, ci îşi pot pune pe CV că au demonstrat că sunt buni şi că au scos din insolvenţă o companie a statului român”, a explicat ministrul. „Nu le pot promite mulţi bani” Radu Miruță a subliniat că viitorii angajați „vor fi lăsaţi să-şi arate dimensiunea competenţei”. „Nu le pot promite mulţi bani. Le pot promite garanţia că ceea ce au ei în cap nu va fi cu interferenţă politică, că vor fi lăsaţi să-şi arate dimensiunea competenţei. Sunt companii ale statului român care merg într-un singur sens, de pe profit, pe pierdere, insolvenţă, faliment. Sunt companii mari ale statului român către care vin solicitări de relaţii economice şi li se pune frână. Pentru că interesul unora e ca din insolvenţă să nu ajungă în starea de a putea avea activităţi comerciale ci să ajungă în faliment. Că unele fac concurenţă altuia, care nu e al statului, că unele au teren şi se doreşte ansamblul mobiliar la stradă. Tura asta, nu se va mai întâmpla acest lucru şi pentru ca asta să aibă succes, oamenii buni trebuie să suflece mâinile”, a completat ministrul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Miruță: „Au fost verificate 6 companii de stat și s-a observat că procesul de selecție a fost viciat” TENSIUNI între USR și PNL din cauza pragului de 8.000 de lei la firmele nou înființate? Radu Miruță: „Mi se pare un filtru grosolan”

Guvernul Bolojan pregătește reforma companiilor de stat. Vor fi concedieri și tăieri de salarii, dar și mai puţini şefi

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan pregătește reforma companiilor de stat, în urma căreia vor fi concedieri și tăieri de salarii, dar și mai puţini şefi, conform unui proiect pus în dezbatere publică. De exemplu, la companiile cu un singur sistem de conducere, precum Poșta Română, supervizată de Consiliu de Administraţie, numărul membrilor va fi redus la cel mult trei, față de şapte câți permite legea în prezent. Apoi, la companiile cu dublu sistem de conducere, Directorat plus Consiliu de Supraveghere, cazul Hidroelectrica, vor fi plătite maximum cinci persoane, faţă de 12 acum. Proiectul de lege limitează salariile acestora la cel mult dublul mediei salariale din domeniul lor de activitate față de trei ori, iar cei care refuză noile condiții vor fi revocați din funcţie, fără compensaţii financiare. Membrii conducerii vor fi selectați în următorul mandat de firme specializate de recrutări, iar performanța va fi măsurată prin rezultate financiare ale companiilor. De asemenea, reforma vizează și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cea de reglementare a pieţei energiei şi a comunicaţiilor, potrivit Observator TV. Aici, salariile angajaţilor şi ale şefilor vor scădea cu 30%, iar posturile neocupate vor fi şterse din organigrame şi vor urma şi concedieri între 10-30% din personal. ASF are 500 de angajați, iar președintele câștigă acum 61.000 lei pe lună, dar salariul său va fi redus cu peste 18.000 de lei. La rândul său, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are peste 300 de angajați, iar șeful instituţiei este plătit acum cu 75.000 lei, dar va pierde peste 22.000 de lei.