Nicu Ștefănuță despre drepturile reproductive, criza locuințelor și bursele sociale pentru tineri: UE poate să intervină pentru sănătatea integrală a femeii, inclusiv sănătatea reproductivă”
Zilele acestea la Strasbourg, agenda europeană este dominată de teme sensibile, de la drepturi sociale și criza locuințelor până la tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX, Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al grupului Greens/EFA, a vorbit despre câteva dintre problemele care fac obiectul dezbaterilor publice din plan internațional, în această perioadă. Acesta a explicat de ce deciziile europene devin tot mai relevante pentru viața de zi cu zi a cetățenilor, fie că este vorba despre accesul femeilor la servicii medicale, despre locuințe accesibile pentru tineri sau despre efectele conflictului început de Statele Unite și Israel în Iran, asupra Europei. Dreptul la avort și rolul Uniunii Europene Comisia Europeană a anunțat recent că fonduri sociale existente pot fi utilizate pentru a sprijini accesul la avort în statele membre, în urma inițiativei „My Voice, My Choice”, care a strâns 1,1 milioane de semnături pentru a sprijini femeile care nu au acces la întreruperi de sarcină sigure și legale. Comisia a indicat că poate fi utilizat Fondul Social European Plus, subliniind că politica de sănătate este competență națională și că fiecare stat membru decide cum folosește acest instrument. Pentru Nicu Ștefănuță, decizia reprezintă un moment important pentru recunoașterea drepturilor reproductive la nivel european. „Este foarte important și știi de ce? Pentru că se recunoaște faptul că Uniunea Europeană poate să intervină pentru sănătatea integrală a femeii care cuprinde sănătatea reproductivă. Asta e foarte important”, a explicat europarlamentarul. Greens/EFA, grupul politic din care Nicu Ștefănuță face parte, a susținut această inițiativă și a promovat, de-a lungul anilor, munca organizației „My Voice, My Choice”. În opinia sa, măsura poate oferi sprijin femeilor din statele în care accesul la avort este restricționat. „Dacă există țări și există, în Uniunea Europeană, care interzic avortul, aici arătăm o protecție, că la nivel european va fi cineva gata să ajute femeile din toată Europa să vină, să fie tratate inclusiv prin transport, prin costurile de cazare și de tratament, bineînțeles, în alt stat care va permite.” Cu toate acestea, Ștefănuță a declarat că soluția reală ar fi includerea acestui drept în legislația europeană. „Nu este o soluție ideală. Ideal ar fi să punem în Cartea Fundamentală a Drepturilor Europene dreptul la avort. Asta este și tema de campanie pe care am adus-o. Dar este un pas istoric, pentru că pentru prima dată se zice ferm: Uniunea Europeană are o competență aici și va ajuta femeile.” Criza locuințelor: „Build more nu rezolvă problema” Criza locuințelor și creșterea chiriilor la nivelul Uniunii Europene sunt teme centrale în dezbaterile din această săptămână. Parlamentul European a adoptat marți un set de recomandări care vizează acest subiect. Deputații europeni au cerut măsuri concrete pentru a crește accesul la locuințe decente și accesibile pentru cetățeni. Raportul final al Comisiei Speciale pentru Criza Locuințelor a trecut de votul plenului cu 367 de voturi pentru, 166 împotrivă și 84 de abțineri. Cu toate acestea, Nicu Ștefănuță a declarat că grupul său politic, Greens/EFA, va vota împotriva acestui raport. Deși în document este propusă creșterea numărului de locuințe construite, europarlamentarul spune că soluția nu este atât de simplă. „Raportul merge pe linia Build More (Construiește mai mult). Și Build More nu rezolvă criza actuală.”, a declarat el. „În România, deja 90% din oameni sunt proprietari. Faptul că prețurile sunt așa de crescute are de-a face cu faptul că oamenii au cumpărat mai multe apartamente, case, și pentru speculă, dar și pentru investiție.” Mai multe programe de locuințe sociale ar putea rezolva problema, spune Nicu Ștefănuță. „În România, locuințele sociale, așa cum se întâmplă în Austria, în Finlanda sau în Croația, pot rezolva parțial problema.”, a declarat acesta. O altă măsură ar fi construirea de cămine studențești. „Ar trebui să dedicăm un deceniu construirii de cămine. În orașe cum Clujul, Bucureștiul, Iașiul sau Timișoara, zecile de mii de studenți ar fi retrași de pe piața chiriilor și ar reduce presiunea asta pe chirii foarte ridicate.” Conflictul din Orientul Mijlociu și riscul unei escaladări Conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran reprezintă o altă temă de discuție foarte importantă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg. La nivel internațional, războiul a creat multă incertitudine. Nicu Ștefănuță a declarat că există posibilitatea unei escaladări regionale majore care ar putea implica inclusiv state membre NATO. „Există riscul pentru că este suficient ca un stat NATO să fie atacat de Iran și să activeze articolul 5. Ciprul, de exemplu, a fost atacat, sau Turcia.” „Este un conflict umanitar, este un conflict care vorbește și despre democrație. Acum o lună erau zeci de mii de oameni împușcați în Iran. Este un conflict care vorbește și despre resurse. Vedeți agricultorii care deja se tem că toate prețurile sunt în aer.”, a declarat europarlamentarul. Bursele sociale și accesul la fonduri europene O altă inițiativă a vicepreședintelui Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, este sprijinul pentru studenți și utilizarea fondurilor europene pentru burse sociale. Pe 3 martie, acesta a anunțat că, în urma demersurilor inițiate, 39.300 de studenți vor primi burse din bani europeni, în contextul diminuării fondului pentru burse. Universitățile puteau accesa acest program pentru a sprijini bursele acordate studenților. Prin depunerea unor cereri în cadrul programului, ele aveau la dispoziție patru zile pentru a transmite listele cu studenții eligibili. Suma propusă a bursei lunare a fost de 925 de lei. Propunerea lui Ștefănuță a fost ulterior pusă în aplicare de Ministerul Educației și Cercetării, care a inițiat demersurile necesare pentru folosirea acestor fonduri. El a făcut apel către toate universitățile din țară să aplice până pe 6 martie. „Am inițiat să luăm din Fondul Social European și să punem la burse, pentru că fondul nu era cheltuit în ansamblu și studenții au nevoie de burse. Pentru că Fondul nu era cheltuit în ansamblu și studenții au nevoie de burse acum.”, a spus acesta. În practică, însă, implementarea se lovește de dificultăți administrative. „Universitățile nu știu exact, n-au aplicat încă ordinul.”, a declarat Ștefănuță. De asemenea, studenții care studiază cu taxă nu beneficiază în prezent de burse sociale, ceea ce,
Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în hub regional, dar țara nu este nici măcar indep
Piețele energetice globale sunt zguduite de un nou val de tensiuni, după ce prețul petrolului depășise pragul 100 de dolari pe baril, luni, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ulterior, după declarațiile președintelui american Donald Trump și după deschiderea strâmtorii Ormuz, piețele s-au mai liniștit și prețul petrolului a scăzut spre 80 de dolari pe baril, dar rămân în continuare sus față de nivelul de dinainte să escaladeze războiul din Iran. Întrebarea este cât de echipată este economia României pentru șocul energectic global, în condițiile în care despre România se vorbește de ani de zile că ar avea potențial să devină un „hub regional” de energie. Dar investițiile întârzie să apară și România nu numai că nu este „un hub regional”, dar nici măcar independentă energetic. Criza energetică începe să se resimtă în întreaga economie, iar efectele perturbării transportului prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii, accentuează sentimentul de nesiguranță. Într-un context în care criza energetică bate la ușă, România riscă din nou să fie prinsă pe picior greșit, mai ales că proiectele energetice importante sunt întârziate, blocate sau inexistente. Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să producă efecte imediate. Mai mulți jucători importanți din regiune precum Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite au suspendat sau redus producția din cauza dificultăților de export provocate de blocajele Strâmtorii Ormuz. În Irak, de exemplu, producția a fost redusă cu peste două treimi deoarece rezervoarele de stocare s-au umplut. România consumă anual aproximativ 10–11 miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar o mare parte din acest necesar este acoperit din producția internă. Cu toate acestea, sectorul gazelor naturale nu este lipsit de probleme deoarece exploatarea zăcământului offshore Neptun Deep nu a început încă, deși proiectul este considerat strategic pentru securitatea energetică a României. În plus, producția realizată de compania Black Sea Oil & Gas ar fi exportată în mare parte către Bulgaria, în baza unui contract pe termen lung cu Engie. De asemenea, lucrările de exploatare pentru zăcământul de la Caragele, unul dintre cele mai mari descoperite pe uscat în ultimii ani, nu au început. Capacitățile de producție nu au fost extinse sau modernizate la timp La capitolul energie electrică, vulnerabilitățile sistemului sunt evidente. Capacitățile de producție existente nu au fost extinse sau modernizate la timp, iar multe dintre proiectele strategice întârzie de ani de zile. Centralele de la Turceni și Ișalnița nu au constructor desemnat, deși proiectele sunt întârziate de aproximativ 5 ani. Mai mult decât atât, la finalul lunii august, urmează să fie închise carierele de lignit și grupurile energetice pe bază de lignit ale Complexului Energetic Oltenia, ceea ce va elimina o parte importantă din capacitatea actuală de producție națională. Centrala Nucleară Cernavodă În plus, alte investiții majore, precum termocentrala de la Iernut, se confruntă cu decalaje și mai mari. Aceasta este întârziată cu aproximativ 7 ani, iar proiectul de la Mintia nu a finalizat nici măcar primul grup energetic, deși turbina a fost deja adusă. Situația este complicată și pentru reactorul 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă. În 2027, reactorul va intra în lucrări de retehnologizare, ceea ce va scoate temporar din sistem aproximativ 740 MW de capacitate de producție. De asemenea, două hidrocentrale, situate pe râul Jiu și râul Mureș, se află în stadii de finalizare de peste 90%, dar nu au fost puse în funcțiune. De altfel, România continuă să importe energie, peste 2.500 MW în momentele critice, din cauza lipsei capacităților de producție și stocare care să acopere consumul de seară. Avem eoliene dar nu știm să le folosim Deși România are potențialul necesar pentru dezvoltarea proiectelor eoliene, strategia națională aproape inexistentă o determină să fie complet expusă în fața unei eventuale crize energetice. Investițiile în producția verde au demarat în forță în 2012, după ce statul a decis să contribuie cu subvenții la dezvoltarea sectorului, în special în zona Dobrogei, dar au ajuns să producă doar 13% din totalul producției interne de energie electrică a României. În contrast, în Spania, energia eoliană a asigurat aproximativ 24% din totalul producției naționale de electricitate. De altfel, primele parcuri eoliene și fotovoltaice care au apărut în România au fost în Dobrogea. În plus, Dobrogea este și cea mai bună regiune din țară pentru producția de energie eoliană, iar Brăila, Constanța, Galați, Ialomița și Tulcea sunt județele care completează lista celor mai bune locații pentru dezvoltarea sectorului. România nu are capacități suficiente pentru stocarea energiei Pentru România, parcurile fotovoltaice și eolienele s-ar traduce în gigawați care ar da țării un plus de securitate energetică, ar scădea prețul energiei și ar apropia-o de ținta de energie verde pe care și-a asumat-o față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Dar ce le ține în loc? Capacitatea limitată de stocare a României. Deși există zeci de proiecte de acest fel, care au toate aprobările necesare pentru a fi construite în România, nu avem posibilitatea să integrăm energia în Sistemul Energetic Național. Acest lucru se face, în cazul marilor producători, doar prin Transelectrica, compania care administrează rețeaua de transport a energiei electrice. În multe zone din țără infrastructura nu este suficientă pentru preluarea unor cantități mari de energie, mai ales dacă nu există investiții suplimentare în linii de transport și stații electrice. Rafinăriile sunt parțial închise și suntem dependenți de importuri Tensiunile din Orientul Mijlociu pun România într-o situație de vulnerabilitate și când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși suntem producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capaciății interne de rafinare a petrolului. Două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil sunt indisponibile în prezent. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. În acest context, cea mai grea situație de care s-ar putea lovi România ar fi în cazul motorinei. Țara noastră, la fel ca majoritatea statelor europene, depinde în mare măsură de importuri pentru acest
Războiul din Orientul Mijlociu zguduie piețele globale. Bursele din întreaga lume au deschis pe roșu în primele ore de tranzacționare
Războiul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze întreaga economie globală. Bursele din întreaga lume au început săptămâna cu scăderi puternice încă din primele ore ale tranzacționării, în timp ce cotațiile petrolului au trecut pragul de 100 de dolari pe baril. Cotațiile internaționale ale petrolului au explodat la niveluri mult peste 100 dolari/baril după ce Israel a distrus depozite de țiței din Iran. În acest context, au existat căderi abrupte ale cotațiilor încă din sesiunea asiatică pe cele mai importante piețe din lume, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Cotațiile futures pentru indicii occidentali și piețele de acțiuni din țările asiatice aliate SUA au suferit căderi importante, indicele Nikkei225 de la Tokyo a avut un recul de 5,47%, indicele Hang Seng din Hong Kong a coborât cu 2,25% și indicele KOSPI100 din Coreea de Sud a scăzut cu 6,92%. Înainte de deschiderea burselor europene, prețul țițeiului Brent se tranzacționa în jurul prețului de 105 dolari pe baril. Astfel, cotațiile futures pe indicii occidentali au fost puternic apăsate, indicii americani și indicele FTSE100 din Marea Britanie au avut deprecieri mai atenuate, de aproximativ 2%, dar presiunea a fost mai ridicată pentru indicii europeni. Derivatele pe indicele german DAX aveau un șoc de aproape 4% noaptea și a coborât la minimele ultimelor 10 luni și jumătate, în zona de 22.800 de puncte. Bursa de Valori București a deschis pe roșu ședința de luni În cazul României, Bursa de Valori de la București a deschis pe roșu ședința de luni, în contextul escaladării conflictului armat în Orientul Mijlociu. OMV Petrom a înregistrat scăderi de 1,30%, în timp ce Transgaz și Energetica Electrica au înregistrat și ele deprecieri de peste 1%. Bursa de Valori București a deschis ziua cu aproape toți indicii pe roșu. Pe lângă indicii BET-FI și BET-NG, restul indicilor au înregistrat scăderi între 0,16% și 0,35%. De asemenea, principalul indice al BVB, Bucharest Exchange Trading (BET), a înregistrat o scădere de 0,23% față de închiderea zilei de tranzacționare precedente. Sursa: Bursa de Valori București RECOMANDAREA AUTORULUI: Ecoul războiului răsună în economia globală. Prețul petrolului sare în aer, bursele lumii au deschis „pe roșu”. Prețul aurului crește. Pe bursa de la București s-au evaporat 9 miliarde de lei în câteva ore Criza energiei se adâncește. Petrolul a urcat, luni, spre 120 de dolari pe baril din cauza războiului din Iran și a blocajului din Strâmtoarea Ormuz
Critici din Europa după atacurile asupra Iranului. Elveția acuză încălcarea dreptului internațional
Atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului provoacă reacții dure în Europa. Ministrul elvețian al Apărării, Martin Pfister, a declarat că aceste acțiuni contravin dreptului internațional. Declarația lui apare într-un interviu publicat duminică în ziarul SonntagsZeitung, transmite Reuters. Oficialul elvețian a precizat că poziția guvernului de la Berna este destul de evidentă. „Consiliul Federal este de părere că atacul asupra Iranului constituie o încălcare a dreptului internațional”, a declarat ministrul pentru publicația elvețiană. El a spus că acțiunea militară contrazice regulile stabilite prin United Nations și principiile din United Nations Charter. Potrivit acestor reguli, statele membre trebuie să evite utilizarea forței sau amenințarea cu forța, cu excepția situațiilor de autoapărare sau a unor operațiuni aprobate de organizația internațională. Mulți experți în drept internațional consideră că operațiunea militară împotriva Iranului nu se încadrează în aceste condiții. Ministrul elvețian a criticat, de altfel, toate părțile implicate în conflict și a cerut oprirea luptelor pentru a proteja populația civilă. „În opinia noastră, acesta constituie o încălcare a interdicției violenței”, a adăugat el. Pfister a explicat că poziția sa vizează orice stat care nu respectă interdicția privind folosirea forței. „Americanii și Israelul au atacat Iranul din aer. Procedând astfel, ei, la fel ca Iranul, au încălcat dreptul internațional”, a spus Pfister. Vicecancelarul Germaniei și ministrul de finanțe, Lars Klingbeil, a exprimat și el îndoieli cu privire la legitimitatea conflictului. El a afirmat pentru agenția de știri RND că are „îndoieli serioase că acest război este legitim în conformitate cu dreptul internațional”. Oficialul german a respins și ideea unei eventuale implicări militare a Berlinului: „Spun clar: acesta nu este războiul nostru. Nu vom participa la acest război”. Lars Klingbeil a afirmat că situația actuală poate crea un precedent periculos pentru ordinea globală: „Mare pericol să alunecăm tot mai adânc într-o lume în care nu mai există reguli. Nu vrem să trăim într-o lume în care se aplică doar legea celui mai puternic”. Și guvernul din Spania a criticat bombardamentele realizate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Autoritățile spaniole au descris atacurile drept acțiuni nesăbuite și ilegale.
Zelenski și Macron au discutat despre apărarea Ucrainei și tensiunile din Orientul Mijlociu
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut discuții cu președintele francez Emmanuel Macron despre securitatea Ucrainei și evoluțiile din Orientul Mijlociu, scrie Ukrinform. Anunțul a fost făcut de Volodimir Zelenski printr-un mesaj pe Telegram. „Am vorbit cu președintele francez Emmanuel Macron. Am reușit să discutăm toate problemele cheie care sunt importante în prezent pentru securitatea țărilor noastre și a Europei. În special, situația din Ucraina și nevoile cheie ale apărării noastre. L-am informat despre consecințele atacului masiv al Rusiei de aseară, precum și despre evenimentele de pe linia frontului”, a declarat Zelenski. Președintele a scris că soldații ucraineni au obținut rezultate notabile în această iarnă și au menținut toate pozițiile strategice de apărare privind Ucraina. „Este important ca acordurile europene comune privind 90 de miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei în următorii doi ani, precum și privind un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, să fie implementate”, a adăugat el. De asemenea, discuțiile au fost și despre situația actuală din Orientul Mijlociu și regiunea Golfului, în special legată de Iran și perspectivele sale regionale. „Emmanuel a susținut munca noastră pentru o securitate sporită în regiune – apărarea Ucrainei împotriva Șahidelor este într-adevăr cea mai experimentată, iar experiența Ucrainei poate deveni unul dintre fundamentele unei securități colective reînnoite și mai eficiente cu toți partenerii”, a mai scris Volodimir Zelenski.
Primarul Londrei îl critică pe Donald Trump pentru războiul din Iran și avertizează asupra consecințelor economice
Primarul capitalei britanice, Sadiq Khan, a lansat critici la adresa președintelui american Donald Trump în legătură cu atacurile aeriene asupra Iran, relatează The Standard. Edilul Londrei a declarat că ofensiva militară riscă să provoace instabilitate majoră în Orientul Mijlociu și a vorbit despre „haosul și carnagiul alimentate de războaiele ilegale”. În declarațiile sale, Khan a susținut că acțiunea militară decisă de Washington reprezintă un conflict început fără strategie și fără o planificare serioasă pentru perioada de după operațiuni. El a acuzat administrația americană că a declanșat un conflict care produce deja victime și suferință. Acesta a afirmat că decizia președintelui american reprezintă un „război nechibzuit”, care produce „vărsare de sânge fără sens” și care a fost început fără „o gândire sau o strategie serioasă cu privire la ce urmează”. În același timp, Khan a atras atenția asupra efectelor economice pe care un conflict de durată le poate avea asupra populației din Marea Britanie. El a explicat că tensiunile internaționale pot genera creșteri ale ratelor ipotecare, ale facturilor la energie și ale prețurilor la combustibili, ceea ce ar agrava dificultățile financiare ale populației. Primarul a spus că decizia premierului britanic Keir Starmer de a nu permite folosirea bazelor britanice pentru atacuri ofensive asupra Iranului reprezintă o alegere corectă. Potrivit poziției oficiale a guvernului, aeronavele americane pot utiliza facilitățile militare britanice doar pentru operațiuni defensive. Astfel, avioanele Statelor Unite pot opera de la baza RAF Fairford și de la baza militară Diego Garcia doar în misiuni care au rolul de a neutraliza amenințări directe, cum ar fi lansatoare de rachete care pot pune în pericol cetățeni britanici sau aliați din zona Golfului. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Sadiq Khan a scris că „acesta este un război al alegerii.”. „Unul care nu numai că provoacă crime și suferințe inutile în străinătate, dar ar putea duce la un șoc economic uriaș pe plan intern, agravând masiv criza costului vieții pentru londonezi.”, mai relatează el. „Gospodăriile din orașul nostru și din întreaga țară nu își pot permite creșterea facturilor la energie, a prețurilor la alimente și a creditelor ipotecare pe care le-ar putea duce acest război nesăbuit.” Deși a criticat conducerea de la Teheran, primarul britanica a afirmat că operațiunea militară a fost declanșată fără sprijinul comunității internaționale. „Acest război împotriva Iranului este purtat unilateral, fără niciun consens internațional sau aprobarea ONU sau orice gândire sau strategie serioasă cu privire la ce urmează. Știm din experiență că este mult mai ușor să începi un război decât să termini unul. Șocul și uimirea sunt mult mai ușoare decât sarcina dificilă de a vindeca națiunile distruse. Acesta este parțial motivul pentru care Marea Britanie nu ar trebui să se implice în acest conflict dincolo de acțiuni defensive pentru a-și proteja cetățenii și aliații de amenințările iminente. Țara noastră este cel mai bine servită de pace și stabilitate în Orientul Mijlociu, nu de haos și carnagiu alimentate de războaie ilegale.”, a scris el. Disputa dintre Khan și Trump Relația tensionată dintre Sadiq Khan și Donald Trump are o istorie mai veche. Divergențele dintre cei doi lideri au apărut încă din primul mandat al președintelui american. În timpul vizitei de stat a lui Trump în Regatul Unit din 2019, liderul american l-a numit pe primarul Londrei „ratat răzbunător” și a criticat modul în care administrația locală gestionează problema criminalității. Sadiq Khan a reacționat atunci prin acuzații la adresa președintelui american, despre care a spus că promovează „politicii diviziunii”. Disputele dintre cei doi au continuat de-a lungul anilor, în special pe teme legate de imigrație, securitate și ascensiunea curentelor populiste în politică. Cele mai recente declarații vin la scurt timp după ce Donald Trump l-a criticat din nou pe premierul britanic Keir Starmer pentru refuzul Londrei de a sprijini pe deplin primele atacuri americane asupra Iranului.
Guvernul ia în calcul reducerea accizelor la carburanți. Ministrul Energiei: Lucrăm la mai multe scenarii, inclusiv acesta
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că se lucrează la mai multe scenarii în ceea ce privește prețurile carburanților, unul dintre acestea fiind reducerea accizelor, conform Mediafax. Bogdan Ivan a spus că în România s-au înregistrat până miercuri creșteri ale prețurilor la motorină de 20 de bani și 25 de bani până joi dimineața, dar a subliniat că în ate țări din vestul Europei creșterile sunt mai mari. Potrivit ministrului, în această perioadă au fost luate două măsuri importante, respectiv blocarea creșterii artificiale a prețurilor și rute alternative de transport pentru combustibili. „În același timp, începând de anul trecut, după criza din octombrie, am început, împreună cu toate companiile din România, să creăm rute alternative de aprovisionare de combustibil, fără să știm că va urma acest eveniment. Și acest lucru ne-a dat flexibilitatea de a ne asigura stocuri pentru cel puțin 5 luni de zile de acum înainte, de a ne asigura rute alternative pentru luni de zile, iar în momentul de față, undeva la sub 7% din tot ceea ce consumăm în România, ca importuri, ca și petrol rafinat, ajunge să fie adus prin strâmtoarea Ormuz”, a spus Bogdan Ivan. De asemenea, ministrul spune că se lucrează la extinderea contractelor comerciale mai vechi, la scenarii prin care să fie repornite facilitățile de rafinare pe teritoriul României și la scenarii în care să fie crescute importurile de petrol pe rutele clasice Azerbaidjan și Kazahstan. Întrebat dacă se ia în calcul reducerea accziei la carburanți, Bogdan Ivan a spus că lucrează la mai multe scenarii împreună cu premierul, colegii din coaliție și ministrul Finanțelor. „Nu sunt ministrul de Finanțe. Dar este evident că împreună cu ministrul de Finanțe, împreună cu Primul Ministru, cu colegii din coaliție, lucrăm la mai multe scenarii, printre care și acest scenariu”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Energiei s-a răzgândit: „Dacă va depăși barilul 110-120 dolari, s-ar putea să ajungem și la pragul psihologic de 10 lei” Psihologia inversă a ministrului Ivan încurajează speculatorii. ”E nevoie doar de o scânteie ca să ne trezim cu cozi uriașe la benzinării”
Șefa OMV Petrom, prima reacție după creşterea preţului la carburanţi. Ce se întâmplă în România: Suntem un importator net de petrol brut
Prețul carburanților a crescut în România, fiind marcată o majorare consistentă a tarifului la pompă, după escaladarea conflictului din Iran. Acum, un litru de benzină costă peste 8 lei (vezi AICI). În aceeași zi în care clienții stațiilor de alimentare au fost întâmpinați cu prețuri mai mari la combustibili, premierul Ilie Bolojan preciza că nu își dorește sub nicio formă ca tariful să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Acum, în cadrul conferinţei PwC CEO Survey 2026, șefa OMV Petrom, Christina Verchere, a făcut primele declarații legate de creșterea prețului la carburanți, precum și despre aprovizionarea cu petrol, având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu. Iată ce se întâmplă în România. Orientul Mijlociu furnizează 20-35% din ţiţeiul, produsele petroliere şi gazele naturale la nivel mondial. De altfel, regiunea este un „coridor” de tranzit important pentru mărfuri. Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a susținut că în condițiile în care există perturbări logistice, există rute alternative, chiar dacă stabilirea lor ar necesita mai mult timp. „Se vor găsi soluţii la rutele de tranzit, dar este problema de perturbare a fluxurilor de aprovizionare şi cât de rapid vor putea fi puse pe picioare”, a susținut Christina Verchere. În cadrul conferinței PwC CEO Survey 2026, a oferit o serie de declarații legate atât de creșterea tarifelor la combustibili, cât și despre aprovizionarea cu petrol. „Toate aceste perturbări ale fluxurilor provoacă un şoc major la nivel de preţ, mai ales în Europa – şi am văzut asta şi cu gazul rusesc. Nu este vreo îndoială că putem vedea salturi de preţ – şi chiar foarte rapid – pentru că aceste perturbări vin pe neaşteptate”, a spus CEO OMV Petrom, conform Ziarul Financiar. Prețul la benzină a crescut, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu „Nu trebuie să spunem că toată aprovizionarea a dispărut de pe piaţă, încă există petrol şi produse de bază de petrol care sunt produse. Problema poate cea mai mare este cu gazul din Qatar. Vom vedea cum vor veni soluţiile şi cât de repede vor fi puse în practică. Am fost întrebată «nu le merge bine companiilor petroliere când se întâmplă asta?». Am lucrat în oil & gas de aproape 35 de ani. Nu ne place asta. Aceste perturbări pot avea creşteri bruşte de preţuri, dar apoi de multe ori poţi avea intervenţii, care nu întotdeauna sunt făcute în mod logic. Şi de asemenea, aceste crize nu fac deloc bine economiilor. Dacă economiile suferă, business-urile suferă, iar noi suntem parte din business”, a spus CEO OMV Petrom. Ce se întâmplă în România Va putea fi observată o „volatilitate a prețului”, susține Christina Verchere, continuând să precizeze că speră să fie găsite soluții, iar aprovizionările să revină la normal. A mai menționat faptul că OMV Petrom nu se confruntă cu probleme la capitolul aprovizionării, în acest moment. „Omv Petrom nu are probleme în acest moment cu aprovizionarea. În România, noi suntem un importator net de petrol brut. Aproximativ 65% din petrolul procesat la Petrobrazi vine din România, restul este importat, atât pentru Petrobrazi cât şi pentru Rompetrol. Suntem de asemenea un importator de produse pe bază de petrol. Avem stocuri ridicate de benzină, mici deficienţe la diesel, dar facem comerţ pentru a echilibra balanţa. Suntem încrezători în rutele noastre de aprovizionare, care nu vin din acea parte din lume”, a continuat aceasta. „Suntem un investitor major în România” „Suntem un investitor major în România, ne uităm aici pe termen lung. Şi asta este normal pentru companiile de energie. Credem mult în România. Această nouă volatilitate este un şoc în sistem, întrebarea este cât va dura revenirea. (…) Traversăm probabil o perioadă economică complicată, dar aceasta poate reprezenta şi un moment de reset. Din perspectiva sectorului energetic, România are oportunităţi majore de creştere şi ar putea avea un rol mai important în Uniunea Europeană”, a continuat Verchere. Marea Neagră, un „game changer” pentru economie Christina Verchere susține că Marea Neagră ar putea deveni un pilon extrem de important pentru economie. A explicat și în ce mod. „Marea Neagră poate deveni un „game changer” pentru economie, contribuind la îmbunătăţirea balanţei comerciale, la schimbarea relaţiilor regionale şi la dezvoltarea unor noi oportunităţi pe întregul lanţ de valoare. România ar trebui să îşi facă vocea mai bine auzită la Bruxelles pe acest subiect. În acelaşi timp, domeniul apărării devine tot mai important, în contextul noilor programe europene de finanţare – SAFE. Când am ajuns prima oară aici mi s-a explicat că geografia a fost câteodată dezavantajul României. Acum cred că geografia este avantajul României şi că este o mare oportunitate aici. Nu trăiesc în teamă, am trecut prin atât de multe în ultimii 5-6 ani ca ţară şi este mereu rezilientă”, a mai precizat CEO OMV Petrom. Autorul recomandă: „Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei”. Ce spune Ilie Bolojan despre creșterea prețului „la pompă” Slovacia oprește livrările de electricitate de urgență către Ucraina. Decizia, pe fondul disputei privind petrolul rusesc Prima scumpire a carburanților după escaladarea conflictului din Iran. Benzina trece de 8 lei/l în toate stațiile OMV Petrom Turbulențe majore pe piața globală de țiței.După ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz, și Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan Sursă foto: captură video, Shutterstock
Ministrul Energiei s-a râzgândit: Dacă va depăși barilul 110-120 dolari, s-ar putea să ajungem și la pragul psihologic de 10 lei
Minstrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis, la mai puțin de o zi după ce contrazicea scenariul în care carburanții ar putea să depășească pragul de 10 lei pe litru din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, că majorările ar putea fi mult mai mari de 3-5 bani. Oficialul spune acum că, dacă barilul de petrol va ajunge la 120-130 de dolari, acest lucru se va reflecta și în prețul benzinei și al motorinei. „În momentul de față, depinde foarte mult cât mai durează acest conflict. Pe datele pe care le-am avut acum două zile, acest scenariu era total improbabil. În momentul de față, când ne uităm la cifre, daca barilul de petrol va ajunge la 120-130 de dolari, există acest risc. Dacă va mai crește prețul la tona de motorină, există acest risc. Depinde foarte mult de situația din Orientul Mijlociu, lucru pe care nu-l putem controla. Dacă va depăși barilul 110-120 dolari, va putea să ajungem și la pragul psihologic de 10 lei. Nu-mi doresc să ajungem, facem tot ce ține de noi să absorbim acest șoc”, a transmis Bogdan Ivan. Ministrul Energiei și-a revizuit estimările cu privire la prețul carburanților din România, deși cu o zi în urmă a declarat în cadrul unei conferințe de presă la sediul PSD că prețul carburanților va crește cu cel mult 3-5 bani pe litru. De asemenea, Bogdan Ivan a transmis că a luat măsurile necesare pentru a-i împierdica pe furnizori să speculeze situația războiului din Iran, pentru a impune tarife exorbitante. „Am vorbit cu ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF și țin să menționez că am luat măsuri pentru ca prețul la pompă să nu ajungă la 10 lei. Prețul va crește cu cel mult 3 – 5 bani”, a spus ministrul Energiei cu o zi în urmă. Ministrul Energiei: Suntem asiguraţi cu depozite în caz de urgenţă Mai mult decât atât, ministrul spunea că România este asigurată în caz de urgență cu depozite care pot asigura aprovizionarea pentru piața locală aproximativ 90 de zile. Bogdan Ivan a mai transmis că în toate terminalele de pe teritoriul României și în depozite sunt suficienți carburanți pentru a asigura fluxuri normale, fără vreo perturbație. Totuși, România rămâne vulnerabilă în contextul războiului din Iran, deoarece aproximativ 40% din necesarul de import de motorină provine din Arabia Saudită. „În momentul de faţă, suntem preocupaţi, în primul rând, de modul în care arată potenţialele perturbaţii pe piaţa de aprovizionare cu produse petroliere, de asigurarea faptului că nu vor creşte preţurile la carburanţi nejustificat, în contextul în care avem acest conflict în Orientul Mijlociu. (…) Am discutat cu toţi operatorii din piaţă, suntem asiguraţi cu depozite în caz de urgenţă”, a mai declarat Ivan la sediul central al PSD. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețul motorinei a explodat în București. La unele pompe, carburantul diesel se vinde cu aproape 9 lei pe litru. „Este japcă. Suntem noi șmecherii Europei. În alte țări este 3-4 lei. „Merg în Bulgaria să fac plinul de acolo” Ce se întâmplă cu prețul la carburanți în România, după izbucnirea conflictului din Iran. Ministrul Energiei: „Am vorbit cu ANPC, am luat măsuri” Psihologia inversă a ministrului Ivan încurajează speculatorii. ”E nevoie doar de o scânteie ca să ne trezim cu cozi uriașe la benzinării”
O platformă celebră de investiții atrage atenția: Bitcoin a înregistrat cinci luni consecutive de pierderi și o scădere cu 48% față de maximul istoric
Bitcoin a încheiat luna februarie în coborâre cu 15% și a înregistrat 5 luni consecutive de pierderi și o scădere de 48%, față de maximul istoric de 126.500 de dolari atins în octombrie 2025, conform unei analize realizate de platforma de investiții eToro. De asemenea, 2026 este primul an în istoria criptomonedei când lunile ianuarie și februarie s-au încheiat cu scăderi consecutive. Simon Peters, analist al platformei de investiții pentru piața criptoactivelor, avertizează că luna aceasta a început cu stângul pentru Bitcoin, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au declanșat o fugă de active riscante. De asemenea, specialistul subliniază că dacă această lună se va încheia tot cu scăderi, ar fi a doua oară în istoria Bitcoin când moneda înregistrează șase luni consecutive de pierderi. „Martie a început deja cu stângul, pe fondul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu, care au declanșat o fugă de activele riscante. Dacă martie se va încheia, de asemenea, cu o scădere, aceasta ar marca șase luni consecutive de scăderi și ar fi a doua oară când acest lucru se întâmplă în istoria bitcoin. Privind în perspectivă către această săptămână, pe lângă monitorizarea evoluțiilor dintre SUA și Iran, avem o serie de date economice din SUA – datele PMI (indexul managerilor de achiziții) oferite de ISM pentru sectorul manufacturier și servicii, datele ADP privind variația ocupării forței de muncă și «cele mai importante», salariile din sectorul non-agricol și rata șomajului”. Bitcoin a intrat în prima săptămână a lunii martie într-o stare de fluctuație, pe măsură ce tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au escaladat. Cea mai mare criptomonedă din lume a scăzut la un moment dat la aproape 63.000 de dolari, înainte de a reveni la nivelul actual. Ultimele cifre arată că valoarea criptomonedei este în ușoară creștere, față de nivelul atins la sfârșitul săptămânii trecute. Moneda este cotată la aproximativ 68,419 dolari, iar nivelul actual este peste cel atins în urmă cu o săptămână, atunci când bitcoin atingea vârfuri de 64.852 dolari. Sursa: CoinMarketCap RECOMANDAREA AUTORULUI: Bitcoin, în cădere liberă. Cea mai puternică criptomonedă din lume s-a prăbușit sub 63.000$, pe fondul tensiunilor geopolitice Bitcoin a scăzut sub pragul de 70.000 de dolari pentru prima dată din 2024. Piața criptomonedelor este zguduită de presiuni tot mai mari