Etichetă: companii

Se schimbă legislația imigrărilor din august 2026. Cum vor putea firmele să aducă muncitori din afara UE

Se schimbă legislația imigrărilor din 7 august 2026. Companiile vor putea recruta personal străin din afara UE doar prin agenții autorizate sau prin autorizarea proprie în platforma „Work in Romania”, aflată în dezvoltare. Noua lege obligă agențiile de recrutare să constituie garanții financiare de cel puțin 75.000 de euro, valoarea crescând în funcție de numărul de lucrători aduși. Dacă garanția de 75.000 de euro se aplică până la 250 de lucrători, plata crește cu încă 50.000 de euro pentru fiecare 250 de lucrători suplimentari. Schimbările apar în contextul deficitului de personal din domenii precum retail, logistică, producție și construcții. Reprezentanții din industrie avertizează că noile reguli pot întârzia procesul de recrutare.  Loading … Cum vor putea firmele să aducă muncitori din afara UE. Sursă foto: Shutterstock Se schimbă legislația imigrărilor din august 2026 „Până acum, legislația era extrem de permisivă. Orice firmă care avea minimum un an de activitate, chiar dacă vindea floricele în parc, putea să aducă muncitori NON-EU. Astăzi avem aproximativ 15.000 de companii care importă forță de muncă. Odată cu 7 august, aceste 15.000 de firme vor dispărea din acest circuit, pentru că nu vor putea susține garanțiile uriașe impuse de stat. Pe piață vor rămâne doar agențiile de plasare mari, puternice, capabile să susțină aceste depozite și să își gestioneze corect contractele”, explică Eugen Saulea, CEO-ul ESSA Group, arată Economica.net. Eugen Saulea atrage atenția că actualele coduri COR nu mai reflectă realitatea pieței muncii. El susține că această rigiditate poate aduce amenzi mari angajatorilor, chiar și atunci când respectă regulile și acționează cu bună-credință. Practic, recrutarea externă de personal urmează să intre într-o nouă etapă. Reprezentanții din industrie susțin că aceste măsuri ar putea oferi mai multă echitate în acest sens. De altfel, reprezentanții companiei din piața serviciilor de trade marketing și vânzări din țară au deschis dialogul cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), ITM, ANOFM și Ministerul Muncii pentru lămurirea aspectelor neclare din noua legislație. Ce arată legea În cadrul OUG nr. 32 din 23 aprilie 2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la cap. IV, art. 25 sunt prevăzute următoarele: „(1) Pentru a desfășura activitatea de plasare a străinilor pe piața muncii din România, agenția de plasare a străinilor este obligată să constituie, anterior emiterii autorizației, o garanție financiară sub forma mijloacelor bănești la unitatea Trezoreriei Statului sau printr-o scrisoare de garanție bancară emisă de o instituție bancară din România. (2) Garanția se constituie în favoarea organului fiscal competent și este în cuantum de 75.000 euro, echivalent în lei la cursul oficial al BNR din ziua depunerii sau emiterii scrisorii de garanție, pentru un număr de până la 250 de străini plasați. (3) Pentru fiecare suplimentare cu 250 de străini plasați, valoarea garanției financiare se majorează cu 50.000 euro, echivalent în lei la cursul oficial al BNR din ziua depunerii. (4) Garanția financiară are ca destinație garantarea obligațiilor agenției de plasare și acoperirea parțială a următoarelor cheltuieli: a) costurile privind întoarcerea în statul de origine sau într-un alt stat unde are drept de ședere legală a străinilor plasați ca urmare a încetării, anulării sau revocării dreptului de ședere în România; b) costurile suportate de autorități pentru cazarea, masa, îngrijirea sau sprijinul străinilor plasați aflați în situații de vulnerabilitate sau risc, precum și a celor prevăzuți la lit. a); (5) Garanția financiară prevăzută la alin. (1) este utilizată pentru acoperirea contravalorii amenzilor contravenționale aplicate agenției de plasare a forței de muncă a străinilor în baza prezentei ordonanțe de urgență, cuprinse în titluri executorii și care nu au fost achitate în termenul legal. (6) În situația prevăzută la art. 32 alin. (4) și art. 34 alin. (1), garanția financiară prevăzută la alin. (1) este executată integral de către organul fiscal competent la solicitarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și se face venit la bugetul de stat. (7) Garanția financiară constituită trebuie menținută pe toată durata valabilității autorizației agenției de plasare a străinilor, precum și pe toată durata în care agenția de plasare a străinilor are obligații potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență raportat la numărul de străini plasați. (8) La expirarea perioadei prevăzute la alin. (7), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, la solicitarea agenției de plasare, notifică organul fiscal competent pentru eliberarea garanției financiare constituite.” Sursă foto: Shutterstock – imaginile au un rol ilustrativ

Motivul pentru care Spania a băgat gigantul american tech Palantir pe lista neagră

Guvernul Spaniei a inclus pe lista neagră gigantul american Palantir de analiza datelor și AI. Palantir a fost înființată în 2003 și este condusă de omul de afaceri Peter Thiel. Baza de clieți a companiei include agenți federale, guverne, organizații internaționale și companii private. Aceasta are patru sisteme de operare principale: Gotham, Foundry, Apollo și AIP. Fondatorii Palantir, Peter Thiel, și Alex Karp, directorul executiv, au legături financiare și politice strânse cu Donald Trump. Decizia luată în contextul tensiunilor geopolitice tot mai acute între Pedro Sanchez și Donald Trump  vine după ce guvernul spaniol și-a exprimat temerile cu privire la utilizarea abuzivă a informațiilor clasificate legate de securitatea națională, potrivit Clash Report. Guvernul de la Moncloa deja a instruit companiile supravegheate de Societatea de Stat a Participațiilor Industriale să oprească viitoarele contracte cu Palantir. Decizia ar putea afecta entități majore responsabile cu comunicațiile de stat la nivel înalt și domeniul informațiilor militare, inclusiv Telefonica, Indra și constructorul naval militar Navantia. Biroul premierului Sanchez a comunicat interdicția companiilor listate la bursă pentru a preveni contractele care pot pune în pericol suveranitatea națională a Spaniei. Intervenția guvernului a perturbat deja achizițiile publice aflate deja în stadiu avansat, preucm un proiect aproape finalizat cu Navantia și un acord de colaborare negociat cu Guardia Civil, respins de ministrul de Interne Fernando Grande-Marlaska. Deși se află pe lista neagră, Palantir continuă să mențină contracte active cu ministerul Apărării diN Spania. Și Franța ar urma să înceteze colaborarea cu Palantir, a dezvăluit fostul premier francez Sebastien Lecornu. Sursa Foto: Facebook

Boom-ul miliardarilor: Numărul superbogaților Poloniei crește mai repede decât oriunde altundeva în Europa

Numărul miliardarilor crește mai rapid în Polonia decât în ​​orice altă țară din Europa, pe fondul unei creșteri economice rapide, arată un raport. Cel mai bogat polonez la ora actuală este Tomasz Biernacki, cu o avere echivalentă cu 6,7 miliarde de dolari. El este fondatorul lanțului de supermarkete Dino.  Pe locul 2 în clasamentul miliardarilor Poloniei este Michal Solowow, fondator al unui grup industrial (Synthos), director al companiilor de construcții (Cersanit, Barlinek) și pilot de raliuri. Are o avere de 5,8 miliarde de dolari, potrivit Forbes. El a mai avut o companie de construcții, Mitex, pe care a vândut-o în 2002. În 2018, el a înființat o firmă de biotehnologie, OncoaArendi. Al treilea cel mai bogat polonez este Jerzy Starak, fondatorul Polpharma, cea mai mare companie farmaceutică din Polonia.  Firma poloneză de recrutare VeritaHR, citând date de la agenția imobiliară Knight Frank, a declarat că numărul miliardarilor din Polonia este estimat să crească cu 123% în următorii cinci ani – mai rapid decât în ​​orice altă țară din Europa și depășit doar de Arabia Saudită la nivel global. Polonia va avea 29 de miliardari până în 2031 Potrivit raportului, creșterea înseamnă că Polonia va avea 29 de miliardari până în 2031. Mai mult decât dublu față de cei 13 miliardari actuali. VeritaHR citează decenii de creștere economică accentuată, un sector tehnologic în plină expansiune și „o forță de muncă care și-a depășit constant valoarea”. Datele de la Knight Frank au arătat, de asemenea, că numărul persoanelor din Polonia cu o avere netă de cel puțin 30 de milioane de dolari (26 de milioane de euro) între 2021 și 2026 a crescut într-un ritm mai rapid decât în ​​orice altă țară din lume. Peste 3.000 de persoane se încadrează acum în această categorie, a declarat VeritaHR, potrivit TVPWorld. Un startup de AI domină sectorul tech din Polonia Compania VeritaHR a declarat că Polonia are acum 12 companii de tehnologie evaluate la peste 1 miliard de dolari (866 de milioane de euro), inclusiv startup-ul polonez de inteligență artificială ElevenLabs, care valorează 11 miliarde de dolari (9,5 miliarde de euro). Startup-ul polonez de inteligență artificială ElevenLabs se numără printre firmele care contribuie la creșterea Poloniei în sectorul tehnologic. „O țară care produce bogăție în acest ritm produce și cerere: pentru talente, pentru servicii, pentru investiții, pentru infrastructură”, a declarat VeritaHR. Compania a adăugat că firmele din întreaga lume, cum ar fi cele din China, au luat act de poziția Poloniei. Motiv pentru care investitorii chinezi preferă Varșovia și Cracovia „în locul celor mai scumpe orașe din Europa de Vest”. Firma de recrutare a declarat că, spre deosebire de Arabia Saudită, care își stimulează creșterea bogăției prin inițiative susținute de stat, „boom-ul miliardar” al Poloniei a fost „condus de fondatori, ingineri, investitori și profesioniști care iau decizii de-a lungul a 30 de ani”.

Economia Rusiei, tot mai afectată de sancțiuni. Marile companii intră într-un colaps gestionat

Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare descrisă drept „colaps gestionat”, pe fondul sancțiunilor internaționale și al creșterii taxelor, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Instituția susține că „trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe la sfârșitul anului 2025. Dividendele au devenit un lux pe care majoritatea nu și-l mai pot permite.” Potrivit Ukrinform, datele prezentate arată că 53% dintre companiile rusești se confruntă acum cu probleme de flux de numerar, iar pentru 27% dintre ele aceasta este o situație complet nouă. Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea. Gazprom, care este simbolul puterii economice a Kremlinului, nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv. Ultima plată către acționari a fost făcută în prima jumătate a anului 2022. Situația este similară și la Rusal și Alrosa, companii importante din industria aluminiului și diamantelor. Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nici nu-și propune să facă acest lucru în primul trimestru din 2026. Aceeași situație în industria metalurgică Probleme mari sunt și în industria metalurgică. NLMK și MMK, cei mai mari producători de oțel din Rusia, le-au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În același timp, retailerul pentru copii Korablik este aproape de faliment, din cauza datoriilor. Concedierile au început și în alte companii mari. Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert. Profitul companiei Bork-Retail s-a prăbușit cu 90% față de anul 2024. Una dintre cele mai afectate firme este Volga Avtodor, unde veniturile au scăzut cu 96%. Datoriile au ajuns la 3 miliarde de ruble, de cinci ori mai mult decât venitul anual total al companiei. Mai multe companii importante, printre care Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh, nu vor mai acorda dividende acționarilor. Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. Holdingul VK, controlat de Vladimir Kiriyenko, fiul adjunctului șefului administrației prezidențiale rusești, nu a publicat date privind profitul sau pierderile în ultimul raport financiar, ceea ce înseamnă că rezultatele sunt din nou negative.

Bolojan, după analiza investițiilor din Energie: Vom modifica indicatorii de performanță pentru companiile care nu îşi realizează investiţiile

Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat miercuri, prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că investițiile de miliarde de euro din sectorul energetic avansează cu mari întârzieri, deși finanțarea este deja asigurată prin Fondul de Modernizare. El a subliniat că reducerea prețului energiei electrice depinde de accelerarea investițiilor în producție, stocare și modernizarea rețelelor energetice. „Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani. Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată”, a scris Bolojan pe Facebook. Implementarea proiectelor, întârziată Potrivit acestuia, România are aprobate investiții nerambursabile de aproximativ 12 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare, iar 7,7 miliarde de euro din acești bani sunt destinați sectorului energetic. Cu toate acestea, implementarea proiectelor este întârziată. „Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate. În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice”, a explicat Bolojan. Premierul, care este și ministru interimar la Energie, a subliniat că una dintre cauze este lipsa unor criterii de performanță clare pentru conducerile companiilor de stat din energie. „Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. (…) Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță”, a spus Bolojan. Care este situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare El a analizat situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030, și a subliniat stadiul redus al acestora, oferind câteva exemple. La Complexul Energetic Oltenia, unde sunt aprobate 11 investiții de aproape 900 de milioane de euro pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz, lucrările decontate reprezintă sub 10% din valoarea proiectelor. Bolojan a avertizat că există „un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate”. În cazul Transelectrica, compania are contracte de peste 530 de milioane de euro pentru linii electrice și interconexiuni, însă după patru ani au fost decontate lucrări de sub 4% din valoarea totală. Totodată, la ELCEN București, proiectele de modernizare a CET-urilor din Capitală, în valoare de peste 360 de milioane de euro, sunt încă în faza de licitație, fără sume decontate până în prezent. „Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României”, a conchis Bolojan.

AUR: Proiectul pentru stimularea participării angajaților la profitul companiilor a fost adoptat de Parlament

AUR anunță miercuri că inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, inițiată de deputatul AUR Mohammad Murad, a fost votată de Camera Deputaților. Proiectul propune introducerea unui cadru fiscal modern și stimulativ pentru participarea angajaților la profitul companiilor, prin facilități fiscale menite să susțină performanța, productivitatea și competitivitatea economiei românești. Măsura urmărește crearea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, ca instrument de stimulare a productivității muncii și consolidarea competitivității companiilor românești. Deputatul AUR Mohammad Murad, antreprenor și inițiator al proiectului, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri din România și asupra nevoii urgente de măsuri concrete pentru susținerea antreprenorilor și a angajaților. „Mediul de afaceri se chinuie în fiecare zi. Mediul de afaceri în România, din zece persoane, șapte se gândesc să plece de aici. Trebuie să interveniți”, a declarat Mohammad Murad în plenul Camerei Deputaților. El a subliniat că experiența acumulată în mediul privat îi oferă o perspectivă directă asupra problemelor reale din economie. „Da, sunt om de afaceri, antreprenor, dar am trei calități pe care cred că puțini le au. Prima, am peste 3.000 de angajați și îmi asum în fiecare zi să răspund pentru tot ce au nevoie. A doua, plătesc peste 50 de milioane de euro taxe și impozite”, a afirmat deputatul AUR. Premieră în România Proiectul AUR introduce pentru prima dată în legislația fiscală din România posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru veniturile obținute de angajați din participarea la profitul companiei, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. Măsura urmărește stimularea performanței economice, creșterea productivității și consolidarea relației dintre angajați și angajatori. Totodată, inițiativa legislativă are ca obiectiv modernizarea relațiilor de muncă și crearea unor mecanisme economice care să contribuie la păstrarea forței de muncă în România și la creșterea competitivității companiilor românești pe piața europeană.

FT: NATO va presa companiile europene de armament să crească investițiile și producția

Rutte urmează să se întâlnească la Bruxelles cu reprezentanți ai marilor companii europene din industria de apărare. El le va cere să acționeze rapid și să pregătească anunțuri importante pentru summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, au declarat pentru Financial Times persoane familiarizate cu discuțiile. Înaintea reuniunii, companiilor li s-a cerut să transmită informații despre investițiile majore pe care le au în plan și despre capacitatea lor de a crește producția. Accentul este pus pe domenii precum apărarea antiaeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune. Rutte se întâlnește frecvent cu șefi ai industriei europene de apărare, însă o reuniune cu reprezentanți ai unui număr mare de companii este neobișnuită, au spus persoane din industrie. Întâlnirea arată presiunea din interiorul NATO pentru ca extinderea producției militare să fie vizibilă la summitul din Turcia. Multe dintre cele mai mari companii de armament de pe continent, precum Rheinmetall, Safran, Airbus, Saab, MBDA și Leonardo, urmau să trimită reprezentanți la întâlnire. NATO vrea ca industria europeană de apărare să ajute la îndeplinirea cererilor lui Trump privind creșterea cheltuielilor militare. Alianța încearcă astfel să răspundă nemulțumirilor acestuia, dar și să reducă dependența Europei de SUA, pe fondul îngrijorărilor privind angajamentul Washingtonului față de securitatea continentului. „Este vorba despre a face creșterea cheltuielilor pentru apărare să pară mai concretă”, a spus unul dintre oficiali pentru FT. Rutte vrea ca firmele europene din apărare să investească rapid, fără să aștepte neapărat comenzi mari din partea guvernelor. Deși Europa a început să reducă deficitul de muniție, rachetele cu rază lungă de acțiune rămân o problemă importantă pentru mai multe capitale europene.

Venezuela poartă discuții cu mari companii pentru îmbunătățirea rețelei electrice

De la  capturarea președintelui Nicolas Maduro pe 3 ianuarie, Washingtonul a relaxat treptat sancțiunile împotriva Venezuelei, deoarece țara a adoptat în special noi legi privind petrolul și mineritul, deschizând aceste sectoare proprietății private și a promulgat o lege de amnistie care a permis eliberarea a sute de prizonieri politici. Cu toate acestea, aproximativ 500 sunt încă în închisoare, potrivit Le Figaro. Președintele american Donald Trump a afirmat în mod regulat că deține controlul țării și în special industria petrolieră, care are nevoie de investiții uriașe pentru a se restructura, dar și electricitatea. Capitala petrolului, statul Zulia din nord-vest, este cel mai grav afectată de criza energetică. Locuitorii săi suferă zilnic de pene de curent care durează ore întregi. „Suntem deja în contact direct cu Siemens și General Electric pentru a rezolva problema energiei electrice din statul Zulia”, a declarat Rodriguez duminică, în timpul unui marș în Maracaibo, capitala statului Zulia. Guvernul a lansat duminică o serie de marșuri în mai multe state din țară pentru a cere încetarea sancțiunilor. Aceste marșuri vor culmina cu un miting de amploare la Caracas pe 1 mai.

Bolojan: Acolo unde companiile nu mai au viitor, le închidem treptat și ordonat. România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum

Premierul Ilie Bolojan promite fără echivoc că vor fi închise companiile de stat fără viitor. Acestea sunt declarate adevărate găuri negre ale economiei românești. Anunțul a fost făcut pe Facebook. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Guvernul pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care include atât listări la bursă, cât și închiderea unor societăți cu pierderi. Oana Gheorghiu a declarat, joi, că cele 22 de companii de stat incluse în analiza pilot a Guvernului au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și au înregistrat pierderi nete agregate de circa 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. Potrivit vicepremierului, cei mai mari contributori la datoriile bugetare au fost CFR Marfă, SN CFR și Romaero. O imagine și un plan de lucru structurat Avem o imagine mai clară asupra companiilor de stat și un plan de lucru structurat pentru perioada următoare. România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar. Multe dintre ele funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public. În total, vorbim de aproximativ 14 miliarde de lei pierderi în ultimii ani, bani care ar fi putut merge în investiții importante pentru români, reafirmă premierul. Proiectul pilot Am început această reformă cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei. Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă din cauza lipsei de decizie. Această reformă pornește de la principiul că statul trebuie să se comporte ca un proprietar responsabil. Asta înseamnă să știe clar ce deține, de ce deține și ce face mai departe cu fiecare companie. Problema este acumulată în ani de zile. Direcții de acțiune Pe baza acestei analize, am stabilit câteva direcții de acțiune. Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal sau CFR SA, vor fi susținute prin investiții și o administrare mai profesionistă, pentru că au un rol esențial în funcționarea economiei. În același timp, pentru companii cu rol strategic, precum Avioane Craiova sau Romaero, deciziile vor fi luate coordonat între instituțiile implicate, pe baza unor analize și audituri independente, astfel încât să fie clar cum poate fi valorificat mai bine potențialul lor industrial. Acolo unde este nevoie de modernizare, avem în vedere alinierea la modele europene, cum este cazul Companiei pentru Controlul Cazanelor (CNCIR), care va fi reorganizată pentru a deveni o structură mai competitivă și mai apropiată de standardele operatorilor similari din Europa. Companiile cu probleme (pierderi, subvenții în creștere an de an), precum CFR Călători, Metrorex sau TAROM, intră într-un proces de redresare operațională, cu măsuri de eficientizare și expertiză internațională. Nu mai putem să prelungim situații care produc pierderi an de an. Unde există suprapuneri și ineficiență, vom face fuziuni și integrări. De exemplu, în cazul unor companii precum Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret, scopul este reducerea costurilor și creșterea eficienței. Victimele sigure Iar acolo unde companiile nu mai au viitor, le închidem treptat și ordonat. Cazuri precum CFR Marfă sau Petrotrans arată de ce această reformă nu mai poate fi amânată. Nu mai putem accepta situații în care companii aflate în faliment de ani de zile continuă să consume bani publici. Petrotrans este o companie aflată în faliment din 2007, care nici astăzi nu este lichidată complet, dar care a continuat să genereze costuri pentru stat, inclusiv plăți anuale pentru active care există doar pe hârtie. Companii listate la Bursă În paralel, este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia. Statul va rămâne acționar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menținut integral. Printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română. Procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Această etapă va contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, la creșterea transparenței și la o performanță mai bună a companiilor de stat. Acesta este doar primul pas. În următoarele 30 de zile vom lansa un nou val de evaluări, pe baza unor criterii legate de importanța strategică și situația financiară a companiilor, promite Ilie Bolojan. Recomandarea autorului: PSD atacă decizia lui Bolojan de a privatiza companii de stat: „Reprezentanții partidului s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului”

Companiile petroliere americane au fost interesate, dar nu și-au luat angajamente pentru a opera în Venezuela

„Am avut o întâlnire excelentă cu directorii din industria petrolieră. Am încheiat un fel de înțelegere”, a declarat Trump reporterilor vineri seară, în timp ce se pregătea să plece spre Mar-A-Lago pentru weekend. „Vor veni cu sute de miliarde de dolari.” Însă, când secretarul Energiei, Chris Wright, a fost întrebat dacă au fost luate angajamente ferme în urma întâlnirii, acesta a declarat pentru CNN că există un „interes imens”, dar nu a precizat că s-a ajuns la vreun acord. Wright a declarat că Chevron, ultima companie americană care operează în Venezuela, le-a spus oficialilor federali că vede o „cale de a-și crește producția cu 50% în următoarele 18 până la 24 de luni”, dar nu a angajat finanțare în acest sens. Anterior, în cadrul întâlnirii, Trump a declarat că companiile petroliere vor investi „cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor” pentru a construi infrastructura petrolieră a Venezuelei. Companiile au cerut garanții de securitate Wright a spus că această sumă de bani ar fi suficientă pentru a dezvolta industria petrolieră a țării în următorul deceniu, dacă Venezuela „va fi pașnică și va deveni o țară cu mai multă lege și un mediu de operare mai bun”. Referindu-se la garanțiile de securitate solicitate de directori în timpul întâlnirii, Wright a spus: „ Dacă urmează să călătorești undeva, vrei să te simți bine în legătură cu locul în care mergi. Cred că aceasta este o afirmație mai generală.” „Trebuie să îmbunătățim climatul de afaceri și siguranța socială din Venezuela mult mai mult decât este astăzi”, a continuat el, adăugând că, în opinia sa, Venezuela se îndreaptă spre această traiectorie sub conducerea lui Trump. Venezuela este „neinvestibilă” Directorii generali ai companiilor petroliere nu s-au angajat public în legătură cu un acord cu Venezuela în timpul întâlnirii de vineri cu Donald Trump. Directorul general al ExxonMobil, Darren Woods, a declarat că țara este în prezent „ neinvestibilă”. Directorul general al ConocoPhillips, Ryan Lance, nu s-a angajat să opereze în țară, iar un oficial de rang înalt de la Chevron a detaliat operațiunile actuale ale companiei – mai degrabă decât planurile de extindere a acestora.