Cifra de afaceri cumulată a companiilor la care Guvernul deține pachetul majoritar a sărit, în premieră, de 100 de miliarde de lei
Cifrele de afaceri ale celor peste o mie de entități economice controlate de Guvern – marile companii de stat – dar și de autoritățile locale, au fost în creștere anul trecut, dar nici cheltuielile nu au stat pe loc. Pe de altă parte, a scăzut profitul acestor companii, potrivit datelor obținute de Profit.ro. Afacerile celor 203 de operatori economici controlați de Guvern au trecut pentru prima dată peste pragul de 100 de miliarde de lei, după ce au avansat în 2004 cu 11,6%, la 107,5 miliarde de lei, potrivit Profit.ro. Dacă la acestea se adaugă și cele 952 companii din subordinea autorităților locale, afacerile companiilor din sectorul public au ajuns anul trecut la 129,4 miliarde lei, cu 11% în plus față de 2023. Potrivit sursei citate, rezultatul brut al companiilor controlate de Guvern a scăzut cu 13%, la 14 miliarde de lei, procentul fiind apropiat pentru toate cele 1.165 de companii, unde rezultatul brut a scăzut cu 10%, la 15 miliarde de lei. Profitul a scăzut, în linie cu declinul din ultimii ani al rezultatelor companiilor din sectorul energetic, arată Profit.ro. Cu cât au crescut cheltuielile de natură salarială În același timp, tot în premieră, cheltuielile cu cei 263.896 de angajați ai tuturor companiilor de stat au depășit anul trecut 30 de miliarde de lei. Creșterea cu 12% a cheltuielilor de natură salarială a avut loc în contextul unor creșteri semnificative a salariilor anul trecut, în special în sectorul bugetar. Spre deosebire de companiile de stat, cheltuielile bugetului cu angajații din sectorul public au crescut anul trecut cu 24%, la 164,59 miliarde lei. Pentru anul 2025 și pentru 2026. salariile bugetarilor au fost înghețate. Companiile Guvernului în 2025 rezultat brut – 13,96 miliarde lei venituri totale – 107,5 miliarde lei angajați – 159.448 cheltuieli de natură salarială – 21,92 miliarde lei plăți restante – 6,73 miliarde lei, din care 1,75 miliarde lei către bugetul de stat Companiile autorităților locale în 2025 rezultatul brut – 1,06 miliarde lei venituri totale – 21,95 miliarde lei angajați – 101.453 cheltuieli de natură salarială – 8,3 miliarde lei plăți restante – 2,61 miliarde lei, din care 1,18 miliarde lei către bugetul de stat Statul controlează, integral sau cu pachet majoritar, 1.721 întreprinderi, potrivit datelor strânse și analizate de Profit.ro, din care 312 sunt inactive (insolvență, reorganizare, faliment, lichidare, dizolvare). Guvernul promite acum măsuri pentru restructurarea sectorului companiilor de stat, în care lucrează circa 250.000 de oameni. După primul trimestru din 2025, companiile Guvernului au un rezultat brut de 13,96 miliarde lei, venituri totale de 107,5 miliarde lei, 159.448 de angajați, cheltuieli de natură salarială în valoare de 21,92 miliarde lei și plăți restante de 6,73 miliarde lei, din care 1,75 miliarde lei către bugetul de stat, potrivit sursei citate. Companiile autorităților locale au un rezultat brut de 1,06 miliarde lei, venituri totale de 21,95 miliarde de lei, 101.453 de angajați, cheltuieli de natură salarială de 8,3 miliarde lei și plăți restante de 2,61 miliarde lei, din care 1,18 miliarde lei către bugetul de stat. Recomandăm și Romgaz a crescut cu aproape 10 miliarde de lei pe bursă, de la începutul anului. Acțiunea și CAPITALIZAREA companiei au ajuns la valori-record Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră
Dragoș Anastasiu: Din 256.000 de angajați în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste 315 companii importante
Din cele 1.326 de companii ale statului, 315 întreprinderi publice fac 96% din cifra de afaceri, a declarat marți vicepremierul Dragoș Anastasiu. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat, marți, că sunt multe întreprinderi de stat care fie nu și-au publicat cifrele, fie au declarat zero, fie sunt pe pierdere, deși au primit subvenții. printre acestea se află SNCFR sau Metrorex. În vizor, sunt 1.326 de întreprinderi publice, care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar. „Avem 1.182 la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central. Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor”, spune Anastasiu. Vicepremierul a mai adăugat că din 256.000 de angajați în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste 315 companii importante. „Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt de 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri”. Subvențiile, per total, sunt de 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde. Iar din cele 1.182 de companii locale, 270 sunt SA-uri, 78 sunt regii autonome și 834 de SRL-uri. În jur de 300 de companii nu au depus date financiare. „Acum, profiturile, pe toate companiile 15 miliarde, dar trebuie să scădăm subvențiile, și pe top 315 au 14,9 miliarde. În momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape 1 miliard de RON. Acum, situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, între care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Ferroviar Marfă CFR Marfa SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA. 2 miliarde de RON. Deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea, împreună, dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu știu nimic despre ele, din cele 1182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere. Și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem ca zone de activitate: apă canal – sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere. 146 de companii de salubritate – dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 sunt de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere, 55 nu au date financiare depuse. Ce vedem pe total? Că avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă”, mai spune Dragoș Anastasiu. Însă, sunt și companii profitabile, mai spune vicepremierul, iar una dintre acestea este și Hidroelectrica. „Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii, despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația sau au obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului, la ANAF, se vor vedea la Registrul Comerțului, cât și la AMEPIP. Și vreau să vă spun că începând de ieri (luni – n.r.) au început să curgă amenziile. Până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii și acest lucru cred că să se întâmple, pentru că dacă nu avem disciplină, nu se va face treaba”, a mai spus vicepremierul. RECOMANDAREA AUTORULUI: 🚨 Ziua și „reforma”! Bolojan anuță reforma companiilor de stat / Anastasiu face un „Advisory Board” pe lângă AMEPIP Ilie Bolojan anunță reforma companiilor de stat: Fiecare leu este un câștig pentru bugetul național și pentru proiectele de investiții
Dragoș Anastasiu: Avem multe companii de stat fără cifre financiare depuse la ANAF. De ieri au început să curgă amenzile
„Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului ANAF, se vor vedea la Registrul Comerțului, cât și la Amepip. Începând de ieri au început să curgă amenziile, până acum Amepip nu a amendat aceste companii și acest lucru trebuie să se întâmple pentru că dacă nu avem disciplină nu se va face treaba”, a declarat Anastasiu. Potrivit acestuia, în România există 1.326 de întreprinderi publice, dintre care 1.182 sunt la nivel local, structurate în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri, și 144 la nivel central. Dintre acestea, 315 companii reprezintă 96% din cifra de afaceri și totalizează 173.000 din cei 256.000 de angajați din întreprinderile publice. „Deci nu schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu în zona de transparență, în zona de profesionalizare, în zona de depolitizare și așa mai departe, ci întărim aceste lucruri și am în credere că măsurile noastre vor fi acceptate atât de guvernul nostru, bineînțeles, cât și de Comisia Europeană. În ultimele 10 zile am făcut pași în ceea ce privește colectarea tuturor datelor și transparentizarea lor. În vizorul AMEPIP avem 1326 de întreprinderi publice. Aici sunt întreprinderi care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar”, a explicat acesta. 266 de companii cu pierderi de aproximativ 2,5 miliarde lei, Anastasiu a mai precizat că veniturile totale ale acestor companii se ridică la 127 de miliarde de lei, iar profitul real, după scăderea subvențiilor de 14 miliarde, este aproape de un miliard de lei. El a atras atenția asupra celor 266 de companii cu pierderi de aproximativ 2,5 miliarde lei, dintre care 7 firme importante, precum CFR SA sau Metrorex SA, însumează 2 miliarde lei din aceste pierderi. Situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei după ce primești subvență. Căi ferate CFR-SA, electrocentrale Craiova-SA, Unifarm-SA, transport feroviar Marfa-CFR-Marfa-SA, compania municipală Termoenergetica-SA, Metrorex-SA, complex energetic Valea Jiului-SA. Sigur că putem să intrăm pe fiecare companie în parte, dar lucrurile acestea le veți putea vedea începând de mâine și pe site-ul AMEPIP”, a precizat acesta. Un aspect critic semnalat este lipsa de transparență și date financiare de la aproximativ 550 de companii locale, care fie nu au raportat venituri, fie nu au depus datele necesare. Pentru a remedia această situație, Amepip a început să aplice sancțiuni companiilor care nu respectă obligațiile legale. Viceprim-ministrul a subliniat că fără aplicarea disciplinelor și respectarea cerințelor de transparentizare nu se poate avansa în reforma companiilor de stat, iar aceste măsuri vor fi susținute atât de guvern, cât și de Comisia Europeană.
Bolojan anunță tăieri la Saligny și lansează un avertisment pentru numiții politic din companiile de stat
După valul de critici stârnit de anunțul lui Bolojan privind oprirea finanțării Programului Național „Anghel Saligny”, șeful Executivului a revenit luni cu explicații privind această decizie. Luni, la B1 TV, premierul Bolojan a apărat decizia de a opri finanțările Programului Național „Anghel Saligny”, având în vedere situația bugetară dificilă în care se află statului român, „Aceste investiții au avut anul acesta o sumă alocată. Această sumă este aproape în totalitate consumată”. „Noi în primele șase luni am cheltuit mai mult decât ne-am angajat și am încasat mai puțin bani decât am gândit că vom încasa, nu avem de unde să mai alocăm sume suplimentare”, a declarat premierul, explicând totuși că 35% din Program va putea contiuna până la finalul anului „la propunerea Ministerului (N.R. Dezvoltării) s-a luat această decizie ca proiectele pe drumuri care sunt într-o proporție de 80% deja realizate să fie continuate ca să putem finaliza ceva anul acesta, iar la componenta de apă, canalizare și gaz, cele care sunt deci într-o fază de peste 40%. Dacă ar fi să intersectăm aceste proiecte, ar însemna că 35% din proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue”. „Indiferent cine este în guvernare, nu mai există posibilitatea să continue aceste proiecte la sumele care au fost contractate fără să se gândească nimeni că era nevoie de o eșalonare”, a continuat Bolojan, despre șefii numiți politic în companiile de stat: „Să nu creadă că li se cuvine” Prim-ministrul Ilie Bolojan spune că numirile politice în sectorul public sunt normale, dar avertizează că oamenii trebuie să fie competenți și să nu creadă că poziția „li se cuvine”, ci să fie conștienți de responsabilitatea mare pe care o au. ntrebat la B1 TV despre numirile politice, Bolojan a spus: „Nu este o problemă că un om este numit undeva, în sectorul public, chiar cu un sprijin politic. Nu trebuie să fim ipocriți pentru acest lucru”. Prim-ministrul a precizat că această practică se aplică atât la numirile PSD, cât și la cele PNL, dar a stabilit două condiții clare: „Problema pe care o avem este ca acei oameni să fie competenți. Asta e o condiție de bază. Și a doua problemă este să nu creadă că li se cuvine, ci să fie conștienți că au o mare responsabilitate”. Bolojan a avertizat că cei numiți politic nu trebuie „să-i facă de râs pe cei care i-au propus” și că dacă lumea politică nu își asumă responsabilitatea pentru aceste numiri, „nota de plată va veni la lumea politică”. Premierul a vorbit și despre indicatori de performanță: „Oamenii care sunt astăzi în companii, dacă acceptă indicatori de performanță care sunt corect stabiliți, n-au decât să rămână mai departe”. În caz contrar, Bolojan este categoric: „Dacă nu acceptă acești indicatori și nici nu fac nimic și îi mai ținem acolo numai pentru că au o recomandare de la o persoană sau alta, vom continua cu greșelile pe care le-am făcut în acești ani”.