Corsair Frame 4000D – o carcasă foarte personală (review)
Corsair a decis să redefinească conceptul de „custom PC” cu noua sa lansare, Corsair Frame 4000D. Nu mai vorbim doar despre o simplă carcasă, ci despre o platformă modulară care promite să transforme procesul de asamblare într-o experiență creativă totală. Bazată pe șasiul lui 4000D, noua variantă „Frame” elimină barierele estetice rigide, oferind utilizatorului control deplin asupra fiecărui element fie el vizual sau ascuns. Să luăm întâi, pe rând, feature-urile standard ale carcasei, de avut în vedere până ajungem la partea de modularitate. Aici e importantă de menționat, pentru modelul Frame 4000D, implementarea sistemului versatil de montare a ventilatoarelor numit InfiniRail. Acest sistem de montare multipunct din oțel, accentul pe oțel aici, oferă o flexibilitate enormă pentru configurațiile ventilatoarelor frontale și de plafon. Pur și simplu glisezi șina pentru a monta ventilatoare de până la 200 mm frontal sau 140mm în tavan exact acolo unde ai nevoie, fără limitările punctelor fixe de montare. Frame 4000D este compatibilă by default cu sistemele BTF, project zero sau Stealth, are și diferite shroud-uri pentru ascunderea cablurilor și, bineînțeles, sistem anti-sag pentru plăcile video mai babane. Permite montarea plăcilor video de până la 430 de mm, surselor lungi de până la 220mm și a turnurilor de răcire pe aer a CPU-ului de până la 170mm. Iar pentru cabluri ai loc berechet în spate, circa 37mm, cât să fie fericit și cel mai exigent organizator de cabluri dintre voi. Ce vedeți pe ecran este configurația asamblată live în cadrul ediției de anul acesta a Comic Con-ului, totul în acest frumos Frame 4000D. Sub capotă avem un Ryzen 9 9950X3D instalat pe o placă de bază chipset x870e, ținut în frâu de un Corsair Nautilus de 360mm, susținut de un NVIDIA RTX 5080, 32 de GB RAM de 6000 de megatransferuri pe secundă tot de la Corsair și, dacă tot am apelat la ei, alimentat de o sursă corsair RM1000X Shift. Și prin build am mai piperat ventilatoare tot Corsair, că na, era aiurea să combinăm fix la final. Punctul central al acestei noi experiențe este, fără îndoială, The Frame Configurator. Acest site online îți permite să „clădești” carcasa de la zero, ca la mașini, alegând culori și finisaje diferite pentru structura de bază, panourile exterioare și elementele interioare. Momentan ai de ales între alb și negru pe diferite componente, dar sunt sigur că, dacă este suficient interes, pot apărea și culori mai nebune precum fac concurenții de la Hyte de exemplu. Ai o sursă mai urâtă și vrei să nu se vadă deloc nici când e deschisă carcasa? Poți face asta, vrei 3 USB-C-uri pe panoul frontal? Poți alege versiunea Elite a panoului de I/O. Vrei extra ventilație în dreptul sursei? Once again, poți și asta. Carcasa păstrează ADN-ul de airflow al seriei 4000, cu suport generos pentru radiatoare de 360mm și managementul cablurilor cu care ne-au obișnuit cei de la Corsair. Pe numărate, poți instala 9 ventilatoare de 120mm sau chiar 12 dacă optezi pentru un panou frontal care permite așa ceva. Și prin permite a se înțelege că nu pui sticlă frumoasă ca să se vadă bine în PC și o obturezi instant cu 3 ventilatoare, e porcesc, poți oricând să muți input-ul de aer prin lateral. Exact modularitatea aceasta este cea care o scoate din mulțime. Și la urma urmei, beauty is in the eye of the beholder, dacă așa vrei tu ca posesor, cine te poate opri. Totuși, această libertate creativă vine cu un preț care te face să ridici puțin din sprânceană. Deși ideea de modularitate este lăudabilă, și carcasa pleacă într-adevăr de la un preț redus, ecosistemul Corsair pare să fi împrumutat câteva strategii din industria jocurilor video, unde „DLC-urile” sunt la ordinea zilei. Să luăm, de exemplu, panoul metalic pe care montezi placa de bază: Dacă vrei versiunea cu RapidRoute 2.0, adică mai multe găuri să redirecționezi cabluri după bunul plac, extra 10 dolari. Zic ok, nu e așa rău, dar dacă vrei același motherboard tray versiunea Elite, Metheorite Aluminium… 80 de dolari extra, cam cât o carcasă budget. Sau mult râvnitul ecran LCD care poate fi montat pe lateralul carcasei. Este un accesoriu spectaculos, care schimbă radical aspectul build-ului, dar care costă nu mai puțin de 250 de dolari. Ai putea crede că, la prețul unei plăci video mid-range de acum câțiva ani, primești tot ce ai nevoie în cutie. Ei bine, nu chiar. Pentru a monta acest ecran pe lateral, vei descoperi că ai nevoie de un LCD Mounting KIT, care te mai ușurează de încă vreo 40 de dolari. Corsair Frame 4000D pornește de la 105 dolari și poate atinge și 500 în funcție de opțiunile bifate. Toate se livrează separat. Cam atât pentru astăzi, sper că acest material v-a ajutat măcar să vă faceți o idee cam ce puteți face. V-ați face pe bucăți o carcasă precum Corsair Frame 4000D sau o lăsați standard? Ați fost la Comic Con să ne urmăriți cum am asamblat live un PC în ea și cu ocazia asta să vedeți toate aceste piese extra separat? Și bineînțeles, puteți oricând să apelați la colegii noștri de la zona.store, pentru următorul vostru PC asamblat cu drag și testat fără milă, găzduit poate chiar în această carcasă Corsair Frame 4000D, cine știe.
FSP VITA PM 850W, putere pe bune pentru un PC serios (review)
Azi vorbim despre o sursă și e posibil ca deja în capul tău să se fi aprins ledul „Not Funny” pentru că sursa este una dintre cele mai ignorate și în același timp cele mai importante componente dintr-un PC, halal paradox. Toată lumea vorbește despre ultimul procesor și ultima placă video, dar puțini se uită la componenta care trebuie să țină tot sistemul stabil atunci când un GPU lacom începe să tragă serios din priză. Și o să vorbim despre un model al taiwanezilor de la FSP Technology, unul dintre cei mai mari producători OEM/ODM de surse de alimentare la nivel global. Un nume care nu are nevoie de prea multă introducere, chiar dacă pe piața românească e mai puțin cunoscut. Iar dacă termenii OEM/ODM te-au băgat puțin în ceață, ideea e că FSP nu este doar un brand care-și pune sigla pe o sursă făcută de altcineva, ci o companie care proiectează și produce surse in-house. Un detaliu care contează atunci când vine vorba de consistența calității. Și modelul despre care vorbim azi este VITA PM 850W, una dintre cele mai noi surse ale companiei, certificată 80 PLUS Platinum și gândită pentru genul de sistem actual pe care îl vezi des în 2026. Cu procesoare puternice și plăci video high-end. Am testat-o atât cu o mașină profesională de test, cât și într-un sistem desktop care a inclus o NVIDIA GeForce RTX 5080. În acest review sunt cuprinse și opiniile colegilor mei de la Zona Store, Bogdan și Tudor, dar și ale lui Cezar de la IT Direct. FSP VITA PM 850W, design și construcție Fizic, VITA PM 850W arată discret și serios. Are o carcasă complet neagră cu finisaj mat, fără artificii vizuale. Singurul accent de culoare e logo-ul FSP scris cu albastru pe lateral. Iar pe panoul posterior, FSP și-a pus sloganul, „Power Never Ends”, pe care îl vei aprecia sau îl vei ignora cu grație. Grila ventilatorului are o formă hexagonală cu un triunghi în mijloc, care îi dă, cel puțin pentru mine, un aer aproape mistic. În ansamblu construcția se simte solidă și bine finisată. Fiind o sursă modulară, toate cablurile sunt detașabile și se conectează direct în panoul de conectori, curat și bine organizat, cu mufele etichetate astfel: PERIPHERAL, CPU, PCIe, 12V-2×6 și MOTHERBOARD. Pe partea de cabluri, avem tradiționalul 24 de pini pentru placa de bază, lung de 600 mm, două cabluri CPU 4+4 pini, de 700 mm fiecare, două cabluri PCIe 6+2 pini cu câte un conector secundar pigtail, 650 mm + 150 mm, cabluri SATA și Molex pentru periferice și cablul 12V-2×6 pentru plăcile video de ultimă generație. Sursa pare ușoară față de altele din același segment de preț. Nu e neapărat un semnal de alarmă, dar e un detaliu pe care probabil cei mai atenți îl vor observa. În afară de cabluri, VITA PM 850W are în cutie și un accesoriu pentru cablul de 24 de pini care îți permite s-o pornești fără să fie conectată la un PC. Accesoriul este util de exemplu când umpli un custom loop cu lichid și ai nevoie să dai curent doar pompei fără să pornești tot PC-ul. Cablurile sunt unul din punctele discutabile al acestei surse. În imaginile oficiale FSP, ele par mai elegante, aproape ca niște cabluri individuale, dar în realitate sunt lipite între ele, într-un format mai rigid, cauciucat, de tip bloc. Nu au manșoane individuale, iar comparate direct cu variantele de la Corsair RMX, sunt mai greu de aranjat estetic într-un build foarte curat. Cel mai vizibil este la cablul de 24 de pini, cel care se vede în orice carcasă cu panou lateral transparent. Dacă îți faci un sistem deschis, cu RGB și o tematică specială, cablurile astea ar putea să nu arate exact cum vrei. Pe de altă parte, acest lucru se poate rezolva rapid cu niște prelungiri de cabluri sleeved. Flexibilitatea firelor e bună, compoziția de cupru pare corectă și, ca să fiu sincer, multe surse din aceeași zonă de preț au o problemă de aspect la cabluri. XPG-ul, spre exemplu, e într-o situație similară. Dar, dacă urci în zona premium, Be Quiet sau Corsair stau mai bine la acest capitol. Specificații și compatibilitate Sursa respectă standardul ATX 3.1 și vine cu conector nativ 12V-2×6 pentru plăcile video de generație nouă, capabil să susțină sike-uri de putere mai mari față de clasicul 8-pin. Standardul ATX 3.1 vine, față de ATX 3.0, cu o mufă reproiectată pentru placa video, iar asta ar putea să liniștească un pic utilizatorii care sunt speriați de incidența cazurilor de conectori topiți. Sursa FSP VITA PM 850W vine cu două cabluri PCIe și două de CPU, suficiente pentru marea majoritate a configurațiilor actuale. Totuși, mare atenție la plăcile Radeon, unele modele de RX 9070XT au trei conectori PCIe de 8 pini. Condensatorii sunt japonezi, clasa 105°C, cam cei mai buni la acest moment. Circuitul pentru +5V și 3.3V este implementat prin design DC-to-DC, care asigură stabilitate mai bună față de topologiile mai vechi. Protecțiile acoperă toată plaja: OVP, OCP, OPP, OTP, SCP, UVP, SIP și NLO. Alimentarea universală 100-240V funcționează fără niciun switch manual, spre deosebire de sursele de generație mai veche care aveau un selector fizic. Model FSP VITA PM 850W Putere totală 850W Certificare eficiență 80 PLUS Platinum Standard ATX 3.1 / PCIe Gen 5.1 Garanție 10 ani ELECTRICE Șina +12V 70A / 840W Șina +5V 20A Șina +3.3V 20A Șina +5VSB 3A Șina -12V 0.3A Eficiență tipică >92% Tensiune de intrare 100–240V AC (universal) Frecvență de intrare 50–60Hz CONSTRUCȚIE Ventilator 120mm lagăr hidraulic (HYB) Condensatoare Japoneze, clasa 105°C Dimensiuni 140 x 150 x 86 mm Cablare Complet modulară CABLURI INCLUSE Motherboard 24-pin 1x, 600mm CPU 4+4-pin 2x, 700mm PCIe 6+2-pin 2x, 650mm + pigtail 150mm PCIe 12V-2×6 1x, 700mm (braided) SATA 1x cablu, 4 conectori SATA/Molex 2x cabluri PROTECȚII Protecții active OVP, OCP, OPP, OTP, SCP, UVP, SIP, NLO Ventilatorul folosit la răcire este de tip FDB (Fluid Dynamic Bearing) și se rotește, conform producătorului, la mai puțin de 500
GIGABYTE X870E AERO X3D WOOD, o placă de bază cu personalitate (review)
Nu sunt expert în plăci de bază, ba chiar acesta este primul meu review de acest fel, dar tocmai de asta GIGABYTE X870E AERO X3D WOOD a fost un bun punct de plecare. Poate nu din prima clipă, dar îndată ce am deschis cutia și am ridicat-o am știut că e o placă de bază high-end. Nu doar pentru aspectul extrem de îngrijit sau perfecțiunea detaliilor, ci și datorită greutății ieșite din comun, de circa 2.3 kg. Deși cutia e destul de simplă la prima vedere, prin contrast conținutul e cum nu se poate mai extravagant. Tematica Wood, a fi sau a nu fi lemn? Această placă de bază naște o dispută chiar de la început din cauza temei ei centrale, lemnul. GIGABYTE vorbește despre un finisaj wood grain sau wood texture finish și o estetică inspirată din natură, fără să explice că nu e lemn adevărat, pentru că nu e. Tom’s Hardware notează că GIGABYTE folosește un material premium cu finisaj care imită lemnul („premium architectural-grade material”). Cât de bine arată rămâne, ca întotdeauna, la latitudinea celui care se uită și mai concret în cazul unui produs comercial, a celui care plătește. N-am știut din prima că nu e lemn și nici nu m-am gândit la asta. Colegul meu Bogdan, care are mai multă experiență cu plăcile de bază, a observat imediat și a comparat imitația cu un volan de Dacie îmbrăcat într-un plastic care aduce a lemn. Comparația e dură, dar nu total nedreaptă, dacă te aștepți la furnir veritabil cum ai găsi pe o carcasă Fractal Design North sau Corsair, o să fii dezamăgit. Dar, dacă privești placa detașat, fără așteptări, mi se pare că arată bine. Chiar, foarte bine. Accentele de lemn apar pe capacul VRM-urilor și în zona sloturilor M.2 și se îmbină cu un PCB predominant alb și heat sinkuri argintii. GIGABYTE a adăugat și pull tab-uri din piele ecologică pe heat sink-urile M.2, un detaliu drăguț pentru design și funcționalitate care ajută când trebuie să scoți heat sink-ul fără să zgârii aluminiul sau propriile degete. AERO este gama albă (alb-argintie) a GIGABYTE, o regăsești și pe plăcile video și pe laptopuri, iar X870E AERO X3D WOOD este vârful de gamă al acestei linii. GIGABYTE X870E AERO X3D WOOD e disponibilă și în varianta DARK WOOD, cu aceleași accente dar în nuanțe mai închise, ca de nuc. GIGABYTE X870E AERO X3D WOOD, construcție și accesorii Și pentru că vorbeam la început de greutate, aceasta se datorează shield-ul metalic de pe spatele plăcii, care rigidizează considerabil întreaga structură, și heat sink-urilor masive de la VRM-uri, realizate din aluminiu de bună calitate. O nemulțumire ar fi că heat-sink-ul de la northbridge e fix ceea ce face accesul la bateria BIOS incomod, dar privit în ansamblu nu e ceva dramatic. Cutia în sine e simplă, aproape banală (complet diferită de cutiile uzuale GIGABYTE). Eu zic ca e o decizie de design care se potrivește cu tema inspirată din natură a plăcii. Și asta mă duce cu gândul la o idee pe care am auzit-o de mai multe ori în ultima vreme: lemnul este cel mai rar material din univers, mult mai rar decât diamantele sau aurul. Poate de asta nu l-a folosit GIGABYTE? Accesoriile sunt cele obișnuite: o antenă Wi-Fi cu sistem de prindere nou (fără șuruburi, tip EZ-Plug), două cabluri SATA, un conector pentru panoul frontal care te ajută să organizezi mai ușor cablurile mici de pe carcasă, trei seturi de paduri de cauciuc pentru SSD-urile M.2 și manualul de utilizare. Plus un breloc metalic cu logo AERO, care va face fericit un anumiți cumpărători și va fi ignorat de toți ceilalți. GIGABYTE X870E AERO X3D WOOD, specificații Placa folosește cipsetul AMD X870E, cel mai capabil cipset disponibil în momentul de față pentru procesoarele AMD Ryzen din seriile 7000, 8000 și 9000 pe socket AM5. Ca să înțelegem ușor ierarhia, X e gama de top, urmată de B și A. Deci, X870E e top. Memoria RAM suportată este DDR5, cu până la patru module și viteză de până la 9000 MT/s în overclock, o performanță mai mult decât suficientă pentru orice scenariu realist. Totuși, în tradiția AMD, nu vă faceți prea multe speranțe la astfel de viteze cu excepția cazului în care memoria pe care vreți să o cumpărați e pe lista QVL a plăcii. Pentru stocare ai patru sloturi M.2: două cu interfață PCIe 5.0 (generația cea mai rapidă acum) și două cu PCIe 4.0, plus patru porturi SATA pentru cei care mai au hard-disk-uri. Heat sink-urile M.2 au sistem de prindere fără unelte, un avantaj pentru cel care montează sau înlocuiește SSD-uri frecvent. Și partea de rețea sună bine: două porturi LAN de 5 Gigabit și Wi-Fi 7, care înseamnă că nu vei fi limitat de placă de bază în nicio situație legată de conectivitate. Multe plăci de bază sunt încă pe 2.5 Gbps, pe o singură interfață, deci e clar că avem de-a face cu o placă de bază „supradotată”. Pe panoul din spate ai trei porturi USB-C (două la 40 Gbps și unul la 20 Gbps) și opt USB-A 3.2 – din nou, semnificativ peste medie. La interior, placa oferă două headere USB 3.2, care pot fi utile pentru carcasele care vin cu mai multe porturi frontale USB. Pe de altă parte, un singur USB-C interior este un minus față de tendința actuală, mai ales că tot mai multe carcase vin cu USB-C pe față. Iluminatul RGB e acolo, dar discret, placa are trei headere ARGB și un singur header RGB clasic, pentru cei cu leduri mai vechi. Fără iluminare activă pe placă în sine, ceea ce se potrivește cu filozofia AERO: „Eleganță, nu showoff”. Headerele pentru ventilatoare, 8 la număr, sunt distribuite pe toată suprafața plăcii și ajung pentru orice sistem de răcire. Pentru că nu mai există nici un produs în care să nu fie implicat AI-ul, GIGABYTE menționează și o serie de tehnologii de proiectare a PCB-ului bazate pe inteligență artificială: AI-ViaFusion, AI-Trace și AI-Layer. Acestea optimizează, pe
ROG RYUO IV 360mm ARGB – Un cooler AIO atât de masiv că rivalizează turnurile tradiționale pe aer (review)
Am început în forță, știu, dar trebuie să îl vezi în realitate pe ROG RYUO IV, indiferent de versiune, fie ea SLC sau normală, pentru că ambele folosesc sistemul imens de pompă + ecran care vine deasupra. Dar hai să revenim puțin în formatul cât-de-cât standard al unui review de Cooler AIO și să începem cu începutul. ROG RYUO IV 360mm ARGB este, după cum intuiți după nume, a 4-a iterație a seriei RYUO de coolere cu apă de la Republic of Gamers. Aceasta este soluția lor premium capabilă în general să se bată cot la cot cu cele mai puternice procesoare disponibile. Și acum vine întrebarea inevitabilă: Oare reușește asta și cu cele mai noi procesoare atât din tabăra roșie cât și din cea albastră? Hai să vedem împreună cu un mic studio de caz specific, anume cel mai nou procesor lansat de AMD, adică regele gamingului, noul Ryzen 7 9850X3D. Design/Construcție Să începem totuși cu o descriere vizuală, să vedem direct din cutie cam cum se prezintă RYUO IV, pentru că are niște feature-uri foarte diferite și posibil interesante în același timp. E greu să vezi acest device și să nu țipi ROG, este cel mai Republic of Gamers cooler posibil, privit din orice unghi. Este agresiv dar în același timp calculat. În cutie regăsim radiatorul care atinge lățimea de 400mm, solid, plin de lamele de aluminiu alături de 3 ventilatoare preinstalate MF-12C ARGB capabile de un foarte decent 56.66 CFM. Acestea au și niște secțiuni de plastic transparent pe lateral ca efectul de lumină să se scurgă și pe respectivele laturi. Efectul se numește AURA Edge. Tot în cutie găsim și ecranul și mecanismul cu slider care stă pe pompa lui RYUO IV care, odată asamblate ocupă aproape 14 cm înălțime. Uitați-vă cum iese în evidență pe buildul nostru alături de un RTX 5070 Founders Edition. Și da Ecranul este removable, ca să-l dai la o parte pe durata montării, să nu fie în drum. Apropo de slider, este o soluție foarte creativă pentru problema instalării, o problemă creată tocmai de faptul că tot ecranul este masiv. Deci cumva ASUS și-au creat singuri problema care a necesitat această soluție creativă. Tot sliderul se poate demonta în cazul în care vrei să schimbi orientarea ecranului. De ce ai face asta? Pentru builduri reversed, desigur, un lucru bun de avut în vedere pentru astfel de AIO-uri inspirate de Panorama-ul celor de la Tryx. Socketurile compatibile pe care poți monta acest AIO sunt: AM4 și AM5 de la AMD și LGA 1851, 1700, 1200 și 115x de la tabăra albastră, adică Intel. Tot hardware-ul necesar se regăsește bine catalogat dar pe care nu l-am desfăcut din toate pungulițele lui ca să nu le încurcăm pe viitor, așa că va trebui să vă mulțumiți cu această poză bine ordinată de pe site-ul producătorului. 400 de mm lungime a tuburilor este mai mult decât suficient pentru majoritatea carcaselor Mid Tower, fie ele Dual Chamber sau chiar Triple Chamber, adică noul Corsair Air 5400. Ba chiar m-aș hazarda să zic că ar merge și în Full Towers fără mari probleme. Tot la capitolul tuburi merită menționat că sunt foarte maleabile și îmbrăcate într-un material foarte rezistent care nu pare că va pierde apă aproape deloc în timp. Acum nimic nu este garantat și nu am cum să prezic dacă am dreptate sau nu deci voi reveni peste 2-3 ani cu un update, daca e cazul 🙂 Pentru cei care vor să folosească o carcasă mai mică sau au un amplasament al coolerului care nu cere tuburi foarte lungi, care doar ar încurca estetica general curată a sistemului, există și versiunea SLC, care reduce lungimea respectivelor tuburi de la 400mm la jumătate, adică 200mm lungime și le poziționează central, pentru acces facil și simetric. În teorie, poate avea un efect bun asupra răcirii, pentru că pompa livrează lichidul încălzit de procesor mai rapid către radiatorul unde aceasta este disipată. Sistemul de conectare în serie a ventilatoarelor ARGB elimină haosul cablurilor, reducând numărul acestora de la șase la unul singur. Printr-o conexiune unică se asigură atât alimentarea motorului, cât și controlul iluminării, facilitând un montaj rapid și un aspect interior mult mai ordonat. Performanță Ecranul curbat de 6.67 inchi, rezoluție 2K și rată de refresh de 60Hz, nu este extrem de luminos decât în plaja superioară a procentului reglabil din aplicația dedicată. Cam trebuie să-l ții la 80% sau mai mult ca să poți vedea clar imaginile redate de acesta de la distanță. Bine, acum poate scădem puțin și în funcție de cum îți construiești carcasa și cât de multă lumină emană ventilatoarele folosite la interior, deci nu e exact science. Pentru mine, în redacție în zilele luminoase, cam am stat constant la 100%. Aplicația de care vei avea nevoie ca să controlezi tot ce poți controla în legătură cu ROG RYUO IV, indiferent de versiunea folosită, este Asus Info HUB. Aici vei monitoriza date despre sistem, temperaturi, utilizare, frecvențe etc. De asemenea poți schimba imaginea sau filmulețul care rulează pe ecranul curbat. Acum sincer nu înțeleg, dacă tot ai acest ecran curbat de ce ai separa afișajul în 2, ca să ai pentru fiecare latură ceva diferit. Parcă îi strică tot farmecul, tot sensul existenței, hai să instalăm un ecran curbat șmecher și să le dăm posibilitatea să îl folosească ca și cum ar avea 2 panouri perpendiculare, ca să se ducă tot efectul. Nu, hai să-l folosim normal, că deaia e așa frumos. Dacă ar fi să fiu puțin chițibușar, atunci i-aș reproșa lui RYUO IV că la rotații maxime poate deveni ușor zgomotos în comparație cu alte coolere testate recent. Am testat desigur cu Cinebench-ul dat în blană, dar și cu OCCT-ul pus pe stress test. Ambele au returnat valori în jurul a 84-85 de grade Celsius maxim în cel mai intens grad de utilizare al lui Ryzen 7 9850X3D, care a fost configurat în regim de Overclocking pe placa de bază ROG x870E Crosshair Dark Hero, setări comparabile cu standardul
ROG X870E Crosshair Dark Hero – Vrei Overclocking stabil? Hai să discutăm despre Dark Hero
Cu ocazia multelor ore petrecute în Arc Raiders, vorbesc de parcă nici nu îmi face plăcere să joc oricum jocul acesta, ca să testez componente, am zis hai să mai forțez puțin noul procesor Ryzen 7 9850X3D-ul celor de la AMD, totul la rezoluție 2K, și împreună cu niște top-end hardware a celor de la ASUS. Test bench-ul nostru a fost iarăși modificat ca să susțină noua placă de bază a celor de la ASUS ROG, nume complet x870E Crosshair Dark Hero. Pe aceasta am instalat 32 de Giga de RAM TridentZ 5 de 6000 de MegaTransferuri pe secundă de la G.Skill și noul SSD PCIe Gen 5 Samsung 9100 Pro de 1 Tera, totul completat de același GeForce RTX 5070 Founders Edition. Răcirea a fost asigurată de noul AIO Ryuo IV de 360mm tot din grădina Republic of Gamers. Ce e de zis despre noul Dark Hero X870E al celor de la ROG? Este noua navă amiral care rafinează tot ce a fost bun la toate versiunile anterioare, fiind construită special pentru a gestiona arhitectura complexă a celor mai noi procesoare chipset AM5. Vizual, aceasa păstrează estetica Dark, cu un design ușor monocrom, stealth care dă un aer premium oricărui build. De iluminare se ocupă ecranul de pe I/O, ecran configurabil prin Armoury Crate. Suntm câteva feature-uri foarte interesante despre care putem vorbi. În primul rând avem noul Q connector care vine să ușureze instalarea și cablarea necesară în jurul AIO-urilor care răcesc procesorul. Ideea e foarte bună dar ușor limitativă pentru că vei fi constrâns la AIO-uri din portofoliul ROG compatibile, iar numărul lor este momentan destul de scăzut. Tot la capitolul instalare ușoară includem și diversele Q Release-uri, Q Latch-uri sau Q-Slide atât pentru slotul plăcii video dar și pentru Heat Sink-urile care țin ascunse cele 5 SSD-uri. Din aceste 5 SSD-uri 2 sunt PCIe Gen 5 și 3 sunt Generația 4, iar ultimul, M.2.5, are dimensiuni foarte reduse, mărime 2230, ceva ce nu am mai văzut de mult pe o placă de bază mărime normală, adică dimensiune și format ATX. Ce e și mai interesant însă este faptul că SSD-ul principal, slotul M 2.1, are un heatsink mult mai complex, care-i asigură răcirea cu ajutorul unui 3D vapor chamber. Unele SSD-uri PCIe Gen 5 chiar au mare nevoie de acest transfer rapid de căldură asigurat de acest Vapor Chamber ca această căldură să fie disipată ulterior de airflow-ul carcasei. În mod evident că nu am putut testa acest lucru în amănunt și cu precizie pentru că test bench-ul meu este în aer liber, eu nu am un airflow al carcasei, depind mult de temperatura ambientală. Dar folosind camera termală dar și atingând pur și simplu heatsink-ul pot spune că într-adevăr, căldura emanată de 9100 Pro-ul cu care am decis să chinui răcirea este mutată foarte eficient către partea superioară a heatsink-ului. Memoria RAM maxim suportată este acum 256GB, cam cât valoarea unei garsoniere în berceni, la o frecvență maximă de 9600 de Megatransferuri pe secundă și pentru troubleshooting avem în continuare acel panou LED numit Q-Code extrem de util care este flancat de butoane fizice dedicate pentru On/OFF/Reset. De stabilitatea curentului livrat către procesor se ocupă un sistem de faze 20+2+2, majoritatea pe 110A deci poți sta liniștit că orice procesor socket AM5 curent sau viitor va fi alimentat cu cel mai curat curent posibil. Desigur că pe lângă toate aceste feature-uri fizice avem și update-uri la nivel de software. Poți acum să-ți configurezi sistemul de răcire cu ajutorul AI-ului, cu AI Cooling II, poți face Overclocking cu AI Overclocking sau poți apela la AI Advisor în limbaj natural ca să înțelegi mai ușor tot ce poate face cea mai nouă placă de bază ASUS. Sau dacă vrei și mai multă viteză în procesare AI poți apela la AI Cache Boost ca să injectezi un boost de performanță în diferitele inferențe rulate local. Dacă overclockingul automat cu ajutorul AI-ului nu este suficient pentru tine și știi ce faci poți activa Dynamic OC Switcherul prin care schimbi între 2 comportamente diferite în funcție de nevoi. Combinat cu noul Core Flex, placa îți oferă un control granular asupra modului în care procesorul reacționează la temperatură și consum introducând un nivel de versatilitate superior profilelor standard de Overclocking. Granularitatea meniului avansat de Overclocking din BIOS-ul lui Dark Hero te poate copleși, dar, în același timp, pentru un cunoscător, este mană cerească. Poți șurubări după bunul plac să modifici cât mai multe caracteristici, iar dacă știi ce faci poți extrage o tonă de extra performanță din procesorul selectat. Sincer acum 9850X3D pare că nu este chiar procesorul perfect pentru a fi folosit într-un build alături de x870e Crosshair Dark Hero. Cu așa o placă de bază care este cam Top of the Line din oferta celor de la Republic of Gamers și care costă cam 4200 de lei la PCGarage, ar fi păcat să nu o cuplezi cu cel mai potent procesor în orice din grădina AMD, adică cu 9950X3D. Mai ales dacă iei în calcul posibilitățile extra de performanță pe care le poți debloca cu ajutorul BIOS-ului lui Dark Hero. Panoul de conectică (IO) de pe spatele plăcii X870E Dark Hero este ticsit de butoane și porturi, oferind un total de 11 conexiuni USB. În partea stângă găsim două butoane dedicate pentru BIOS Flashback și Clear CMOS. Imediat sub ele, spre dreapta, sunt poziționate trei porturi USB Type-C (10 Gbps). Continuând spre dreapta, întâlnim un port HDMI pentru ieșirea video a procesorului (iGPU), urmat de cele două porturi USB4 ultra-rapide (40 Gbps, Type-C). Deasupra acestora, marcate cu roșu, se află șase porturi USB 3.2 Gen2 (10 Gbps). În partea superioară sunt dispuse cele două mufe Ethernet bazate pe controllere Realtek (5 și 10 GbE), conectorul „quick-connect” pentru antena Wi-Fi 7 și ansamblul audio (două jack-uri de 3,5 mm pentru ieșire/microfon și o ieșire optică SPDIF). Singurul inconvenient minor ar putea fi prezența a doar șase porturi Type-A, ceea ce ar putea fi limitativ dacă nu folosești deja mai
MSI RTX 5090 Lightning Z, fița supremă în materie de gaming
N-am mai făcut de mult timp un build Zona Store pe Playground, așa că am decis să revenim cu unul special, că doar nu vă pierdem timpul cu mizilicuri. Astăzi răspundem la întrebarea „Ce se întâmplă la intersecția dintre cel mai rapid procesor de gaming și cea mai bengoasă implementare de RTX 5090?” Uite, minunăția asta. Știu, știu, suntem în plină criză în industria PC-urilor, și credeți-mă că și noi o resimțim la fel de mult ca și voi, dar hai să ignorăm pentru câteva clipe elefantul din cameră și să ne bucurăm de un build purist, cu accent pe performanță brută, că doar o viață avem, nu? Configurația sistemului Center piece-ul acestui build este nou-lansata placă RTX 5090 LIGHTNING Z de la MSI. Și încep cu o paranteză, mie îmi pare rău că MSI nu acordă mai multă importanță pieței românești, pentru că există un potențial de creștere consistent, dată fiind imaginea bună pe care o au produsele MSI în România. Revenind la placa video, RTX 5090 LIGHTNING Z este o placă dezvăluită la CES acum o lună, iar lansarea ei oficială tocmai a avut loc ieri. Placa va fi fabricată în 1300 exemplare, iar în România au ajuns până acum pe canale oficiale vreo 2-3. Noi am reușit să punem mâna pe exemplarul cu numărul 278 și să vă zic sincer, când ne-a ajuns am crezut că au greșit comanda și ne-au adus o carcasă, pentru că cutia acestei plăci este absolut gigantică. Placa în sine are dimensiuni relativ normale pentru o placă răcită pe lichid, dar evident că vine cu un miliard de accesorii. Breloc, card NFC, magneți de frigider (sau de ce nu, de carcasă), o bucată de PCB, primești inclusiv o replică a plăcii de dimensiunea unei brichete, cu ventilatoare ce se pot roti! Din păcate nu este funcțională și în rest, că ar fi fost perfectă pentru build-ul hamsterului meu. Fun fact, brelocul este în același timp folosit și pentru a schimba cu ușurință între BIOS-ul standard și cel de overclock la placă. Harfe, fițe, figuri. Revenind la placă, la prima vedere ies în evidență două lucruri: faptul că are două mufe de 12V High Power și display-ul gigantic, de 8 inch, care acoperă întreaga placă. Ce nu iese în evidență, dar e important, este că placa asta are un cold plate, adică elementul de răcire de sub capotă, integral din cupru, pe toata lungimea plăcii. Și ăsta e un detaliu important, pentru că placa, pe setarea ei standard, are o limită de putere de 800W. Dacă acționezi și switch-ul de overclock, placa singură consumă cât două sisteme de nivel mediu, adică o mie de wați. Etajul de alimentare al plăcii are nu mai puțin de 40 de faze, mai multe și decât ale unui ASUS Astral. Bine, dacă intrăm în detalii, întregul layout al plăcii este o capodoperă, cu faze care rulează în paralel, cu circuite de monitorizare complet izolate, care păstrează placa în siguranță, cu piese de calitate pe tot ce înseamnă control de voltaje și nu numai. Și ca să fiu sincer, mă bucur că o astfel de placă a ajuns la consumatori, fie ei și 1300 la număr. MSI RTX 5090 Lightning Z este nu atât un 5090 cu overclock, cât un studiu de caz sau un experiment dacă vreți legat de ce poți face cu un RTX 5090 dacă nu ai constrângeri de buget sau de design. Într-un fel, placa asta păstrează spiritul defunctei eVGA și pasiunea lor pentru plăci video nu doar performante, dar și excelent construite. Ajungem și la testarea propriu-zisă imediat, dar până atunci vă mai delectez și cu restul componentelor sistemului. Am zis că e păcat să nu adăugăm la build cel mai rapid procesor de gaming la ora actuală, așa că am pus un Ryzen 7 9850X3D, practic un 9800X3D pe steroizi. Avem aici un mini review la acest procesor, alături de performanțele în teste, deci vă recomand să treceți pe acolo dacă vreți să aflați mai multe. Totuși, ca idee, în esență vorbim de un 9800X3D cu un voltaj ceva mai mare și cu 400 de MHz în plus la frecvența maximă. Și dacă 9950X3D este indiscutabil superior în sarcinile de productivitate, 9850X3D are un mic, dar real avantaj în gaming mulțumită arhitecturii cu un singur CCD și frecvenței maxime apropiate de cea a lui 9950X3D. Procesorul l-am răcorit cu un cooler Tryx Panorama SE, dacă tot e festivalul ecranelor în carcasă. Este un cooler destul de silențios, eficient și absolut spectaculos, mulțumită ecranului AMOLED curbat. Placa de bază este un MSI MAG X870E Tomahawk WIFI. Placa asta o folosim în mod frecvent pe sistemele noastre de linie, deci am putut să stăm liniștiți cu privire la fiabilitate și configurare. Am fi putut merge pe o variantă Carbon, dar pentru un preț aproape dublu nu am considerat că merită feature-urile suplimentare. Iar în ceea ce privește performanța, cred că am stabilit deja că placa de bază are un rol absolut minuscul. Am mai pus în sistem și un salariu mediu net, adică un kit de memorie Kingston Fury RGB 64GB DDR5 la 6000 MT/s (da, 64GB RAM au ajuns să coste cât un salariu mediu), un SSD Samsung 9100 Pro de 1TB pentru sistemul de operare și un WD Black de 1TB pentru aplicații. Sursa folosită este un Seasonic PRIME de 1600W cu certificare Platinum, capabilă să livreze întreaga putere pe rail-ul de 12V. Puterea este suficientă pentru orice nebuneli – procesorul nu depășește 150W, placa video 1000W și restul sistemului maxim 50W. Îți mai rămân 400W pentru overclock, deși dacă vrei să ajungi în zona asta de consum, problema ta nu e sursa. Am dezbătut mult timp ce carcasă să alegem, și până la urmă am mers pe un HAVN HS 420, pentru că este spațioasă, are ventilatoarele „la vedere” și scoate în evidență ecranul plăcii video și al cooler-ului. Sigur, pentru clienții unui astfel de sistem, putem modifica configurația după preferințe, dar pentru showcase-ul de azi, HAVN HS 420 este
Ryzen 7 9850X3D – Noul rege al gamingului de la AMD (review)
Zilele trecute ne-a ajuns prin redacție singurul procesor nou anunțat de AMD în cadrul CES 2026, unde speram că vom vedea cel puțin 2 modele noi, adică 9850X3D-ul cu care ne-am jucat deja dar și un posibil 9950X3D2. Nu am primit decât primul dintre ele așa că ne vom mulțumi cel puțin pentru începutul lui 2026 doar cu acesta. 9850X3D Ce este noul Ryzen 7 9850X3D? Este o evoluție a mult îndrăgitului best gamer CPU din portofoliul AMD, anume Ryzen 7 9800X3D, cel mai bine vândut procesor pentru gaming în general dar și la colegii de la zona.store în special. Ca să-l citez pe Tudor, „e cel mai vândut punct. de departe. Its not even close” închei citatul. Nu cred că mai are rost să vă explic de ce sunt atât de bune procesoarele AMD cu memorie 3D V-Cache în gaming, cred că știți cu toții deja și ați înțeles de ce Intel a pierdut cursa de mult la acest capitol și nu o va recupera până când nu va lansa probabil o implementare proprie similară. Ei bine, acest 9850X3D vine cu mici îmbunătățiri peste 9800X3D pe care nu-l înlocuiește complet în sensul că producția va continua pentru ambele modele. Aceste mici îmbunătățiri includ un boost de 400 de MegaHerzi pentru frecvențele maxim atinse de procesor dar și diferite îmbunătățiri în comportamentul procesorului în regim de Overclocking, în special prin PBO. Feature AMD Ryzen 7 9800X3D AMD Ryzen 7 9850X3D Launch Date November 2024 January 29, 2026 Architecture Zen 5 (Granite Ridge) Zen 5 (Granite Ridge) Cores / Threads 8 / 16 8 / 16 Base Clock Speed 4.7 GHz 4.7 GHz Max Boost Clock 5.2 GHz 5.6 GHz (+400MHz) L2 Cache 8 MB 8 MB L3 Cache (inc. 3D V-Cache) 96 MB (32MB + 64MB) 96 MB (32MB + 64MB) Total Cache (L2+L3) 104 MB 104 MB TDP (Thermal Design Power) 120 W 120 W PPT (Peak Power Tracking) ~162 W ~162 W Socket Support AM5 AM5 Launch MSRP $479 $499 Configurația de test folosită pentru chinuirea lui Ryzen 7 9850X3D a fost după cum urmează: Noua placă de bază chipset X870E Aorus X3D ICE a celor de la GIGABYTE în combinație cu 1 Tera de stocare ultra rapidă nVME Pci Express 5, model Samsung 9100 Pro, 32 de Giga de Memorie RAM G.Skill TridentZ5 Neo RGB la 6000 de MegaTransferuri pe secundă și ajutat de un RTX 5070. Răcirea lui 9850X3D a fost asigurată de noul AIO al celor de la ASUS Republic of Gamers, nume complet Ryuo IV ARGB de 360mm, un cooler absolut masiv care are în compoziție și acest impresionant ecran curbat de 6.67-Inch 2K AMOLED. Țin să menționez că ambele procesoare au fost testate cu PBO activ, pe 90 level 1. În mod evident că poți trece la alt nivel ca să mai storci extra performanță din oricare și inclusiv poți juca cu toate setările avansate ale PBO, dar am ales standard și la fel pentru amândouă ca să avem un baseline de performanță. PBO-ul poate fi o unealtă excelentă cu ajutorul căreia să storci multă performanță extra dar am pus mâna pe procesor de puțin timp așa că nu am avut răgaz să testez toate setările posibile. Voi reveni cu siguranță în materiale următoare cu adiții asupra comportamentului lui 9850X3D la anumite praguri de PBO. Acum nu vom face un review full pentru acest model, vom lua rapid câteva aplicații și jocuri la rând ca să ne facem o idee asupra diferențelor de performanță, dacă există, desigur. Zic asta pentru că inițial recunosc că am ridicat o sprânceană, 400de MHz extra pentru un minim de 20 de dolari MSRP la costul procesorului? Merită oare? Ei bine fix de asta am pornit rapid cele mai populare sisteme de forjat procesoare, anume Cinebench, în variantă R23 și cel mai nou 2026, care iar a schimbat scara în care arată scorurile obținute, ca să fie și mai confusing, dar și Geekbench 6. CPU Benchmark Ryzen 7 9850X3D Ryzen 7 9800X3D % vs 9800X3D Geekbench 6 MC 18521 18035 2.69% Geekbench 6 SC 3520 3225 9.15% Cinebench R23 MC 23550 22806 3.26% Cinebench R23 SC 2246 2064 8.82% Cinebench 2026 MC 5649 5538 2.00% Cinebench 2026 SC 768 732 4.92% Cinebench 2026 ST 572 533 7.32% V-Ray CPU 26733 25586 4.48% Diferențele obținute le puteți vedea și pe ecran, nu sunt foarte mari, după cum și intuiam, dar ce putem vedea însă este un boost destul de mare în materie de performanță Single Core sau chiar Single Thread, ceva ce mai nou putem testa în Cinebench 2026. Ce ne spune asta? Că aplicații sau jocuri care sunt optimizate să lucreze bine pe un singur nucleu vor funcționa considerabil mai bine. Acest rezultat este susținut și de diferența de 4.5% bonus rezultat în benchmarkul V-Ray. Și să trecem și la jocuri și aici trebuie să avem un mic detaliu de avut în vedere. E important de menționat faptul că da, grosul performanței sistemului va depinde de placa video, mai ales pe masură ce urci în rezoluție și în nivelul de calitate al setărilor grafice. Unde vei vedea într-adevăr aportul procesorului, și unde vor aparea si diferențe între 9800 și 9850X3D, este în scenarii și jocuri CPU-Heavy, jocuri precum World of Warcraft sau CS2, la rezoluții mici precum Full HD. Bineînțeles că în locul lui CS2 poți insera cam orice joc multiplayer competitiv și dependent de latență. În aceste jocuri engine-ul trebuie să proceseze foarte multe informații pe secundă. Aici un procesor rapid cu latențe mici și cu un cache generos contează enorm. Chiar dacă placa video ar putea scoate sute de FPS, procesorul este cel care dictează cât de repede se pot genera efectiv acele cadre, pentru că fiecare frame are nevoie de calculele CPU înainte să ajungă la GPU. Din acest motiv, când scazi rezoluția și detaliile, nu „câștigi” doar FPS de la placa video, ajungi să vezi direct limitele procesorului, adică exact ce vrem noi astăzi. Un CPU mai rapid, cu un cache mare, si
Kingston Fury Renegade G5 8TB – Viteză și Capacitate mare, fără compromis! (review)
SSD-ul a devenit una din cele mai puternice unelte din dotarea PC-ului tău, fie el de gaming sau de work/productivitate. Adesea un PC sau laptop vechi poate fi readus la viață cu un upgrade de RAM și trecerea pe un SSD mai rapid. Nu îți dai seama cât de important poate fi acesta în viața ta până nu te-ai jucat un an de zile pe PlayStation 5 de exemplu și după mergi într-o mini-vacanță cu prietenii și vine cineva cu PS4 Pro-ul de acasă ca să mai jucați chestii în stil Co-Op și stai câte 2 minute să încarci diferite niveluri pe care PS5-ul le-ar fi mâncat pe pâine în 5 secunde. Și asta este doar un exemplu pe care-l aveam la-demână și țineți cont că într-un PS5 avem SSD PCIe Generația 4, nicidecum ultima generație, despre care vom vorbi astăzi, care pur și simplu dublează toate vitezele obținute în trecut. Drept urmare hai să vedem ce poate Fury Renegade G5-ul de 8 Tera’ al celor de la Kingston, o bestie în materie de stocare, demnă de a-ți găzdui atât colecția de jocuri de pe Steam dar și multe clipuri filmate RAW, LOG sau cine-știe-ce-format mâncător de spațiu folosești pentru clipuri. Specificații tehnice și performanță O să sărim peste capitolul descriptiv care apare de obicei primul, înainte de utilizare și performanță, pentru că, în mod evident, avem în față un SSD intern NVME M.2 de lungime 2280 și PCIe Gen 5. Nu are radiator extern, nu are briz-brizuri, este un SSD și atât. Atenție însă la dimensiuni, dacă cumva vrei să achiziționezi acest SSD pentru un upgrade la stocarea laptopului verifică atent compatibilitatea înainte, pentru că unele laptopuri au sloturi mai mici, pentru astfel de ssd-uri. Da, și ele au mai multe dimensiuni, avem 2230 (22mm lățime x 30 mm lungime), 2242, 2260 și cel de față 2280. După respectarea dimensiunii slotului, mai aveți un factor crucial de respectat, viteza slotului. Pentru că dacă placa voastră de bază nu are în dotare un slot PCIe Gen 5, ci doar Gen 4-uri atunci SSD-ul va funcționa la juma’ din viteză și deci ar fi bani aruncați aiurea, cel puțin până nu faceți upgrade la tot sistemul ca să țină pasul cu el. Mai important în cazul de față este cum performează, cum se comportă în utilizare. O imagine per ansamblu aka la ce să ne așteptăm știam deja pentru că am mai avut în trecut și pe fratele lui mai mic, cu „doar” 4TB Stocare, deci am fi surprinși dacă nu s-ar încadra în valori similare. Controllerul, adică creierul operațiunii, lui Fury G5 este același ca la fratele mai mic de 4TB, adică SM2508 care pe lângă faptul că este un controller nou, creat special pentru a ține în frâu vitezele duble ale Gen 5-urilor, este susținut și de cache de tip DRAM, în cantitate de 1GB pentru fiecare 1TB de stocare, deci modelul de față are 8GB de cache DRAM, ultra rapid. Cert e că în utilizare day-to-day poate că nu vei observa diferențe între un SSD PCIe Gen 4, pentru că , realist vorbind, Windowsul se încarcă suficient de rapid și pe acelea, dar în taskuri care cer viteză brută, precum ar fi să muți un video brut de 4K LOG de mai mult de 30 de minute care poate avea deja sute de GB, sau doamne ferește dacă este chiar 8K Rezoluție… atunci vei observa instant trecerea pe tehnologia nouă. Nici numai zic despre cât de rapid poți naviga prin timeline-ul DaVinci Resolve în aceleași condiții de fișiere gigant. Desigur, poți lucra în multe alte programe de editare foto/video sau cine știe ce alte de randare 3D sau CAD-uri complexe, în toate aceste scenarii vei fi cel mai fericit cu noul tău SSD ultra rapid PCIe Gen 5. Totuși, ca să vedeți mai bine cum se descurcă Renegade G5 atunci când este chinuit, l-am montat pe platforma noastră de teste, echipată cu placă de bază ASRock X870E Taichi, procesor Ryzen 9 9950X3D și placă video NVIDIA GeForce RTX 5070, și să trec prin câteva teste sintetice. Iar primul dintre acestea a fost CrystalDiskMark, unde am putut observa faptul că valorile oferite de Kingston în fișa de specificații nu sunt departe de realitate. Avem așadar viteze de citire de până la 14900 MB/s și de scriere de până la 14100MB/s, deci foarte aproape de cele declarate de Kingston, cum ziceam. Am continuat și cu ATTO Disk Benchmark, pentru a confirma valorile obținute în CrystalDiskMark. Și nu ne-am oprit aici, am pornit și AS SSD Benchmark care a avut rezultate foarte solide și el, deși diferă puțin tipul de testare. Deși softul oficial al lui Kingston, cu al său nume complet Kingston SSD Manager, arată o temperatură constantă a SSD-ului de aproximativ 55 de grade Celsius, situația în realitate variază puțin mai mult de fapt. Dacă pornim și un HWMonitor în mijlocul testării cu CrystalDiskMark, testare care duce utilizarea drive-ului la 100%, vom vedea că temperaturile pot urca și până la 64 de grade Celsius, care este sub temperatura maximă de operare de 70 de grade. Acum există aici un mare asterisc, pentru că eu am testat pe rig-ul de la birou care este deschis și nu reflectă o utilizare normală, într-un sistem normal, închis, unde airflow-ul carcasei va ajuta enorm în disiparea căldurii generate de acest SSD. Deci dacă a supraviețuit în condițiile extreme de utilizare de aici va supraviețui cu siguranță și în sistemul vostru. Bun, viteză avem destulă, de multe ori nici nu o vei atinge pentru că atunci când vei descărca de pe Steam 100 de jocuri din librăria personală bottleneck-ul va fi fără îndoială viteza conexiunii tale la Internet. Acum mai rămâne un lucru de menționat, un călcâi al lui Ahile al SSD-urilor, cel puțin în cazul primelor modele și în primii ani de existență – Rezistența în timp, durabilitatea. Ei bine și aici Fury Renegade 5G stă excelent, pentru că versiunea de față, cea de 8TB, este cotată la TBW (Total Bytes Written)
Corsair Air 5400 – Triple Chamber – Inovație sau Over-engineering? (review)
De fiecare dată când deschid gura să declar că la un produs nu cred că e loc de mai multă inovație vine un producător și zice Hold My Beer… ce părere ai de asta? Well așa ziceam recent despre carcase, un produs unde mi se pare că s-a ajuns la maturitate. Aveam cam tot ce ne-am putut imagina… până la Corsair AIR 5400, prima carcasă cu 3 incinte. Hai să vedem împreună de ce este acest model așa de special. Știți dispozitivele care vin în cutii mult prea mari pentru ele? Aveam speranța asta și în cazul lui AIR 5400, dar nu e cazul. Pentru a acomoda sistemul acesta tri-cameral a fost nevoie de ceva lățime extra a carcasei. Air 5400 măsoară a Whopping 34 de cm lățime, enorm, și asta vine de la un posesor de Hyte Y70 care șți aia este o carcasă imensă, dar tot e cu 2-3 cm mai subțire ca 5400-le. Acum na, trebuie să fim realiști, e normal să fie mai lată, sper că nu surprinde pe nimeni asta. Odată scoasă din cutie trebuie să admiri construcția. Corsair au încercat să mascheze cât de lată este acest behemoth de carcasă rotunjind toate colțurile ei. Aceasta a rezultat în niște panouri de sticlă chiar interesante și un sistem foarte accesibil pentru că balamalele respective sunt amplasate după colț, deci zona de acces în carcasă pentru instalare sau mentenanță este imensă. Nu că ai avea nevoie neapărat la cât de lungă e carcasa, dar este un nice-to-have. Corsair Air 5400 Toate trecerile între camere sunt mascate de perii din nylon care cuprind cablurile perfect, fără să lase prea mult loc, deci implicit aer să treacă între camere. Corsair Air 5400 este compatibilă cu plăci de bază care au conectorii pe spate, un mare avantaj. Unde trebuie să scad puncte însă este faptul că ai în zona de conectori 3 x USB-C-uri, niciun USB-A, ceea ce nu ar fi neapărat un capăt de țară dacă la interior nu ai avea un Header USB-C pentru placa video și un header USB-A… Cum vine asta? Mă așteptam să fie un fel de implementare de USB HUB, cum au făcut deja la carcasa gigant 9000D, de trec totul prin headerul USB-C, dar nu, e doar un „adaptor”. La capitolul Cable Management, colegul Bogdan raportează că este foarte mulțumit de sistemul numit de Corsair RAPIDROUTE 2.0. Nu numai că ai niște prinderi care pot fi mutate pe toată latura din spate pentru a ține cablurile în loc exact unde ai nevoie, dar panourile în sine au sute de găuri prin care poți prinde 50 de șoricei dacă simți tu că ar fi necesari. Mai mult de atât putem observa încă un mic panou metalic perforat detașabil amplasat în camera dorsală al cărui singur scop este să faciliteze un cable management cât mai curat. Tot în aceiași cameră dorsală, pe lângă lăcașul destinat sursei, care este în partea superioară, sub aceasta putem observa un drive bay, detașabil și el, în care poți monta 1 HDD de 3.5inchi și 2 HDD/SSD-uri de 2.5inchi pe partea opusă. Una din adaptările la vremuri moderne este integrarea din ce în ce mai deasă a unui sistem de anti-sag, direct în carcasă, iar Corsair AIR 5400 nu face excepție. Mult mai elegant și mai ușor de folosit, puncte bonus. Continuăm inspecția vizuală și observăm două panouri extra, ca un fel de măști transparente cu rol excluiv de a redirecționa aerul. Cea de jos concentrează aerul introdus de cele 3 ventilatoare din podea către placa video, iar cel de sus adună aerul cald în stil hotă. Bineînțeles că dacă te supără le poți scoate oricând. De menționat că incluse în pachet sunt doar cele 3 ventilatoare din podea, carcasa vine fără altele. Picioarele lui Corsair Air 5400 sunt suficient de înalte cât să permită un spațiu generos sub carcasă, suficient pentru a acomoda un filtru de praf fără să compromită intake-ul de aer. În pachetul lui 5400 regăsim și 2 suporți care se montează pe partea dorsală pentru a facilita instalarea unui ventilator de 120mm. Sincer arată urât și nu are sens pentru că ai deja un airflow perfect asigurat în camera componentelor. Dar cum e de fapt asamblarea pe Corsair AIR 5400? Well… ok, în mare parte. Există un mare DAR: Montarea radiatorului de la AIO-ul CPU-ului în incinta frontală rezervată acestuia este o bătaie de cap dacă vrei să montezi oricare alt cooler decât Corsair Titan. S-a chinuit puțin colegul Bogdan cu cablurile ventilatoarelor RS-R care vin pe lateralul radiatorului lui Nautilus, deci suntem tot în familia Corsair, dar după mai multe încercări a reușit. Problema e că și balamalele aferente bucății de sticlă frontală se mișcă tot în același spațiu îngust în care intră și firele respective, deci dacă nu ești atent nu vei mai putea deschide respectiva ușiță, Mai mult de atât, panoul de plastic care redirecționează aerul trebuie scos și repus înapoi după montarea radiatorului că altfel nu ai cum. Dar îndată ce ai trecut de partea aceasta, totul e foarte ușor. De asemenea, e de menționat clearance-ul, adică spațiul care rămâne între AIO-ul montat și bucata de plastic care redirecționează aerul către exterior. În funcție de grosimea radiatorului, nu pare că ai mai avea loc de încă un rând de ventilatoare, asta în cazul în care vrei neapărat să faci sistem Push-Pull pe AIO. Dar sincer nici nu ai nevoie, sistemul acesta izolat destinat exclusiv CPU-ului dă rezultate bune doar cu un rând de vents. Există și un filtru de praf pentru zona frontală, e o întreagă discuție dacă are sens sau nu, pentru că 1. Obstrucționează puțin din aerul care intră și scade vizibilitatea RGB-ului, 2. Ce praf vrei să oprești de fapt? că nu intră în sistem, este tot scos afară și 3. Nu este magnetic, e prins pe lateral cu niște cleme de care-l agăți și trebuie să apeși destul de tare pe el iar procesul de scoatere a lui va scutura tot praful de pe el pe