Ultima zi a Conferinței de Securitate de la München. Kallas: Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar putem colabora cu SUA / Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA / Președintele Letoniei: UE nu este pregăt
Kallas: UE trebuie să definească obiectivele clare înainte de negocieri cu Rusia La finalul unui panel de la Conferința de Securitate de la München, Kaja Kallas s-a arătat sceptică față de ideea numirii unui trimis UE pentru negocieri privind încetarea invaziei ruse în Ucraina. „Ceea ce contează mai mult decât să ai un loc la masă este să știi ce să ceri atunci când stai acolo”, a spus Kallas, insistând că Uniunea Europeană trebuie să definească mai întâi cerințele esențiale. „De aceea am propus statelor membre un mandat concret cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va merge la acea masă, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste lucruri rușilor. Avem un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; și dacă nu ceri nimic, plătești în plus”, a explicat ea. Aceasta a marcat încheierea panelului. Rinkēvičs: Nu putem specula asupra alegerilor din Ungaria în privința Ucrainei Întrebat dacă alegerile viitoare din Ungaria ar putea facilita calea Ucrainei spre UE, președintele leton Edgars Rinkēvičs a avertizat că rezultatele sunt imprevizibile. „Aș atrage atenția că atât Jocurile Olimpice, cât și alegerile pot produce rezultate foarte neașteptate. Să nu ne grăbim să presupunem ceva ce numai alegătorii din fiecare țară pot decide. Să așteptăm să se întâmple și să vedem cum se întâmplă”, a spus Rinkēvičs, referindu-se la opoziția continuă a premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei. El a adăugat că anul viitor vor avea loc alegeri și în Franța și Polonia, care ar putea modifica dinamica procesului în sens invers. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a comentat la Conferința de Securitate de la München solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi o dată clară pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ca parte a unui eventual acord de pace. Rinkēvičs a afirmat că UE „înțelege că are nevoie de Ucraina în blocul comunitar”, dar că, discutând cu alți lideri europeni, are „impresia că, în acest moment, nu există disponibilitate pentru a stabili o dată concretă”. El a precizat că Uniunea Europeană „vrea să vadă Ucraina aderând cât mai curând posibil”, însă procesul trebuie să țină cont și de alte două aspecte: situația Balcanilor de Vest și a Republicii Moldova. „UE trebuie să se uite la Balcanii de Vest, unde și-a pierdut multă credibilitate pentru că nu a avansat perspectivele de aderare. Am promis atât de multe lucruri, de exemplu în cazul schimbării numelui Macedoniei de Nord, și am amânat atât de mult aderarea acestora”, a spus Rinkēvičs. El a adăugat că, odată cu integrarea Ucrainei, nu poate fi ignorată Moldova. „Da, e o țară mică, dar dacă Ucraina intră, nu putem lăsa Moldova pe dinafară. Este nevoie de discuții serioase despre cum să gestionăm acest proces”, a subliniat șeful de stat leton. Rinkēvičs a remarcat că, „fie că ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de acordul de pace”, dar și că nu este optimist în privința unui angajament real din partea Rusiei. „Dacă Rusia nu acționează, atunci nu vom avea un acord”, a conchis el. NATO: Este nevoie de producție mai mare de echipamente de apărare, în Europa și SUA Adjunctul secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a subliniat necesitatea majorării producției de echipamente militare, preluând mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind preferința pentru producția europeană. Šekerinska a amintit că la ultimul summit NATO de la Haga s-a convenit nu doar creșterea cheltuielilor pentru apărare, ci și accelerarea producției proprii. „Acest mesaj va fi reiterat și la summitul de la Ankara: trebuie să producem mai mult și peste tot. Avem nevoie de mai multă producție europeană, dar și de mai multă producție în SUA”, a spus ea. Adjunctul secretarului general a precizat că, în prezent, stocurile existente nu sunt suficiente, în special pentru capabilități urgente în Ucraina, cum ar fi apărarea aeriană. „Când am vizitat industria, singurul loc unde aceste capabilități erau disponibile era în stocurile SUA. Am fost recent în Norvegia la o companie care exportă tot către SUA, iar apoi multe state europene cumpără de acolo. Acestea sunt legăturile pe care le-au dezvoltat companiile de apărare. Dacă încercăm să le desfacem, vom fi mai slabi, nu mai puternici”, a explicat Šekerinska. Ea a subliniat că pentru creșterea producției este nevoie de reglementări mai bune, proceduri mai rapide și standarde de interoperabilitate mai clare, obiective centrale pentru NATO. Haddad: Achizițiile de echipamente de apărare din străinătate „nu au sens” Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a reiterat importanța „preferinței europene” în achizițiile pentru apărare, afirmând că aceasta reprezintă doar „bun simț”. El a explicat că, atunci când bugetele pentru apărare cresc – adesea prin reducerea altor cheltuieli – nu este logic să fie folosiți bani pentru a susține industrii din afara Europei, precum o fabrică din Kentucky, SUA. „Nu are sens”, a spus Haddad. Ministrul francez a subliniat că este vorba și despre controlul asupra utilizării, exportului și know-how-ului tehnologic asociat armamentului. „Când cumperi o armă din altă regiune, aceasta vine cu anumite condiții. Există clauze, adesea în litere mici, despre cum și când poate fi folosită. Toate acestea sunt esențiale”, a adăugat Haddad. Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a oferit o interpretare diferită a discursului lui Marco Rubio, criticând faptul că patru europeni de pe un panel trebuiau să răspundă la discurs abia a doua zi. „Nu ar trebui să fim nici ușurați, nici șocați de un discurs sau altul. Cea mai proastă lecție pe care am putea să o tragem este să ne agățăm de câteva cuvinte frumoase și să apăsăm butonul de amânare”, a afirmat Haddad. El a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe propriile obiective, inclusiv pe reînarmare și pe creșterea competitivității. „Aceasta este, pe termen lung, cea mai bună cale de a remodela și, poate, de a salva relația transatlantică: să fie mai echilibrată, mai matură, cu două piloni egali, în loc să căutăm aprobarea americană
Maia Sandu, întâlniri la München pentru securitatea și integrarea europeană a Republicii Moldova
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă în acest weekend la Conferința de Securitate de la München. Ea a susținut discursuri și vineri, iar sâmbătă va fi din nou prezentă pentru interviuri și declarații. Potrivit unui comunicat de presă, în cadrul evenimentului, aceasta a discutat despre întărirea securității Republicii Moldova și despre aderarea țării la Uniunea Europeană. Conferința a fost deschisă de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și a reunit aproximativ 50 de șefi de stat și de guvern, alături de oficiali de rang înalt din Europa și din alte regiuni. Vineri, în prima zi, președinta a avut discuții bilaterale cu premierul Estoniei, Kristen Michal, cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Agenda include și întâlniri cu prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, precum și cu ministra federală germană pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, Reem Alabali Radovan. De asemenea, Maia Sandu a participat la o dezbatere despre prevenirea și combaterea amenințărilor hibride, alături de Ulf Kristersson, de președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și de președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. Astăzi, 14 februarie, sunt programate întrevederi cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, cu premierul Croației, Andrej Plenković, și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović. Președinta Moldovei va avea discuții și cu parlamentari europeni pentru a susține parcursul european al Republicii Moldova.
Marco Rubio, discurs istoric la Conferința de Securitate din München: Noi, americanii, vom fi întotdeauna un copil al Europei
Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a transmis sâmbătă un mesaj de solidaritate în cadrul Conferinței de Securitate de la München. El a spus că Statele Unite rămân alături de Europa și nu intenționează să se îndepărteze de relația transatlantică, scrie Reuters și The Guardian. În același timp, secretarul american a spus că liderii europeni au făcut greșeli politice și au nevoie de o schimbare de direcție. Participanții, diplomați și oficiali din domeniul securității, au primit într-un mod pozitiv mesajul său. Deși a criticat anumite decizii ale liderilor europeni, tonul discursului a fost diferit față de intervenția vicepreședintelui JD Vance de anul trecut. Atunci, acesta a afirmat că principala amenințare pentru Europa vine din probleme interne, cum este cenzura și slăbirea democrației, nu din pericole externe ca Rusia. „Într-o perioadă în care titlurile din presă anunță sfârșitul erei transatlantice, să fie cunoscut și clar tuturor că acesta nu este nici scopul, nici dorința noastră, pentru că pentru noi, americanii, casa noastră poate fi în emisfera vestică, dar vom fi întotdeauna un copil al Europei”, a spus Marco Rubio. Citește AICI restul declarațiilor făcute de Marco Rubio în cadrul Conferinței de Securitate. Discursul său a avut, totuși, puține referiri concrete. Rubio nu a vorbit de Rusia, considerată principalul adversar geopolitic al Europei, și nici nu a rostit numele NATO, principala alianță de securitate a continentului.
Radu Miruță, întrevederi cu reprezentanți ai industriei europene de apărare, la München
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avut vineri întâlniri cu reprezentanți ai industriei europene de Apărare, sectorului tehnologic și organizațiilor de analiză strategică, în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, discuțiile s-au concentrat pe extinderea cooperării industriale, stimularea investițiilor în România, dezvoltarea parteneriatelor pe termen lung și facilitarea transferului de tehnologie, în acord cu obiectivele de modernizare a forțelor armate și consolidare a bazei industriale și tehnologice de apărare la nivel european. În întâlnirile cu Gerd Chrzanowski, CEO Schwarz Group, Thomas Saueressig, membru al Comitetului Executiv SAP SE, Éric Béranger, CEO MBDA, și Michael Schöellhorn, CEO Airbus Defence and Space, s-au analizat perspectivele cooperării în producția de echipamente și sisteme de apărare, digitalizarea proceselor industriale, reziliența lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea capabilităților tehnologice avansate. Radu Miruță a spus că România „își asumă un rol activ în arhitectura de securitate euroatlantică, fiind nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate în regiune”. Ministrul a afirmat că dezvoltarea unei industrii naționale de apărare competitive, interoperabile și integrate în ecosistemul european reprezintă o prioritate extrem de importantă. El a mai punctat interesul României pentru atragerea de investiții, realizarea de proiecte comune de producție și mentenanță pe plan intern și crearea de parteneriate care să crească autonomia strategică și capacitățile industriale europene. Potrivit MApN, „România este un partener de încredere, predictibil și angajat în dezvoltarea unor proiecte industriale sustenabile, care să sprijine atât securitatea națională, cât și consolidarea Pilonului European al NATO și a dimensiunii de apărare a Uniunii Europene”. În cadrul întâlnirilor cu oficiali seniori ai Atlantic Council și The Cohen Group au fost discutate progresele pe partea de securitate regională, consolidarea relației transatlantice, rolul NATO și al Uniunii Europene, dar și perspectivele sprijinului pentru Ucraina și investițiile în sectorul apărării.
Relația transatlantică, în prim-plan la Conferința de Securitate de la München
Discursul lui Vance din 2025 la Conferința de Securitate de la München a dus la un an de tensiuni transatlantice fără precedent, pe fondul percepției că Statele Unite vor să schimbe radical ordinea internațională, relatează Reuters. Reuniunea din acest an începe vineri și are loc pe fondul mai multor conflicte, inclusiv războiul din Ucraina. „Nu-mi pot aminti o perioadă în care să fi avut mai multe războaie, crize și conflicte simultane, de o asemenea amploare”, a declarat Wolfgang Ischinger, fost diplomat german care conduce forumul. Relația transatlantică, sub presiune Legăturile transatlantice au fost, tradițional, un punct central al conferinței, care a început ca un forum al Războiului Rece pentru dezbateri occidentale privind apărarea. Însă ideea unei cooperări transatlantice solide a fost pusă sub semnul întrebării de ceea ce Ischinger a numit „politici de tip bilă de demolare”, în care „distrugerea pe scară largă, mai degrabă decât reformele atente și corecțiile de politici, este ordinea zilei”. Președintele SUA, Donald Trump, l-a capturat pe președintele Venezuelei, a amenințat alte țări din America Latină cu acțiuni militare similare, a impus tarife atât aliaților, cât și adversarilor, și a vorbit deschis despre anexarea Groenlandei. Tonul dur al administrației Trump, inclusiv un avertisment sumbru că Europa se confruntă cu un „declin civilizațional”, i-a zdruncinat pe aliați, care au promis să crească cheltuielile militare. Reducerea dependenței Europei de sprijinul militar al SUA va dura însă ceva timp, iar continentul rămâne vulnerabil pe fondul tensiunilor cu Rusia legate de războiul din Ucraina. Absența lui Vance în acest an a alimentat așteptările privind un ton mai puțin conflictual din partea Washingtonului. Delegația SUA este condusă de secretarul de stat Marco Rubio, care ar urma să aibă un mesaj mai conciliant într-un discurs programat sâmbătă. Participare numeroasă la München Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, va deschide conferința cu un discurs care să susțină relația transatlantică și, în același timp, să sublinieze nevoia de întărire a Uniunii Europene, potrivit unui oficial guvernamental german. Sunt așteptați aproximativ 70 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și ministrul chinez de externe Wang Yi. Christine Lagarde ar urma să fie primul președinte al Băncii Centrale Europene care va susține un discurs la acest forum, pe fondul accentului pus pe reziliența economiei europene. Rusia nu trimite o delegație, iar invitațiile pentru oficiali iranieni au fost retrase după represiunea protestelor de luna trecută. În schimb, fiul ultimului șah al Iranului este așteptat să țină un discurs, iar în oraș ar urma să aibă loc un miting al opoziției iraniene.
Radu Miruță și Oana Țoiu participă la Conferința de Securitate de la München
„Viceprim-ministrul și ministrul apărării naționale, Radu Miruță, va participa, în perioada 13-15 februarie, la Conferința de Securitate de la München (Munich Security Conference – MSC), împreună cu ministrul afacerilor externe, Oana-Silvia Țoiu și directorul general al Directoratului de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean”, se arată în comunicatul de presă, emis vineri de MApN. Cele cinci domenii principale ale Conferinței de anul acesta sunt: Apărare, Ordine Globală, Securitate Umană, Sustenabilitate și Tehnologie, iar agenda include teme precum securitatea transatlantică, consolidarea cooperării europene în domeniul apărării, impactul noilor tehnologii asupra sectorului militar și adaptarea mecanismelor de cooperare internațională la noile realități strategice. Miruță va participa la sesiuni plenare și reuniuni tematice dedicate cooperării în cadrul NATO și al Uniunii Europeană, dar și la întâlniri cu omologi. Scopul întâlnirilor este de a consolida posturile de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, precum și continuarea sprijinirii partenerilor afectați de consecințele războiului din Ucraina. „Participarea la Conferința de Securitate de la München reflectă angajamentul României de a contribui activ la dialogul internațional privind securitatea și de a promova soluții bazate pe cooperare, respectarea dreptului internațional și întărirea relațiilor transatlantice”, conchide comunicatul.