Boom-ul miliardarilor: Numărul superbogaților Poloniei crește mai repede decât oriunde altundeva în Europa
Numărul miliardarilor crește mai rapid în Polonia decât în orice altă țară din Europa, pe fondul unei creșteri economice rapide, arată un raport. Cel mai bogat polonez la ora actuală este Tomasz Biernacki, cu o avere echivalentă cu 6,7 miliarde de dolari. El este fondatorul lanțului de supermarkete Dino. Pe locul 2 în clasamentul miliardarilor Poloniei este Michal Solowow, fondator al unui grup industrial (Synthos), director al companiilor de construcții (Cersanit, Barlinek) și pilot de raliuri. Are o avere de 5,8 miliarde de dolari, potrivit Forbes. El a mai avut o companie de construcții, Mitex, pe care a vândut-o în 2002. În 2018, el a înființat o firmă de biotehnologie, OncoaArendi. Al treilea cel mai bogat polonez este Jerzy Starak, fondatorul Polpharma, cea mai mare companie farmaceutică din Polonia. Firma poloneză de recrutare VeritaHR, citând date de la agenția imobiliară Knight Frank, a declarat că numărul miliardarilor din Polonia este estimat să crească cu 123% în următorii cinci ani – mai rapid decât în orice altă țară din Europa și depășit doar de Arabia Saudită la nivel global. Polonia va avea 29 de miliardari până în 2031 Potrivit raportului, creșterea înseamnă că Polonia va avea 29 de miliardari până în 2031. Mai mult decât dublu față de cei 13 miliardari actuali. VeritaHR citează decenii de creștere economică accentuată, un sector tehnologic în plină expansiune și „o forță de muncă care și-a depășit constant valoarea”. Datele de la Knight Frank au arătat, de asemenea, că numărul persoanelor din Polonia cu o avere netă de cel puțin 30 de milioane de dolari (26 de milioane de euro) între 2021 și 2026 a crescut într-un ritm mai rapid decât în orice altă țară din lume. Peste 3.000 de persoane se încadrează acum în această categorie, a declarat VeritaHR, potrivit TVPWorld. Un startup de AI domină sectorul tech din Polonia Compania VeritaHR a declarat că Polonia are acum 12 companii de tehnologie evaluate la peste 1 miliard de dolari (866 de milioane de euro), inclusiv startup-ul polonez de inteligență artificială ElevenLabs, care valorează 11 miliarde de dolari (9,5 miliarde de euro). Startup-ul polonez de inteligență artificială ElevenLabs se numără printre firmele care contribuie la creșterea Poloniei în sectorul tehnologic. „O țară care produce bogăție în acest ritm produce și cerere: pentru talente, pentru servicii, pentru investiții, pentru infrastructură”, a declarat VeritaHR. Compania a adăugat că firmele din întreaga lume, cum ar fi cele din China, au luat act de poziția Poloniei. Motiv pentru care investitorii chinezi preferă Varșovia și Cracovia „în locul celor mai scumpe orașe din Europa de Vest”. Firma de recrutare a declarat că, spre deosebire de Arabia Saudită, care își stimulează creșterea bogăției prin inițiative susținute de stat, „boom-ul miliardar” al Poloniei a fost „condus de fondatori, ingineri, investitori și profesioniști care iau decizii de-a lungul a 30 de ani”.
Economia Rusiei, tot mai afectată de sancțiuni. Marile companii intră într-un colaps gestionat
Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare descrisă drept „colaps gestionat”, pe fondul sancțiunilor internaționale și al creșterii taxelor, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Instituția susține că „trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe la sfârșitul anului 2025. Dividendele au devenit un lux pe care majoritatea nu și-l mai pot permite.” Potrivit Ukrinform, datele prezentate arată că 53% dintre companiile rusești se confruntă acum cu probleme de flux de numerar, iar pentru 27% dintre ele aceasta este o situație complet nouă. Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea. Gazprom, care este simbolul puterii economice a Kremlinului, nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv. Ultima plată către acționari a fost făcută în prima jumătate a anului 2022. Situația este similară și la Rusal și Alrosa, companii importante din industria aluminiului și diamantelor. Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nici nu-și propune să facă acest lucru în primul trimestru din 2026. Aceeași situație în industria metalurgică Probleme mari sunt și în industria metalurgică. NLMK și MMK, cei mai mari producători de oțel din Rusia, le-au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În același timp, retailerul pentru copii Korablik este aproape de faliment, din cauza datoriilor. Concedierile au început și în alte companii mari. Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert. Profitul companiei Bork-Retail s-a prăbușit cu 90% față de anul 2024. Una dintre cele mai afectate firme este Volga Avtodor, unde veniturile au scăzut cu 96%. Datoriile au ajuns la 3 miliarde de ruble, de cinci ori mai mult decât venitul anual total al companiei. Mai multe companii importante, printre care Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh, nu vor mai acorda dividende acționarilor. Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. Holdingul VK, controlat de Vladimir Kiriyenko, fiul adjunctului șefului administrației prezidențiale rusești, nu a publicat date privind profitul sau pierderile în ultimul raport financiar, ceea ce înseamnă că rezultatele sunt din nou negative.
Bolojan, după analiza investițiilor din Energie: Vom modifica indicatorii de performanță pentru companiile care nu îşi realizează investiţiile
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat miercuri, prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că investițiile de miliarde de euro din sectorul energetic avansează cu mari întârzieri, deși finanțarea este deja asigurată prin Fondul de Modernizare. El a subliniat că reducerea prețului energiei electrice depinde de accelerarea investițiilor în producție, stocare și modernizarea rețelelor energetice. „Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani. Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată”, a scris Bolojan pe Facebook. Implementarea proiectelor, întârziată Potrivit acestuia, România are aprobate investiții nerambursabile de aproximativ 12 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare, iar 7,7 miliarde de euro din acești bani sunt destinați sectorului energetic. Cu toate acestea, implementarea proiectelor este întârziată. „Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate. În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice”, a explicat Bolojan. Premierul, care este și ministru interimar la Energie, a subliniat că una dintre cauze este lipsa unor criterii de performanță clare pentru conducerile companiilor de stat din energie. „Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. (…) Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță”, a spus Bolojan. Care este situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare El a analizat situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030, și a subliniat stadiul redus al acestora, oferind câteva exemple. La Complexul Energetic Oltenia, unde sunt aprobate 11 investiții de aproape 900 de milioane de euro pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz, lucrările decontate reprezintă sub 10% din valoarea proiectelor. Bolojan a avertizat că există „un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate”. În cazul Transelectrica, compania are contracte de peste 530 de milioane de euro pentru linii electrice și interconexiuni, însă după patru ani au fost decontate lucrări de sub 4% din valoarea totală. Totodată, la ELCEN București, proiectele de modernizare a CET-urilor din Capitală, în valoare de peste 360 de milioane de euro, sunt încă în faza de licitație, fără sume decontate până în prezent. „Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României”, a conchis Bolojan.
AUR: Proiectul pentru stimularea participării angajaților la profitul companiilor a fost adoptat de Parlament
AUR anunță miercuri că inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, inițiată de deputatul AUR Mohammad Murad, a fost votată de Camera Deputaților. Proiectul propune introducerea unui cadru fiscal modern și stimulativ pentru participarea angajaților la profitul companiilor, prin facilități fiscale menite să susțină performanța, productivitatea și competitivitatea economiei românești. Măsura urmărește crearea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, ca instrument de stimulare a productivității muncii și consolidarea competitivității companiilor românești. Deputatul AUR Mohammad Murad, antreprenor și inițiator al proiectului, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri din România și asupra nevoii urgente de măsuri concrete pentru susținerea antreprenorilor și a angajaților. „Mediul de afaceri se chinuie în fiecare zi. Mediul de afaceri în România, din zece persoane, șapte se gândesc să plece de aici. Trebuie să interveniți”, a declarat Mohammad Murad în plenul Camerei Deputaților. El a subliniat că experiența acumulată în mediul privat îi oferă o perspectivă directă asupra problemelor reale din economie. „Da, sunt om de afaceri, antreprenor, dar am trei calități pe care cred că puțini le au. Prima, am peste 3.000 de angajați și îmi asum în fiecare zi să răspund pentru tot ce au nevoie. A doua, plătesc peste 50 de milioane de euro taxe și impozite”, a afirmat deputatul AUR. Premieră în România Proiectul AUR introduce pentru prima dată în legislația fiscală din România posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru veniturile obținute de angajați din participarea la profitul companiei, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. Măsura urmărește stimularea performanței economice, creșterea productivității și consolidarea relației dintre angajați și angajatori. Totodată, inițiativa legislativă are ca obiectiv modernizarea relațiilor de muncă și crearea unor mecanisme economice care să contribuie la păstrarea forței de muncă în România și la creșterea competitivității companiilor românești pe piața europeană.
FT: NATO va presa companiile europene de armament să crească investițiile și producția
Rutte urmează să se întâlnească la Bruxelles cu reprezentanți ai marilor companii europene din industria de apărare. El le va cere să acționeze rapid și să pregătească anunțuri importante pentru summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, au declarat pentru Financial Times persoane familiarizate cu discuțiile. Înaintea reuniunii, companiilor li s-a cerut să transmită informații despre investițiile majore pe care le au în plan și despre capacitatea lor de a crește producția. Accentul este pus pe domenii precum apărarea antiaeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune. Rutte se întâlnește frecvent cu șefi ai industriei europene de apărare, însă o reuniune cu reprezentanți ai unui număr mare de companii este neobișnuită, au spus persoane din industrie. Întâlnirea arată presiunea din interiorul NATO pentru ca extinderea producției militare să fie vizibilă la summitul din Turcia. Multe dintre cele mai mari companii de armament de pe continent, precum Rheinmetall, Safran, Airbus, Saab, MBDA și Leonardo, urmau să trimită reprezentanți la întâlnire. NATO vrea ca industria europeană de apărare să ajute la îndeplinirea cererilor lui Trump privind creșterea cheltuielilor militare. Alianța încearcă astfel să răspundă nemulțumirilor acestuia, dar și să reducă dependența Europei de SUA, pe fondul îngrijorărilor privind angajamentul Washingtonului față de securitatea continentului. „Este vorba despre a face creșterea cheltuielilor pentru apărare să pară mai concretă”, a spus unul dintre oficiali pentru FT. Rutte vrea ca firmele europene din apărare să investească rapid, fără să aștepte neapărat comenzi mari din partea guvernelor. Deși Europa a început să reducă deficitul de muniție, rachetele cu rază lungă de acțiune rămân o problemă importantă pentru mai multe capitale europene.
Venezuela poartă discuții cu mari companii pentru îmbunătățirea rețelei electrice
De la capturarea președintelui Nicolas Maduro pe 3 ianuarie, Washingtonul a relaxat treptat sancțiunile împotriva Venezuelei, deoarece țara a adoptat în special noi legi privind petrolul și mineritul, deschizând aceste sectoare proprietății private și a promulgat o lege de amnistie care a permis eliberarea a sute de prizonieri politici. Cu toate acestea, aproximativ 500 sunt încă în închisoare, potrivit Le Figaro. Președintele american Donald Trump a afirmat în mod regulat că deține controlul țării și în special industria petrolieră, care are nevoie de investiții uriașe pentru a se restructura, dar și electricitatea. Capitala petrolului, statul Zulia din nord-vest, este cel mai grav afectată de criza energetică. Locuitorii săi suferă zilnic de pene de curent care durează ore întregi. „Suntem deja în contact direct cu Siemens și General Electric pentru a rezolva problema energiei electrice din statul Zulia”, a declarat Rodriguez duminică, în timpul unui marș în Maracaibo, capitala statului Zulia. Guvernul a lansat duminică o serie de marșuri în mai multe state din țară pentru a cere încetarea sancțiunilor. Aceste marșuri vor culmina cu un miting de amploare la Caracas pe 1 mai.
Bolojan: Acolo unde companiile nu mai au viitor, le închidem treptat și ordonat. România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum
Premierul Ilie Bolojan promite fără echivoc că vor fi închise companiile de stat fără viitor. Acestea sunt declarate adevărate găuri negre ale economiei românești. Anunțul a fost făcut pe Facebook. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Guvernul pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care include atât listări la bursă, cât și închiderea unor societăți cu pierderi. Oana Gheorghiu a declarat, joi, că cele 22 de companii de stat incluse în analiza pilot a Guvernului au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și au înregistrat pierderi nete agregate de circa 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. Potrivit vicepremierului, cei mai mari contributori la datoriile bugetare au fost CFR Marfă, SN CFR și Romaero. O imagine și un plan de lucru structurat Avem o imagine mai clară asupra companiilor de stat și un plan de lucru structurat pentru perioada următoare. România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar. Multe dintre ele funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public. În total, vorbim de aproximativ 14 miliarde de lei pierderi în ultimii ani, bani care ar fi putut merge în investiții importante pentru români, reafirmă premierul. Proiectul pilot Am început această reformă cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei. Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă din cauza lipsei de decizie. Această reformă pornește de la principiul că statul trebuie să se comporte ca un proprietar responsabil. Asta înseamnă să știe clar ce deține, de ce deține și ce face mai departe cu fiecare companie. Problema este acumulată în ani de zile. Direcții de acțiune Pe baza acestei analize, am stabilit câteva direcții de acțiune. Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal sau CFR SA, vor fi susținute prin investiții și o administrare mai profesionistă, pentru că au un rol esențial în funcționarea economiei. În același timp, pentru companii cu rol strategic, precum Avioane Craiova sau Romaero, deciziile vor fi luate coordonat între instituțiile implicate, pe baza unor analize și audituri independente, astfel încât să fie clar cum poate fi valorificat mai bine potențialul lor industrial. Acolo unde este nevoie de modernizare, avem în vedere alinierea la modele europene, cum este cazul Companiei pentru Controlul Cazanelor (CNCIR), care va fi reorganizată pentru a deveni o structură mai competitivă și mai apropiată de standardele operatorilor similari din Europa. Companiile cu probleme (pierderi, subvenții în creștere an de an), precum CFR Călători, Metrorex sau TAROM, intră într-un proces de redresare operațională, cu măsuri de eficientizare și expertiză internațională. Nu mai putem să prelungim situații care produc pierderi an de an. Unde există suprapuneri și ineficiență, vom face fuziuni și integrări. De exemplu, în cazul unor companii precum Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret, scopul este reducerea costurilor și creșterea eficienței. Victimele sigure Iar acolo unde companiile nu mai au viitor, le închidem treptat și ordonat. Cazuri precum CFR Marfă sau Petrotrans arată de ce această reformă nu mai poate fi amânată. Nu mai putem accepta situații în care companii aflate în faliment de ani de zile continuă să consume bani publici. Petrotrans este o companie aflată în faliment din 2007, care nici astăzi nu este lichidată complet, dar care a continuat să genereze costuri pentru stat, inclusiv plăți anuale pentru active care există doar pe hârtie. Companii listate la Bursă În paralel, este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia. Statul va rămâne acționar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menținut integral. Printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română. Procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Această etapă va contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, la creșterea transparenței și la o performanță mai bună a companiilor de stat. Acesta este doar primul pas. În următoarele 30 de zile vom lansa un nou val de evaluări, pe baza unor criterii legate de importanța strategică și situația financiară a companiilor, promite Ilie Bolojan. Recomandarea autorului: PSD atacă decizia lui Bolojan de a privatiza companii de stat: „Reprezentanții partidului s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului”
Companiile petroliere americane au fost interesate, dar nu și-au luat angajamente pentru a opera în Venezuela
„Am avut o întâlnire excelentă cu directorii din industria petrolieră. Am încheiat un fel de înțelegere”, a declarat Trump reporterilor vineri seară, în timp ce se pregătea să plece spre Mar-A-Lago pentru weekend. „Vor veni cu sute de miliarde de dolari.” Însă, când secretarul Energiei, Chris Wright, a fost întrebat dacă au fost luate angajamente ferme în urma întâlnirii, acesta a declarat pentru CNN că există un „interes imens”, dar nu a precizat că s-a ajuns la vreun acord. Wright a declarat că Chevron, ultima companie americană care operează în Venezuela, le-a spus oficialilor federali că vede o „cale de a-și crește producția cu 50% în următoarele 18 până la 24 de luni”, dar nu a angajat finanțare în acest sens. Anterior, în cadrul întâlnirii, Trump a declarat că companiile petroliere vor investi „cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor” pentru a construi infrastructura petrolieră a Venezuelei. Companiile au cerut garanții de securitate Wright a spus că această sumă de bani ar fi suficientă pentru a dezvolta industria petrolieră a țării în următorul deceniu, dacă Venezuela „va fi pașnică și va deveni o țară cu mai multă lege și un mediu de operare mai bun”. Referindu-se la garanțiile de securitate solicitate de directori în timpul întâlnirii, Wright a spus: „ Dacă urmează să călătorești undeva, vrei să te simți bine în legătură cu locul în care mergi. Cred că aceasta este o afirmație mai generală.” „Trebuie să îmbunătățim climatul de afaceri și siguranța socială din Venezuela mult mai mult decât este astăzi”, a continuat el, adăugând că, în opinia sa, Venezuela se îndreaptă spre această traiectorie sub conducerea lui Trump. Venezuela este „neinvestibilă” Directorii generali ai companiilor petroliere nu s-au angajat public în legătură cu un acord cu Venezuela în timpul întâlnirii de vineri cu Donald Trump. Directorul general al ExxonMobil, Darren Woods, a declarat că țara este în prezent „ neinvestibilă”. Directorul general al ConocoPhillips, Ryan Lance, nu s-a angajat să opereze în țară, iar un oficial de rang înalt de la Chevron a detaliat operațiunile actuale ale companiei – mai degrabă decât planurile de extindere a acestora.
BlackRock: o companie controversată care a ajuns să controleze lumea
BlackRock Inc. este o companie multinațională de investiții înființată în 1988 și cel mai mare administrator de active din lume, cu 12,5 trilioane de dolari în active gestionate. Cu sediul la New York City, compania are 70 de birouri în 30 de țări și clienți în 100 de țări. Larry Douglas Fink este în prezent liderul companiei, care deține și funcția de președinte al Forumului Economic Mondial de când Klaus Schwab a demisionat anul trecut. Aflat pe locul 210 în clasamentul Fortune 500 a celor mai mari corporații, BlackRock s-a poziționat ca lider în industria ESG (mediu, social, guvernanță). Însă, este o companie controversată și din cauza implicării în industria combustibililor fosili, industria militară, precum și în violarea drepturilor omului în China. Compania cu cele mai multe acțiuni cumpărate din lume Are acțiuni cumpărate la companii precum: Nvidia, Apple, Microsoft, Amazon, Google, Meta, Tesla, Walmart, Exxon, JP Morgan, Oracle, Bank of America, Chevron, Coca Cola, Intel, AT&T, Starbucks, McDonald’s. A pompat 18 miliarde de dolari în 810 de firme europene pe durata pandemiei de COVID-19, arată Private Equity Insights. Financial Times a scris despre cum BlackRock a încheiat un acord de 11 miliarde de dolari cu Aramco, o companie de petrol și gaz natural de stat din Arabia Saudită. Bloomeberg informează că a investit și în Ucraina pe durata războiului până în 2025. Finbold dezvăluie că BlackRock are fonduri de criptomonede (Bitcoin și Ethereum) în valoare de peste 1 trilion de dolari. Medium scrie că BlackRock a ajuns să aibă impact asupra fiecărui aspect al vieții americanilor, asupra guvernelor, a agențiilor de informații, a companiilor farmaceutice și a industriei muzicii. Fiind lider în industria ESG, s-a implicat în cauze sociale pentru sănătatea publică, democrație și justiție. Documentele declasificate de CIA, FBI și Departamentul de Justiție al SUA arată că BlackRock a avut legături tulburătoare când vine vorba de finanțe și profit. BlackRock, acuzată pentru încălcarea drepturilor omului Potrivit European Ombudsman,a încheiat contracte cu Comisia Europeană. CNN scrie că o comisie specială a Congresului a investigat BlackRock (cel mai mare administrator de active din lume) și MSCI, unul dintre cei mai mari furnizori de fonduri indexate, pentru a stabili dacă investesc economiile americanilor în companii chineze care au fost băgate pe lista neagră de către guvernul SUA pentru probleme de securitate și încălcarea drepturilor omului. S-a confruntat și cu o plângere de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru presupusa contribuție la încălcarea drepturilor omului în întreaga lume prin investițiile făcute în industrii, arată The Guardian. „Prietenii Pământului SUA” și organizații pentru protejarea drepturilor popoarelor indigene din Brazilia au acuzat BlackRock de creșterea investițiilor în companii implicate în defrișarea junglei Amazonului, încălcând și drepturile comunităților locale. Compania este acuzată și pentru că ar fi transferat arme Israelului utilizate asupra zonelor populate de civili din Fâșia Gaza, iar potrivit Business & Human Rights Centre , compania nici nu a răspuns solicitărilor experților ONU de a înceta astfel de operațiuni. George Soroș chiar a criticat BlackRock pentru că a investit în mod greșit în companii chineze, acționând astfel împotriva intereselor naționale ale SUA. Compania a fost acuzată că ar fi fabricat armament pentru Armata Republicii Populare Chineze. BlackRock îmbrățișat cauze sociale de stânga până la revenirea lui Trump Compania a fost implicată în acțiuni de protejarea mediului. A abandonat susținerea politicilor climatice de când SUA au ieșit din Acordul Climatic de la Paris, potrivit Forbes. Într-un podcast de pe Heidrick and Struggles vicepreședintele companiei a dezvăluit că a promovat politicile LGBT în Asia. A colaborat cu Forumul Economic Mondial condus de controversatul economist și fondator Klaus Schwab și chiar a investit în Sweet Baby Inc. , un studio canadian de dezvoltare narativă și consultanță care s-a implicat în includerea conținutului narativ „WOKE” în jocuri video ca Alan Wake 2, God of War Ragnarok și Marvel Spider-Man 2. Însă, a renunțat la susținerea politicilor pro-diversitate, egalitate și incluziune (DEI) din 2025 după ce Casa Albă a declarat război deschis ideologiilor WOKE, scrie New York Post. Larry Fink, directorul companiei, are bune relații cu Donald Trump, președintele Statelor Unite, scrie WSJ. Sursa Foto: Envato/Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Cea mai mare FRAUDĂ postbelică din Germania. Procurorii germani au efectuat DESCINDERI la cel mai mare manager DE FONDURI din lume
Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot mai des cu probleme. Este înregistrat un val de insolvențe la privaţii din România
Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot cu mai multe probleme. Peste 980 de dosare de insolvență au fost depuse în octombrie anul acesta. Cu o creștere de 34,7% față de anul trecut, anunţă platforma de analiză financiară RisCo. Dacă privaţii se luptă cu insolvenţele, o serie de şefi din companiile statului stau pe salarii babane şi în acelaşi timp pe datorii colosale către bugetul de stat. Potrivit Antena 3, situaţia companiilor pe judeţe se prezintă astfel: Maramureșul a înregistrat cea mai mare creștere a insolvențelor de 411% faţă de anul trecut, cu 46 de dosare. Brăila: 375%, Sibiu: 240%, Vaslui: 233% sau Ilfov: +200%. Dacă ne uităm la domeniile afectate, cele mai lovite sunt agricultura construcţiile si transporturile. Mai exact firmele din domeniul cultivării plantelor nepermanente +163%, constructii instalații electrice sau tehnico-sanitare: +120%, iar în transportul rutier de mărfuri +88%. „Insolvenţele vor creşte în perioada următoare. Ele sunt consecințele măsurilor macro-economice luate în ultimele luni, respectiv creșterea de taxe, creșterea preţurilor la energie, la transporturi… Firmele încasează mai puţini bani. E oarecum normal, nu ne dorim acest lucru. În Agricultură există probleme, sunt afectate firmele mici, cele care beneficiază de mai puţine subvenţii, a fost şi seceta. Toate duc la insolvenţele unor firme. Noi ne așteptăm ca insolveţele să crească, urmează şi altele. Toate vor duce la o scădere a consumului şi, implicit, mai puţini bani în piaţă”, a declarat Cătălin Dumitrescu, director general RisCo. Topul companiilor de stat datoare la stat Şi, în timp ce privaţii se luptă cu insolvenţele, o serie de şefi din companiile statului stau pe salarii babane şi în acelaşi timp pe datorii colosale către bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trimite notificări pe bandă companiilor de stat pentru a-şi plăti datoriile. La date de 30 octombrie 2025, undeva la 250 de companii ale statului figurează cu datorii către fisc în valoare de 9,4 miliarde de lei adică 1,8 miliarde de Euro. ANAF cere acum plata urgentă a datoriilor şi a intrat într-o campanie amplă de transmitere de notificări. În cazul în care aceste companii nu ajung la înţelegeri, la eşalonări de plată, şefii Fiscului spun că vor proceda la executare silită – greu de crezut, totuşi că vor avea şanse reale cu unele companii de stat care sunt în diverse stadii – insolvenţă, faliment. În TOP 3 companii ale statului cu cele mai mari datori la buget, surpriză sau nu, pe locul întâi este Societatea Naţională a Căilor Ferate Române CFR SA cu un sold de 674.864.436 de lei. Această companie pare să fi devenit un sac fără fund pentru statul român şi, din păcate, până acum nici un management nu reuşeşte să o aducă la un nivel decent. Pe locul al doilea o altă companie de pe şine, respectiv CFR Marfă cu datorii de 432.990.195 de lei. Aici se complică treaba pentru că nişte conducători luminaţi, în loc să pună pe picioare această companie au băgat-o în insolvenţă şi în locul ei a răsărit Carpatica Feroviar România, aceasta dorindu-se a reabilita transportul de marfă pe căile ferate autohtone. FOTO – Captură video Locul trei Complexul Energetic Hunedoara cu 312.368.780 de lei datorii către stat. Aici este reţeta perfectă a unui faliment costisitor, instituţia plimbându-se prin insolvenţe, reorganizări, dar în acelaşi timp a fost locul numirilor politice la conducere, salarii gigantice, bonusuri inventate din pix dar şi o mulţime de grupări sindicale care au căpuşat banii statului, în definitiv.