Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile
Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile. Alexandra Căpitănescu a fost la un pas să câștige Eurovision, după ce a cucerit locul III în celebrul concurs muzical. Bucuria ar fi fost mare în toată țara, dar apoi ar fi venit „nota de plată”. România ar fi trebuit să organizeze și să găzduiască, nici mai mult, nici mai puțin, Eurovision 2027. Cât costă organizarea Eurovision, de fapt Costurile de producție și tehnice (TVR + EBU + Guvern) Producția TV și scenografia costă între 12 milioane și 15 milioane euro. Aici sunt incluse designul scenei, ecranele LED, sistemele complexe de iluminat, grafica, regia, echipamentele de transmisie UHD/4K și personalul tehnic de specialitate. Închirierea și adaptarea Arenei Naționale ar fi costat 2-3 milioane de euro. Spațiul trebuie blocat complet timp de 6-8 săptămâni, pentru construcție, repetiții și demontare. Logistica și infrastructura orașului (Primăria) Securitatea și transportul public ar fi ajuns la 2,5 – 4 milioane euro. Măsuri speciale de securitate acordate delegațiilor oficiale, paza Arenei, brandingul orașului și transportul dedicat pentru fani și jurnaliști, toate aceste lucruri costă foarte mult. Eurovision Village și evenimentele conexe ar fi însemnat încă 1,5 – 2 milioane euro. Zona oficială pentru fani, ecrane gigant în Capitală, petrecerile de deschidere (Red Carpet) și logistica pentru centrul de presă (care adună la un loc peste 1.000 de jurnaliști). Personal, promovare și costuri administrative (TVR) 2 milioane de euro ar fi fost alocate pentru cazări, delegații și staff. Producția implică sute de oameni din afara țării, care trebuie cazați și plătiți pe parcursul mai multor săptămâni. Totodată, 1 milion de euro ar fi finanțat marketingul, PR-ul și promovarea internațională. În total, costurile ar ajunge la 25 – 35 milioane euro. Cât ar fi plătit statul român, de fapt EBU (Uniunea Europeană de Radio și Televiziune) și veniturile comerciale acoperă o parte semnificativă din costuri. Contribuția EBU și taxele de participare plătite de țări ajung la 6 milioane euro. Vânzările de bilete și sponsorizările asigură încă 6-8 milioane euro. În consecință, din totalul celor 30 milioane euro, aproximativ 14 milioane euro se autofinanțează. Factura rămasă de plată pentru statul român, împărțită între Guvern/TVR și Primăria orașului gazdă) ar fi fost de circa 15-18 milioane euro. Suma ar fi reprezentat costul net direct suportat din banii publici pentru organizarea întregului eveniment. Autorul recomandă:
România, pe podium cu trei echipe la FIRST Tech Challenge 2026
În urma Campionatului Național desfășurat la Sala Polivalentă din București, 5 echipe au reprezentat România la Campionatul Mondial de Robotică din SUA, reușind să pună tricolorul pe toate cele 3 poziții ale podiumului. Campionatul Mondial de Robotică FIRST Tech Challenge 2026 este o competiție internațională dedicată liceenilor, tinerii „robotiști” din România concurând la cel mai înalt nivel alături de participanți veniți din colțurile lumii. Competiția desfășurată între 29 aprilie – 2 mai în Houston, SUA, a reunit peste 330 de echipe. Două dintre cele 5 echipe din România au urcat pe podium și s-au clasat împreună pe locul 3 la nivel global. Campionatul Mondial FIRST Tech Challenge 2026: 🥇 Locul 1: Velocity (Brăila) 🥈 Locul 2: Heart of RoBots (Buzău) 🥉 Locul 3: Quantum Robotics (București) Pentru prima dată în istorie, România câștigă prestigiosul Inspire Award prin echipele AiCitizens (locul 2) și Heart of Robots (locul 3). AiCitizens din Focșani câștigă și titlul de Winning Alliance Captain, iar Heart of Robots obține Winning Alliance Partner, confirmând dominația în diviziile lor. Quantum Robotics din București câștigă divizia (Winning Alliance Captain) și Think Award locul 1, în timp ce @team_csh Timișoara și @brickbotcnu obțin Design Award locurile 1 și 2. Brickbot este și finalist Alliance Captain în divizia sa. @gamma_ro013 din București obține locul 2 la Innovate Award, iar @info1robotics din Ploiești câștigă Sustain Award locul 2. Bravo copii!! Back to top button
Premii de 500 de lei și publicare pentru liceenii pasionați de filosofie / Începe concursul de Eseu Filosofic Emil Cioran
Elevii de liceu pasionați de filosofie și gândire critică sunt invitați să participe la ediția 2026 a Concursului de Eseu Filosofic „Emil Cioran”, organizat de specializarea Filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, în parteneriat cu Asociația Centrul de Filosofie și Antropologie. Competiția se adresează tuturor liceenilor, indiferent de profil, inclusiv celor din diaspora, și propune o provocare intelectuală: redactarea unui eseu pornind de la unul dintre trei citate semnate de filosofi importanți — Constantin Noica, Søren Kierkegaard și Albert Camus. Termenul-limită pentru înscriere este 5 mai 2026 Participanții trebuie să trimită lucrări originale, cu o lungime între 800 și 1000 de cuvinte, redactate într-un limbaj clar și argumentat, care să reflecte creativitate și profunzime ideatică. Termenul-limită pentru înscriere este 5 mai 2026. Cele mai bune eseuri vor fi premiate cu câte 500 de lei și cărți, urmând să fie publicate în revistele „Nord Literar” și „Răsunetul Cultural”. Toți participanții vor primi diplome, iar finaliștii vor fi invitați la un workshop dedicat dezbaterilor filosofice. Când vor fi anunțate rezultatele Înscrierea se face prin trimiterea eseului, însoțit de o scurtă prezentare personală și datele profesorului coordonator, la adresa de e-mail: [email protected]. Rezultatele vor fi anunțate pe 15 mai 2026, iar premierea va avea loc în cadrul evenimentului „Zilele Filosofiei în Maramureș”. Organizatorii lansează și un apel către profesori să susțină participarea elevilor talentați, încurajându-i să își dezvolte spiritul critic și pasiunea pentru filosofie.
ASUSRomânia a desemnat câștigătorii concursului ROG 20-Year Coding Challenge
ASUS România a premiat marți, 31 martie 2026, câștigătorii competiției ROG 20-Year Coding Challenge, un concurs dedicat liceenilor pasionați de programare și dezvoltare de jocuri video. Concursul a fost organizat în contextul celei de-a 20-a aniversări ROG și a reunit 15 finaliști, dintre care 5 au fost desemnați câștigători. Competiția s-a adresat elevilor de liceu pasionați de dezvoltarea de jocuri video, înscrierile fiind deschise elevilor din clasele IX–XII din țară, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București și ECHO School. Pentru a intra în competiție, fiecare elev a trebuit să creeze un joc inspirat de universul Republic of Gamers, având libertate totală în abordarea temei, fie prin poveste, mecanici de gameplay, stil vizual sau concept tehnic. În cadrul galei din 31 martie au fost anunțați cei 15 finaliști, iar primii 5 clasați au fost recompensați cu laptopuri de gaming ASUS TUF Gaming F16. Pentru locurile 6-10 au fost acordate vouchere în valoare de 1.500 de lei pentru achiziții din ASUS eShop. Cei 10 finaliști și jocurile lor: Florescu Robert cu jocul Kernel Defense; Olteanu Bogdan Alexandru cu jocul Cyborg Dash; Fărcașu Mihai Adrian cu jocul Project Sigurd; Sandu Cristian cu jocul Flippin’ Burgers; Costea Petre cu jocul Republic of Legends; Vișan David Ștefan cu jocul Starfall Pin; Niță Vlad cu jocul Five Year Contract; Bonca Andrei cu jocul Galactic Garage: One Way Ticket Home; Cârciumaru Alexandru-Radu cu jocul OverClocked; Lepinzean Luca cu jocul Wall Fla. Câștigătorii și jocurile lor: locul 1 Nițu Beniamin-Andrei cu jocul Pull the Plug; locul 2 Tudose Dragoș Răzvan cu jocul The Shape of Progress; locul 3 Buhăescu Victor Ștefan cu jocul ROG-20: THERMAL LOAD; locul 4 Hodrea Darius Andrei cu jocul Camp Zarya; locul 5 Lungulescu Alexandru Ștefan cu jocul Nexus Guardian. Organizatorii au anunțat și un premiu de popularitate, pentru care votul online a început de pe 1 aprilie. Câștigătorul acestei secțiuni urmează să primească, la rândul său, un laptop. Pe lângă premiile oferite de ASUS, primii nouă finaliști au primit și burse oferite de ECHO School: locurile 1-3 primind burse de 5.000 de euro pe an, locurile 4-6 de 4.000 de euro pe an, iar locurile 7-9 de 3.000 de euro pe an. În total, ECHO School a alocat burse educaționale în valoare de 36.000 de euro. Deși participanții nu sunt chiar adolescenți obișnuiți, în sensul că nu fiecare tânăr pe care îl vezi pe stradă a creat vreodată un joc pentru PC, am văzut din plin toate trăsăturile vârstei: efervescență, nerăbdare, seriozitate, dorință de afirmare, timiditate și îndrăzneală. Îi felicităm pe toți, atât pe participanți, pentru creațiile lor, cât și pe organizatori, pentru că le-au oferit ocazia de a se întrece într-un domeniu care, într-o zi, s-ar putea transforma într-o carieră.
Ministerul Culturii a anunțat comisia de concurs pentru selecția managerului Teatrul Național I.L. Caragiale din București
Ministerul Culturii a anunțat oficial comisia de concurs pentru selecția viitorului manager al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, procedură organizată în cadrul concursului de proiecte de management pentru conducerea instituției. Potrivit comunicatului publicat pe site-ul ministerului, comisia de concurs este alcătuită din specialiști din domeniul cultural și artistic. Din această comisie fac parte Cristina Uruc, Alexandru Boureanu, Vlad Mateescu, Cosma Mihai, Antoniu Zamfir și Ovidiu Florian Andriș. Aceștia vor analiza și evalua proiectele de management depuse de candidați, conform procedurilor prevăzute de legislația în vigoare pentru ocuparea funcțiilor de conducere în instituțiile publice de cultură. Anunțarea componenței comisiilor de concurs face parte dintr-o practică de transparență instituită la nivelul Ministerului Culturii, prin care sunt făcute publice structurile care evaluează proiectele de management pentru instituțiile aflate în subordinea ministerului. Concursul pentru funcția de manager al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București se desfășoară prin depunerea și evaluarea unor proiecte de management care vizează strategia artistică și administrativă a instituției pentru următorii ani. Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București este una dintre cele mai importante instituții de spectacole din România, cu o activitate artistică de referință în viața culturală a Capitalei. Procedura de selecție a managerului are rolul de a stabili direcția artistică și administrativă a teatrului pentru perioada următoare.
Autoritățile ruse organizează un campionat de drone pentru copii în Luhanskul ocupat
Autoritățile instalate de Rusia în așa-numita „Republică Populară Luhansk” au organizat o competiție de drone destinată exclusiv copiilor și tinerilor, cu scopul declarat de a selecta membri pentru o echipă locală de control al dronelor. Anunțul a fost făcut pe Telegram de Oleksii Kharchenko, șeful Administrației Militare Regionale Luhansk, care susține că evenimentul reprezintă o etapă de pregătire pentru implicarea viitoare a minorilor în război. Potrivit acestuia, la etapa de calificare au avut acces doar elevi și studenți, iar competiția a fost prezentată drept „primul campionat de drone al LNR”. Kharchenko afirmă că forțele de ocupație includ și instruire în utilizarea armelor în cadrul unor competiții devenite obligatorii în ultimii ani, iar numărul acestor activități a crescut semnificativ. Informațiile se înscriu într-un context mai larg documentat de anchetatori internaționali. Un raport al Laboratorului de Cercetare Umanitară al Universității Yale arată că copii ucraineni duși în Rusia au fost implicați în activități legate de producția de drone și alte echipamente militare. Ancheta a identificat 210 locații asociate unui sistem descris drept rețea de răpire, deportare, indoctrinare și adopții forțate. Potrivit raportului, peste 300 de copii din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie au fost transportați, din 2022 până în prezent, la un centru din Krasnodar Krai, unde ar fi fost obligați să asambleze drone, detectoare de mine, roboți și componente pentru arme.
Aur pentru un elev din Caracal la un concurs internațional de matematică, în Thailanda. Dublu medaliat în 2025
Eduard Florin Ștefan, elev la Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” din Caracal, a obținut medalia de aur la runda globală a International Math Challenge 2026, desfășurată în Thailanda, confirmând încă o dată rezultatele remarcabile din palmaresul său internațional. Competiția a avut loc sâmbătă, 31 ianuarie, la Bangkok, iar tânărul matematician a reușit să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului pentru al doilea an consecutiv, concurând la Categoria 2, destinată elevilor din clasele a V-a și a VI-a. Elev în clasa a V-a, Eduard Florin Ștefan a câștigat runda globală a International Math Challenge 2026, adăugând o nouă medalie de aur unei serii impresionante de rezultate internaționale. Un palmares impresionant la competițiile internaționale „A reușit să obțină două medalii de aur, al doilea an consecutiv. O mândrie greu de pus în cuvinte”, a declarat duminică, pentru Agerpres, mama elevului, Anca Maria Ștefan. Reprezentanții Școlii Gimnaziale „Nicolae Titulescu” au reacționat, la rândul lor, după succesul elevului. „O nouă victorie strălucitoare”, au transmis aceștia într-un mesaj publicat pe Facebook. Performanțele lui Eduard Ștefan nu se opresc aici. În 2025, elevul din Caracal a obținut medalia de aur la etapa finală a „Math Internațional Challenge”, desfășurată în perioada 12–17 februarie, tot în Thailanda. De asemenea, în luna iulie a aceluiași an, Eduard Ștefan s-a clasat pe primul loc la Olimpiada Internațională de Matematică „Copernicus”, organizată la New York, confirmând statutul său de unul dintre cei mai promițători tineri matematicieni români.
O ieșeancă a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic! Tânăra nu a renunțat și vrea să dea lovitura acum!
Ieșeanca E. G. a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, dar nu a renunțat. E. G. se pregătește pentru penultima probă de admitere la INM, sesiunea 2025-2026, care se desfășoară în această perioadă. Această probă este una decisivă pentru candidați, testându-le atât cunoștințele teoretice, cât și capacitatea de analiză și aplicarea practică a legii. Doar 250 de locuri sunt scoase la concurs în această sesiune. E. G. a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, dar nu a renunțat Admiterea la Institutul Național al Magistraturii rămâne unul dintre cele mai dificile și competitive concursuri din sistemul juridic românesc, atrăgând anual mii de absolvenți de drept care aspiră la o carieră în magistratură. Sesiunea 2025-2026 confirmă din nou interesul ridicat pentru profesiile de judecător și procuror, prin numărul mare de candidați înscriși. Pentru această sesiune, s-au înscris 1.977 de persoane, care concurează pentru un total de 250 de locuri de auditori de justiție. Concursul se desfășoară pe o perioadă extinsă, din iulie 2025 până în martie 2026, timp în care candidații trebuie să treacă prin mai multe etape eliminatorii, menite să testeze nu doar cunoștințele juridice, ci și aptitudinile psihologice și vocația pentru magistratură. „M-am înscris și anul trecut la acest concurs, dar am fost respinsă la proba psihologică. Mi s-a spus că nu sunt suficient de empatică, deși un magistrat trebuie să fie imparțial, nicidecum empatic. Am fost dezamăgită, dar asta nu m-a descurajat să mai încerc o dată. Îmi doresc să fiu procuror și voi lupta pentru visul meu. După prima probă, mă situez în prima jumătate a candidaților înscriși”, a spus E. G., participantă la concursul de admitere la INM. Un eșec nu ar trebui să stea în calea obținerii a ceea ce își doresc, ci să reprezinte un impuls pentru o pregătire mai bună. Un rezultat negativ la un concurs de o asemenea anvergură poate fi o motivație în plus pentru ca, la următorul examen, candidații să fie mai bine pregătiți. Mai multe probe se află în drumul spre cariera dorită de mulți juriști Prima probă a concursului a fost testul grilă de verificare a cunoștințelor juridice, considerată de mulți candidați drept una dintre cele mai dificile etape. Examenul a vizat disciplinele fundamentale ale dreptului: drept civil, drept penal, procedură civilă și procedură penală. Testul presupune un număr de 100 de grile, câte 25 din fiecare materie. Cea mai mare notă obținută a fost 9,29, un rezultat care confirmă nivelul ridicat de pregătire al candidaților de top. Doar 312 persoane au fost declarate admise pentru a continua concursul, ultima notă de promovare fiind 6,91. Practic, mai puțin de o șesime dintre cei înscriși inițial au reușit să treacă de acest prim filtru. Candidații admiși după prima etapă participă, în această perioadă, la testarea psihologică, programată între 16 și 27 ianuarie. Această etapă are un rol esențial în selecția viitorilor magistrați, fiind menită să evalueze echilibrul emoțional, rezistența la stres, capacitatea de decizie și asumarea responsabilității. Ultima probă a concursului este interviul, etapă în care candidații sunt evaluați de o comisie formată din magistrați. Interviul urmărește motivația pentru alegerea carierei în magistratură, capacitatea de comunicare, gândirea critică și înțelegerea rolului social al judecătorului sau procurorului. De multe ori, această probă este percepută ca fiind una dintre cele mai imprevizibile. E. G. a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, iar în această sesiune luptă pentru unul dintre cele 250 de locuri la nivel național. Pentru mulți dintre candidați, concursul de admitere la INM reprezintă rezultatul unor ani întregi de studiu intens și sacrificii personale. Sesiunea 2025-2026 confirmă, încă o dată, că accesul în magistratură rămâne rezervat celor mai bine pregătiți și echilibrați candidați. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ieșeanca Elena Gavril a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic! Tânăra nu a renunțat și vrea să dea lovitura acum!
Ieșeanca Elena Gavril a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, dar nu a renunțat. Elena Gavril se pregătește pentru penultima probă de admitere la INM, sesiunea 2025-2026, care se desfășoară în această perioadă. Această probă este una decisivă pentru candidați, testându-le atât cunoștințele teoretice, cât și capacitatea de analiză și aplicarea practică a legii. Doar 250 de locuri sunt scoase la concurs în această sesiune. Elena Gavril a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, dar nu a renunțat Admiterea la Institutul Național al Magistraturii rămâne unul dintre cele mai dificile și competitive concursuri din sistemul juridic românesc, atrăgând anual mii de absolvenți de drept care aspiră la o carieră în magistratură. Sesiunea 2025-2026 confirmă din nou interesul ridicat pentru profesiile de judecător și procuror, prin numărul mare de candidați înscriși. Pentru această sesiune, s-au înscris 1.977 de persoane, care concurează pentru un total de 250 de locuri de auditori de justiție. Concursul se desfășoară pe o perioadă extinsă, din iulie 2025 până în martie 2026, timp în care candidații trebuie să treacă prin mai multe etape eliminatorii, menite să testeze nu doar cunoștințele juridice, ci și aptitudinile psihologice și vocația pentru magistratură. „M-am înscris și anul trecut la acest concurs, dar am fost respinsă la proba psihologică. Mi s-a spus că nu sunt suficient de empatică, deși un magistrat trebuie să fie imparțial, nicidecum empatic. Am fost dezamăgită, dar asta nu m-a descurajat să mai încerc o dată. Îmi doresc să fiu procuror și voi lupta pentru visul meu. După prima probă, mă situez în prima jumătate a candidaților înscriși”, a spus Elena Gavril, participantă la concursul de admitere la INM. Un eșec nu ar trebui să stea în calea obținerii a ceea ce își doresc, ci să reprezinte un impuls pentru o pregătire mai bună. Un rezultat negativ la un concurs de o asemenea anvergură poate fi o motivație în plus pentru ca, la următorul examen, candidații să fie mai bine pregătiți. Mai multe probe se află în drumul spre cariera dorită de mulți juriști Prima probă a concursului a fost testul grilă de verificare a cunoștințelor juridice, considerată de mulți candidați drept una dintre cele mai dificile etape. Examenul a vizat disciplinele fundamentale ale dreptului: drept civil, drept penal, procedură civilă și procedură penală. Testul presupune un număr de 100 de grile, câte 25 din fiecare materie. Cea mai mare notă obținută a fost 9,29, un rezultat care confirmă nivelul ridicat de pregătire al candidaților de top. Doar 312 persoane au fost declarate admise pentru a continua concursul, ultima notă de promovare fiind 6,91. Practic, mai puțin de o șesime dintre cei înscriși inițial au reușit să treacă de acest prim filtru. Candidații admiși după prima etapă participă, în această perioadă, la testarea psihologică, programată între 16 și 27 ianuarie. Această etapă are un rol esențial în selecția viitorilor magistrați, fiind menită să evalueze echilibrul emoțional, rezistența la stres, capacitatea de decizie și asumarea responsabilității. Ultima probă a concursului este interviul, etapă în care candidații sunt evaluați de o comisie formată din magistrați. Interviul urmărește motivația pentru alegerea carierei în magistratură, capacitatea de comunicare, gândirea critică și înțelegerea rolului social al judecătorului sau procurorului. De multe ori, această probă este percepută ca fiind una dintre cele mai imprevizibile. Elena Gavril a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, iar în această sesiune luptă pentru unul dintre cele 250 de locuri la nivel național. Pentru mulți dintre candidați, concursul de admitere la INM reprezintă rezultatul unor ani întregi de studiu intens și sacrificii personale. Sesiunea 2025-2026 confirmă, încă o dată, că accesul în magistratură rămâne rezervat celor mai bine pregătiți și echilibrați candidați. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
CSM cere Guvernului deblocarea concursurilor de admitere în magistratură
Concursurile de admitere în magistratură au fost suspendate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. CSM cere acum deblocarea concursurilor de admitere, la fel cum s-a procedat în alte domenii de activitate, precum domeniul sănătăţii sau educaţiei, susținând că „realizarea actului de justiţie are o importanţă socială cel puţin egală”. „În condiţiile unui deficit de judecători de aproximativ 15% în luna ianuarie 2026, fiind vacante 751 de posturi de judecător dintr-o schemă naţională de 5070 de posturi, buna funcţionare a justiţiei în vederea realizării unui act de justiţie de calitate este grav afectată, în detrimentul cetăţenilor, iar dispozițiile legale care au blocat organizarea concursurilor de admitere în magistratură nu fac decât să genereze premisele amplificării lipsei cronice de resurse umane la nivelul instanţelor judecătoreşti. Adoptarea imediată a acestor măsuri se impune cu atât mai mult în contextul actual din sistemul judiciar, caracterizat de creșterea exponențială a volumului de activitate, aspecte ignorate de puterea executivă, deşi Consiliul a semnalat public de mai multe ori situaţia resurselor umane şi a solicitat implementarea de măsuri legislative pentru ocuparea posturilor vacante. Iar în condiţiile actuale, caracterizate de instabilitatea statutului magistratului şi atacuri repetate la adresa corpului profesional din partea celorlalte puteri în stat şi a unor reprezentanţi mass-media, există riscul diminuării în continuare a numărului de judecători prin plecări voluntare din sistemul judiciar”, potrivit unui comunicat de presă transmis marți de CSM. Potrivt documentului citat, instanţele din România se află pe primul loc în Uniunea Europeană ca volum de activitate, în cursul anului 2025 fiind înregistrate aproximativ 3,6 milioane de dosare pe rolul instanţelor judecătoreşti, care au fost gestionate în condiţiile unui deficit de judecători situat în jurul procentului de 20% pe tot parcursul anului de referinţă. „Totodată, trebuie conştientizat că potrivit statisticii întocmite de Consiliu, în România 49 de judecătorii funcţionează în sistem de avarie, încărcătura pe judecător fiind în cazul multora dintre acestea peste încărcătura medie la nivel naţional, astfel cum s-a evidenţiat în documentul ataşat. Astfel, dintr-o schemă aprobată de 4 – 5 posturi de judecător, în cadrul unora dintre aceste instanţe sunt efectiv în funcţie între 1 – 3 judecători, cu consecinţa afectării profunde a eficienţei actului de justiţie şi a duratei procedurilor derulate”, se arată în comunicat. Secţia pentru judecători solicită Guvernului României să îşi asume măsuri legislative concrete pentru a crea cadrul legal necesar acoperirii deficitului de judecători, întrucât pentru buna funcţionare a societăţii româneşti este esențială eficientizarea activității instanțelor de judecată, prin prioritizarea componentei de resurse umane, consecinţele deficitului de personal asupra dreptului constituţional al cetăţenilor de acces la justiţie într-un termen rezonabil fiind directe şi grave.