Conflict în nordul Fâșiei Gaza. Cinci palestinieni uciși, inclusiv un copil

conflict-in-nordul-fasiei-gaza.-cinci-palestinieni-ucisi,-inclusiv-un-copil

Informația a fost confirmată de Spitalul Shifa, unitatea medicală care a primit victimele, prin directorul său general, Rami Mhanna. Incidentul survine într-un moment în care încetarea focului Gaza, convenită între Israel și Hamas, se află într-un impas tot mai vizibil, scrie AP. Reacția armatei israeliene privind încetarea focului Armata israeliană a transmis că militarii au identificat „mai multe persoane suspecte” în apropierea unor structuri de comandă situate la vest de Linia Galbenă — zona care separă teritoriile controlate de Israel de restul Fâșiei Gaza. Potrivit comunicatului oficial, trupele au deschis focul asupra acestora, iar incidentul este în prezent analizat. De asemenea, armata a declarat că „regretă orice vătămare adusă persoanelor neimplicate”. Evoluții diplomatice Tot vineri, emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, urma să găzduiască în Florida o întâlnire cu oficiali de rang înalt din țările implicate în medierea încetării focului, potrivit unui oficial american. Scopul discuțiilor este de a impulsiona tranziția către a doua fază a armistițiului, considerată mult mai complexă și dificil de implementat. Bilanțul războiului și perspectivele încetării focului Prima fază a acordului de încetare a focului a început în luna octombrie, la scurt timp după aniversarea a doi ani de la atacul Hamas asupra Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de ostatici. Până în prezent, toți ostaticii, cu o singură excepție, au fost eliberați, vii sau decedați, în schimbul prizonierilor palestinieni. Războiul din Gaza a provocat moartea a peste 70.660 de palestinieni, aproximativ jumătate dintre aceștia fiind femei și copii, conform Ministerului Sănătății din Gaza. Deși instituția funcționează sub administrația Hamas, datele sale sunt considerate, în general, credibile de comunitatea internațională. A doua fază a încetării focului ar urma să includă retrageri suplimentare ale trupelor israeliene, dezarmarea Hamas, formarea unei administrații tehnocrate în Gaza și desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare — pași care se anunță extrem de dificili într-un climat de neîncredere reciprocă.

Aproape 12.000 de copii ucişi sau răniţi în 2024, bilanţ alarmant al violenţei din zonele de conflict

aproape-12.000-de-copii-ucisi-sau-raniti-in-2024,-bilant-alarmant-al-violentei-din-zonele-de-conflict

Armele explozive au devenit un pericol major pentru copii în numeroase zone afectate de războaie, avertizează organizaţia Save the Children. Datele colectate până în anul 2024 includ cifre îngrijorătoare referitor la numărul victimelor minore. Potrivit raportului „Copiii și rănile provocate de explozii: Impactul devastator al armelor explozive asupra copiilor„, cifrele ONU demonstrează că aproximativ 11.967 de copii au fost ucişi sau răniţi în 2024 în regiuni de conflict, dintre care 4.676 nu au supravieţuit. Este cel mai ridicat nivel consemnat din 2006 până acum, cu un salt de 42%  faţă de anul 2020. Organizația Save the Children arată că 70% dintre cazuri sunt datorate atacurilor cu arme explozive precum bombele şi minele. Informația este prezentată în raportul ce descrie „impactul devastator” al acestui armament asupra minorilor între 2020 şi 2025. Save the Children mai spune că, timp de mulţi ani, copiii din zonele de conflict erau „mai susceptibili să moară din cauza malnutriţiei, a bolilor sau a lipsei accesului la îngrijiri medicale”. Situaţia aceasta s-a schimbat pe măsură ce luptele au ajuns în oraşe. Organizația arată că „pe măsură ce războaiele devin mai urbane, bombele şi dronele lovesc şcoli, case şi spitale”, spaţii „care ar trebui să fie protejate de dreptul internaţional umanitar”. Între 2020 şi 2024, astfel de arme au fost cauza a 59% dintre decesele şi rănirile copiilor. Gaza, Ucraina, Sudan, principalele focare de victime minore Raportul mai face mențiuni și despre rolului statelor, fiindcă majoritatea covârşitoare a acestor arme provine de la producători care aprovizionează armate regulate. Mai mult de jumătate dintre armele explozive care au provocat victime minore în 2024 au fost folosite în timpul atacurilor aeriene. Acestea au avut ca țintă populația civilă din Gaza, Ucraina şi Sudan, conform raportului. „Vedem cum regulile războiului se destramă”, afirmă Narmina Strishenets, autoarea principală a analizei, şi „dacă acceptăm că acest lucru este normal, acceptăm o lume în care copilăria însăşi este atacată”. Organizaţia cere oprirea folosirii armelor explozive în zonele populate şi protecţie imediată a copiilor aflați în situaţii de conflict armat. Potrivit Save the Children, cele mai periculoase conflicte pentru copii în 2024 se desfăşoară în teritoriile palestiniene ocupate, Sudan, Birmania, Ucraina şi Siria. Conform datelor prezentate de Hamas, numărul copiilor palestinieni ucişi între octombrie 2023 şi septembrie 2025 a trecut de 20.000 în Gaza, în timpul războiului cu Israelul.

Donald Trump anunță o vizită în Egipt pentru semnarea acordului privind Fâșia Gaza

donald-trump-anunta-o-vizita-in-egipt-pentru-semnarea-acordului-privind-fasia-gaza

Președintele Donald Trump a declarat joi că „va încerca” să meargă în Egipt, pentru a semna acordul de încetare a focului care cere și eliberarea ostaticilor ținuți de Hamas în Fâșia Gaza, informează AFP. „Vom încerca să ne ducem acolo și lucrăm la timing, la timingul exact. Ne vom duce în Egipt, unde (…) vom avea o semnare oficială”, a spus el în timpul unei ședințe a Guvernului la Casa Albă. Israelul și Hamas au semnat joi prima fază a unui acord pentru oprirea focului în Fâșia Gaza și eliberarea ostaticilor. Încetarea conflictului a venit după presiuni dure venite din partea lui Trump. O purtătoare de cuvânt a guvernului israelian a declarat că „versiunea finală a primei faze a fost semnată în această (miercuri) dimineață, în Egipt, de către toate părțile, în vederea eliberării tuturor ostaticilor” din Fâșia Gaza. Șeful diplomației israeliene, Gidéon Saar, a spus că eliberarea ostaticilor „trebuie să pună capăt războiului”. Acordul a venit după patru zile de negocieri indirecte între beligeranți, desfășurate în stațiunea Sharm el-Sheikh, cu participarea mai multor actori internaționali, inclusiv Statele Unite. Donald Trump, care a prezentat planul la sfârșitul lui septembrie, ar putea merge duminică la Ierusalim, conform informațiilor oficiale israeliene. Președintele a mai spus că „va încerca” să ajungă în Egipt, unde președintele Abdel Fattah el-Sisi l-a invitat la o ceremonie pentru celebrarea acordului. Data exactă a evenimentului nu a fost stabilită. Purtătoarea de cuvânt a guvernului israelian a anunțat că acordul urma să fie validat joi de Cabinetul de Securitate și că armistițiul va intra în vigoare la 24 de ore după aprobare.

Parlamentul European cere măsuri urgente în Gaza. Instituțiile UE și statele membre, îndemnate să asigure angajamentul față de soluția a două state

parlamentul-european-cere-masuri-urgente-in-gaza.-institutiile-ue-si-statele-membre,-indemnate-sa-asigure-angajamentul-fata-de-solutia-a-doua-state

Parlamentul European a solicitat ca Uniunea Europeană să ia măsuri urgente în Gaza, într-o rezoluție adoptată joi și a îndemnat toate instituțiile UE și statele membre să ia măsuri diplomatice pentru a asigura angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state. Rezoluția a fost adoptată cu 305 voturi pentru, 151 împotrivă și 122 de abțineri. Parlamentul a condamnat cu fermitate obstrucționarea de către Guvernul israelian a ajutorului umanitar și a solicitat deschiderea tuturor punctelor de trecere a frontierei relevante. Europarlamentarii s-au declarat alarmați de penuria severă de alimente și malnutriția rezultate din restricționarea ajutorului umanitar. Ei cer refacerea imediată a infrastructurii vitale și solicită tuturor părților să își respecte obligațiile umanitare în temeiul dreptului internațional. Dreptul Israelului la autoapărare Europarlamentarii cer încetarea imediată și permanentă a focului și eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor israelieni deținuți în Gaza. Ei îndeamnă UE să exercite o influență diplomatică asupra țărilor terțe pentru a face presiuni asupra Hamas pentru a asigura eliberarea lor. Parlamentul condamnă în termenii cei mai fermi „crimele barbare” comise de Hamas împotriva Israelului și solicită sancțiuni concrete împotriva grupării teroriste. Parlamentul își reiterează angajamentul față de securitatea Israelului și „dreptul său inalienabil la autoapărare”, menționând că Israelul rămâne un partener-cheie al UE în lupta împotriva terorismului regional. Cu toate acestea, europarlamentarii subliniază că dreptul Israelului de a se apăra nu poate justifica o acțiune militară nediscriminatorie în Gaza și își exprimă îngrijorarea cu privire la operațiunile militare din Fâșia Gaza. Anchetă privind încălcările dreptului internațional Rezoluția susține decizia președintelui Comisiei Europene de a suspenda sprijinul bilateral al UE pentru Israel și de a suspenda parțial acordul comercial UE-Israel. Europarlamentarii doresc anchete complete asupra tuturor crimelor de război și încălcărilor dreptului internațional și ca toți cei responsabili să fie trași la răspundere. Parlamentul sprijină, de asemenea, sancțiunile UE împotriva coloniștilor și activiștilor israelieni violenți din Cisiordania și Ierusalimul de Est ocupat și solicită sancțiuni împotriva miniștrilor israelieni Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir. Sprijin pentru soluția a două state Parlamentul îndeamnă toate instituțiile UE și statele membre să ia măsuri diplomatice pentru a asigura angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state, cu scopul de a înregistra progrese înainte de Adunarea Generală a ONU din septembrie. Parlamentul subliniază necesitatea demilitarizării totale a Fâșiei Gaza și excluderea Hamas de la guvernare, cerând restabilirea unei Autorități Palestiniene reformate ca unic organism de conducere. Europarlamentarii încurajează țările UE să aplice mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale. Înființarea unui stat palestinian este esențială pentru pace, securitatea Israelului și normalizarea regională, potrivit Parlamentului. Statele membre ar trebui să ia în considerare recunoașterea statului Palestina, concluzionează acesta, în vederea realizării soluției a două state. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Keir Starmer l-a confruntat pe Isaac Herzog cu privire la situația din ORIENTUL MIJLOCIU/ „A fost o întâlnire între aliați, dar a fost una dificilă”

Un atac israelian a distrus o clădire cu 15 etaje în orașul Gaza

un-atac-israelian-a-distrus-o-cladire-cu-15-etaje-in-orasul-gaza

Armata israeliană a declarat sâmbătă că a atacat o clădire înaltă din orașul Gaza, folosită de Hamas. Martorii au declarat însă că era vorba de o clădire rezidențială care adăpostea familii strămutate. Un atac israelian a distrus sâmbătă un al doilea zgârie-nori din orașul Gaza în tot atâtea zile, dărâmând clădirea cu 15 etaje, potrivit France24. Atacul a avut loc la câteva ore după ce IDF i-a îndemnat pe palestinienii din cel mai mare oraș al enclavei asediate să plece spre ceea ce a numit o „zonă umanitară” mai la sud. „Cu puțin timp în urmă, IDF (Forțele de Apărare Israeliene) au atacat o clădire înaltă folosită de organizația teroristă Hamas în zona orașului Gaza”, a declarat armata israeliană într-un comunicat. Martorii au identificat clădirea drept Turnul Al-Sussi, iar videoclipurile distribuite online arată cum structura se prăbușește. Al-Susi era o clădire rezidențială care adăpostea mulți locuitori ai Gazei strămutați, potrivit locuitorilor orașului Gaza. Atacul a avut loc la doar câteva ore după ce armata israeliană i-a îndemnat pe locuitorii orașului Gaza să plece într-o „zonă umanitară” din sud. Într-un mesaj adresat locuitorilor orașului, postat pe rețelele de socializare, purtătorul de cuvânt al armatei, Avichay Adraee, a declarat: „Profitați de această ocazie pentru a vă deplasa devreme în zona umanitară (Al-Mawasi) și a vă alătura miilor de oameni care au ajuns deja acolo”. ONU estimează că există aproximativ un milion de oameni în și în jurul orașului Gaza și a avertizat asupra unui „dezastru” iminent dacă armata israeliană își va continua planurile de a cuceri orașul. Într-o declarație separată emisă sâmbătă, armata a declarat că zona umanitară din sud dispune de „infrastructură esențială, cum ar fi spitale de campanie, conducte de apă și instalații de desalinizare, alături de furnizarea continuă de alimente, corturi, medicamente și echipamente medicale”. Israelul a declarat Al-Mawasi zonă sigură la începutul războiului, declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Cu toate acestea, armata a efectuat numeroase bombardamente în zonă de atunci, susținând că acestea vizau luptători Hamas care se ascundeau printre civili.