Etichetă: companii

Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE a marilor platforme: Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi

Decidenții politici se gândesc să introducă o nouă taxă marilor companii din industria publicității pentru a mai astupa din gaura bugetară cauzată de deficitul ridicat al României. În acest context, la negocierile pe pachetul de măsuri fiscale, a fost propusă o taxă de 10% pe veniturile multinaționalelor care fac bani din publicitate. Inspirat de o inițiativă asemănătoare, demarată de politicienii germani și francezi, guvernul de la București ar putea analiza serios oportunitatea unei astfel de măsuri fiscale, menită să regleze un dese­chilibru vizibil: marile platforme internaționale obțin venituri consistente din publicitatea vândută pe piața românească, dar contribuie foarte puțin la bugetul statului. Gândul a cerut opinia economiștilor despre noua propunere avansată la negocieri. Dacă unii o cataloghează drept „probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, alții sunt sceptici în privința aplicării ei, având în vedere politicile de externalizare și optimizare fiscală, dar și caracterul global al marilor corporații transnaționale. Dragoș Cabat, analist financiar: „Multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim” „La nivel european s-a discutat despre taxarea acestor companii și chiar este într-un cadru mai larg făcut. E acea taxă minimă care se ia de la companiile multinaționale, pentru că multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim din punct de vedere fiscal, adică acolo unde sunt taxele cele mai mici pe care le pot plăti”, spune analistul financiar, Dragoș Cabat, pentru Gândul. Dragoș Cabat crede că pentru a evita externalizarea profiturilor marilor companii, este mai indicat de introdus o taxă pe cifra de afaceri. „Poți să pui o taxă pe cifra de afaceri, pentru că dacă pui o taxă de profit, companiile duc profitul dintr-o țară în alta. Deci mi se pare că este o soluție imperfectă la o problemă foarte frecventă și foarte importantă. Și atunci, ca orice soluție imperfectă, ea poate fi și criticată. Dar este probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, încheie Cabat. Adrian Mitroi, profesor ASE: „O soluție interesantă” „Mi se pare o soluție interesantă față de aia cu taxele pe tranzacțiile bancare, care era una absolut neverosimilă. Mai ales că este în același ton cu ceea ce vor să facă autoritățile federale din Germania și din Franța. Eu nu cred că vor reuși atât de mult 10%, dar la nivelul Uniunii Europene există și principial, dar și legal această foarte clară cerință că impozitele sunt aplicate pe cifre de afaceri la locul la care se obțin acele cifre de afaceri”, spune profesorul de economie, Adrian Mitroi, pentru Gândul. Adrian Mitroi se declară sceptic în privința capacității statului român de a taxa multinaționalele. „Deci nu cred că avem capacitatea să ordonăm o asemenea taxă, pentru că ați văzut câte discuții există pentru un banal impozit progresiv, care este și natural și firesc și recomandat de toată lumea”. Prof. Mircea Coșea: „Se dorește mai mult decât ceea ce se poate face” De cealaltă parte, profesorul de economie Mircea Coșea spune că „nu este entuziasmat” de o astfel de taxă. În schimb, el propune o negociere cu marile companii din industria publicitară ca o parte din procentul profitului să fie investit în „activități colective”. „Este o perioadă în care asistăm la lucruri extrem de interesante. Interesant e și ceea ce se dorește mai mult decât ceea ce se poate face. Eu nu sunt deloc entuziasmat de o astfel de idee. Ideea, de fapt, a apărut de mult, acum câtva timp, în SUA. Nu cred că se poate pune o astfel de taxă, pentru că există o serie întreagă de elemente care pot face ca aceste companii, fie să nu aibă profitul la vedere, fie să aibă prevederi de ordin contabil. Problema este că, până la urmă, o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc, pentru că sunt fonduri enorme pe care aceste mari companii le rotesc în toată lumea și ar trebui să fie impozitate cumva. O să citez aici un exemplu din literatura de specialitate. Un exemplu din Australia, când s-a încercat să se impună o astfel de taxă într-o altă formă, mă rog, ceva mai elaborat, nu s-a reușit, dar s-a ajuns la o negociere prin care aceste companii, în funcție de profitul pe care îl au – sume imense – un procent să investească în țara prin care acționează în așa-numite activități de interes colectiv, adică sportiv, recreativ, baze de sport, baze culturale, eventual chiar școli”, spune Mircea Coșea pentru Gândul. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, respectiv, arată o analiză ReportLinker, arată sursa citată. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabilă: Televiziunea – 52,2%,  digital  – 36,4%, OOH (publicitate outdoor) – 6%, radio – 4,9%, presa scrisă – sub pragul de 1% În 2024, televiziunea a demonstrat o stabilitate solidă ca mediu dominant și este estimată să ajungă la 406 milioane de euro, marcând o creștere de +10% față de 2023. Piața publicității digitale în România Datele privind piața digitală din România arată că aceasta și-a continuat traiectoria de creștere, atingând o valoare estimată de 283 milioane de euro în 2024. Această creștere a fost determinată de digitalizarea continuă, extinderea comerțului electronic și schimbările în consumul media. Google Search a dominat cheltuielile în publicitatea digitală, urmat de Display,

SRI, file de istorie: Oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice, sub lupă serviciilor de intelligence / Cazul companiei Solagra

SRI publică joi o serie de companii care, în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, erau interesate de spionajul economic, precum și de obținerea cât mai multor produse din industria și agricultura românească. Acestea au stat sub atenta supraveghere a serviciilor de intelligence românești, transmite SRI. „Sub lupa serviciilor de informații românești au stat și oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice cu activitate pe teritoriul național”, arată Serviciul Român de Informații. Exemplul Solagra, compania care deținea monopolul pe piața semințelor Unul din cazurile prezentate este și cel al companiei Solagra, atent monitorizată la acea vreme de serviciile de informații românești. Înființată în februarie 1940, societatea avea în consiliul de administrație atât români, persoane cu influență mare în zona agricolă și industrială specializată, cât și germani, factori de decizie în același domeniu. Solagra ajunsese să dețină monopolul semințelor oleaginoase în România (floarea-soarelui, rapiță, soia) și asigura atât contingentul necesar consumului intern, cât și o mare parte a consumului Germaniei, potrivit SRI. „Serviciul Special de Informații primise o informație, din sursă apreciată drept sigură, că specialiștii germani deplasați în România, la începutul activității Solagra, au avut și sarcina de a organiza rețele informative”, transmite SRI. Societatea a fost lichidată în vara anului 1944, după ce linia frontului a depășit zonele în care era cultivată masiv floarea-soarelui, iar partea germană devenise neinteresată de continuarea activității de producție, a cărei bază scăzuse considerabil. La momentul dizolvării, avea datorii mari și pierderi însemnate. Despre activitățile informative ale acționariatului și personalului Solagra nu sunt alte documente, posibil și pe fondul aderării României la Axă și al transferului de atenție către țările aliate. Nicușor Dan vrea implicarea SRI în combaterea evaziunii Dezvăluirile din istoria SRI vin la câteva zile distanță de când președintele României, Nicușor Dan, a anunțat public că se gândește să implice Serviciul Român de Informații în combaterea evaziunii fiscale. „Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală, și este nevoie ca instituțiile, inclusiv Serviciile, să se preocupe de problema asta și este o discuție dacă este sau nu este nevoie să modificăm, în sensul ăsta, Strategia Națională de Apărare”, a spus șeful statului pe 3 iunie. Ulterior, Nicușor Dan și-a nuanțat declarațiile în conferința de miercuri de la Palatul Cotroceni. „Serviciile de informații nu fac controale. Culeg informații. Controalele se fac de reprezentanții ANAF și, în măsura în care există suspiciuni de infracțiune, pot fi făcute de către Parchet. Există o prioritate în culegerea acestor informații. Zona de evaziune fiscală să fie o prioritate pentru Servicii. Asta este discuția generală despre controlul civil asupra serviciilor de informații. Una din măsurile/acțiunile care ne asigură că există un control civil este prezența unui director civil”. El a adăugat că „este nevoie de un director civil la SRI, cineva care a lucrat cu oamenii”. (detalii AICI) Sursa: SRI CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

De ce marile companii europene şi-au vândut flotele auto Tesla. Ce se întâmplă cu maşinile ajunse pe piața second-hand

Vânzările mașinilor electrice Tesla în Europa a cunoscut o scădere dramatică în primul trimestru din 2025, una dintre cauze fiind legate de faptul că unele companii de pe continent au renunțat la flotele auto ale lui Elon Musk. Dacă până acum, autovehiculele Tesla ajunse pe piața second-hand își păstrau cât de cât valoarea, acum deprecierea lor este abruptă și pe acest segment. Companiile europene sabotează Tesla. Flote întregi de mașini sunt out Cifrele de vânzări ale bolizilor Tesla în Europa au cunoscut o scădere de de 40% în primul trimestru din 2025, față de același interval al anului trecut. Iar perspectivele pentru trimestrul doi nu arată că lucrurile s-ar remedia în vreun fel. Una dintre cauzele prăbușirii vânzărilor este strict legată de faptul că unele companii de pe continent au decis să renunțe la flotele auto ale lui Elon Musk, scrie elpais.com. În Europa, mașinile de firmă reprezintă o cotă semnificativă a pieței auto. Pentru producători, pierderea acestui segment reprezintă o scădere considerabilă a veniturilor lor. Mai multe companii au decis să-și cedeze flotele Tesla. Printre ele, Rossmann, unul dintre cele mai mari lanțuri de farmacii din Europa, care și-a vândut mașinile Tesla anul trecut. A urmat acum Tscherning, o mare companie daneză de construcții. Nordicii au anunțat totul într-o declarație oficială: „Decidem cu cine conducem”. Acum va apela la „alternative europene” pentru a-și menține flota de mașini electrice. Decizia lui ELon Musk care a dus la prăbușirea Tesla Atunci când o companie alege un producător pentru vehiculele companiei sale, decizia nu poate fi decât una strategică. Ea va reflectă valorile companiei către clienții, partenerii și angajații săi, și asta deoarece imaginea mărcii auto capătă o importanță semnificativă. Tocmai din acest motiv, multe companii renunță la flotele lor Tesla din cauza imaginii pe care a dobândit-o marca de când Elon Musk a decis să-l sprijine pe Donald Trump. Iar asta nu are nicio legătură cu calitatea vehiculelor. Până acum modelele Tesla și-au păstrat mult mai bine valoarea decât majoritatea mașinilor electrice concurente. Totuși, această vânzare accelerată a flotelor companiilor a dus automat și la deprecierea acestora pe piața second-hand. Creșterea numărului de modele Tesla pe această piață a creat o situație deosebită de atractivă, deoarece prețurile mașinilor au scăzut semnificativ, iar acest lucru reprezintă o excelentă oportunitate pentru acei cumpărători cărora nu le pasă de imaginea mărcii. Totuși, situație ingrată ar putea compromite și mai mult vânzările de noi modele Tesla și ar pune practic pe butuci compania codusă de Elon Musk.

Bogdan Chiriţoiu, avertisment în perioada Paștelui: „Anunțarea unor majorări de prețuri poate încălca Legea Concurenței” / Cinci companii, sancționate

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a anunțat că declaraţiile prin care reprezentanţii unor companii îşi anunţă intenţiile de a majora preţurile la produsele pe care le comercializează pot conduce la coordonarea comportamentului concurenţilor şi la o creştere artificială a preţurilor pe piaţă. Aceste tipuri de acţiuni sunt sancţionate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale Reamintim că autoritatea de concurență a sancționat cu amenzi în valoare totală de 13.471.039 lei (aprox. 2,78 milioane euro) cinci companii din domeniul producției și/sau comercializării ouălor de consum din România, precum și asociația administrată de acestea (UCPR) pentru că și-au coordonat politicile comerciale referitoare la livrările de produse pe piață, cu facilitarea acestor acțiuni de către asociație, cu scopul de a crește artificial prețurile produselor sau cel puțin de stopare a scăderii prețurilor. Autoritatea de concurenţă precizează că fiecare companie trebuie să îşi stabilească independent politica sa comercială, iar anticiparea unui anumit preţ ce ar trebui practicat poate intra sub incidenţa prevederilor Legii Concurenţei. „Este firesc ca în perioada Sărbătorilor Pascale, cererea pentru anumite produse, cum sunt ouăle, să crească. Declaraţiile prin care reprezentanţii unor companii îşi anunţă, însă, intenţiile de a majora preţurile pentru produsele pe care le comercializează pot conduce la coordonarea comportamentului concurenţilor şi la o creştere artificială a preţurilor pe piaţă. Aceste tipuri de acţiuni sunt sancţionate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale şi europene, deoarece denaturează concurenţa şi prejudiciază consumatorii”, susţine Bogdan Chiriţoiu în comunicatul transmis. În plus, autoritatea de concurenţă atrage atenţia şi asupra faptului că o asociaţie poate fi considerată răspunzătoare de încălcarea regulilor de concurenţă atunci când deciziile, recomandările sau orice altă activitate întreprinsă de aceasta influenţează comportamentul companiilor, afectând concurenţa dintre ele. Cele cinci companii care se întâlneau, în mod frecvent, sub umbrela asociaţiei Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă companiilor să evite orice practici care ar putea încălca legislaţia concurenţei şi să se adreseze instituţiei cu privire la compatibilitatea iniţiativelor lor cu legislaţia în domeniu. Astfel, în cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constatat că reprezentanţii companiilor Toneli Holding, Avicola Lumina, Avicola Bucureşti, Albatros Gold, Super Eggs se întâlneau, în mod frecvent, sub umbrela asociaţiei, pentru a discuta problemele sectorului avicol, dar şi pentru a planifica acţiuni comune referitoare la activitatea de producţie şi livrare a acestora, schimbând informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, potrivit infirmațiilor agerpres.ro. În plus, autoritatea de concurenţă a impus UCPR mai multe măsuri, pe care aceasta este obligată să le pună în aplicare: să nu dezvăluie membrilor săi date individualizate pe societate, ci doar informaţii agregate la nivel de asociaţie; să furnizeze accesul complet la aceste informaţii agregate şi companiilor neasociate care solicită accesul pe motivul interesului lor de a-şi pregăti intrarea pe piaţă; să informeze asociaţii cu privire la modificările aduse sistemului de circulare a informaţiilor în cadrul asociaţiei. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pe piața lucrărilor de construcții de locuințe. Care sunt indiciile autorității Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele