Senatul SUA face un pas decisiv pentru prima reglementare federală a pieței criptomonedelor

John Thune a depus sâmbătă demersurile procedurale pentru organizarea votului pe „Clarity Act”, notează Reuters. Votul va avea loc în cursul lunii septembrie, întrucât senatorii se vor afla în vacanța parlamentară în august. „Clarity Act” ar stabili primul set cuprinzător de reguli federale pentru industria criptomonedelor din Statele Unite. Proiectul ar defini situațiile în care monedele digitale sunt considerate valori mobiliare sau mărfuri și ar stabili autoritățile de reglementare responsabile de supravegherea acestora. Companiile din sectorul cripto susțin că legislația este necesară pentru a oferi mai multă claritate juridică și pentru a favoriza adoptarea criptomonedelor. Adoptarea „Clarity Act” ar reprezenta o nouă victorie importantă pentru Donald Trump în domeniul politicilor privind criptomonedele. Anul trecut, Trump a promulgat o lege privind stablecoin-urile, criptomonedele susținute de active precum dolarul american. De asemenea, familia prezidențială are un interes deosebit în piața cripto. Familia Trump a raportat în luna iunie venituri de peste 1.4 miliarde de dolari din afacerile cripto. Pentru a trece de Senat, legea trebuie să obțină 60 de voturi. Republicanii consideră că actul normativ ar putea să treacă, deși opoziția democrată se opune, solicitând introducerea unor restricții mai stricte privind activitățile cripto ale oficialilor guvernamentali.
Tribunalul Bucureşti a trimis o replică pentru PNL

În urma deciziei de anulare a deciziilor Congresului PNL, partidul a cerut recuzarea judecătorului Tribunalului Bucureşti, pe motiv că este o veche colaboratoare a Alinei Gorghiu, unul dintre liberalii puşi pe lista de excluderi din formaţiunea politică. A fost trimis şi un comunicat de presa în care îşi motivează gestul. În replică, Tribunalul Bucureşti a transmis marţi un alt comunicat prin care „respinge acuzațiile formulate de un partid politic și consideră neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze”. „Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare. În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor. În acest context, nu pot fi acceptate limitări ale capacității manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară, în condițiile în care buna administrare a activității Tribunalului presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor. Conducerea Tribunalului subliniază că toate măsurile manageriale au fost asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare și previzibile. Practica unitară reprezintă, așadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalitățile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituțiilor europene.” În comunicat se mai specifică şi faptul că „același partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor și în litigiile privind achizițiile publice.” „Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”, semnează judecătorul Cosmin Sterea Grossu, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti.
Veștea atacă noua conducere pregătită de Bolojan în PNL: Istoria și identitatea partidului sunt aruncate la gunoi

Veștea afirmă că partidul riscă să își piardă identitatea și avertizează asupra unei rupturi între conducerea centrală și aleșii locali ai formațiunii. Adrian Veștea: „Congresul înseamnă eliminarea liberalilor adevărați” Adrian Veștea susține că reuniunea convocată de Ilie Bolojan are ca efect marginalizarea unor lideri care au contribuit la dezvoltarea partidului. „Trist și previzibil, Congresul convocat pentru mâine de către președintele PNL, Ilie Bolojan, înseamnă de fapt eliminarea tuturor liberalilor adevărați din conducerea formațiunii noastre politice. Practic, întreaga istorie și toată identitatea partidului sunt aruncate la gunoi”, afirmă Veștea. Critici privind reprezentarea aleșilor locali în conducerea PNL Adrian Veștea reclamă faptul că noua echipă de conducere ar avea o reprezentare redusă a aleșilor locali, deși PNL dispune de o structură administrativă puternică la nivel național. „Într-un partid cu 12 președinți de consilii județene, cu 1.150 de primari și aproape 10.000 de aleși locali, din conducerea PNL aleasă personal de Ilie Bolojan face parte un singur ales local, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa”, susține liberalul. Acesta consideră că liderii validați prin vot sunt înlocuiți de persoane fără o istorie îndelungată în partid. „Este inadmisibil ca aproape toți oamenii din conducerea partidului care au fost validați electoral, care au adus voturi pentru PNL, să fie dați la o parte pentru venetici și oportuniști”, afirmă Veștea. Acuzații privind direcția ideologică a partidului Liderul liberal avertizează că actuala orientare a partidului ar putea conduce la o apropiere excesivă de USR. „Nu e de mirare că, foarte probabil, în curând, și la propriu, și la figurat, dacă ceva nu se schimbă, PNL va deveni brelocul USR”, spune acesta. Totodată, Veștea susține că liberalii cu vechime sunt marginalizați și că vocile critice din interiorul partidului sunt descurajate. Veștea îl acuză pe Bolojan că își construiește un proiect prezidențial Unul dintre cele mai dure pasaje ale declarației îl vizează direct pe Ilie Bolojan, despre care Adrian Veștea spune că ar urmări o candidatură la alegerile prezidențiale din 2030. „Îngrozitor este că, din dorința domnului Bolojan de a deveni președinte al țării în anul 2030, dacă PNL va rămâne în această zodie nefastă, partidul va fi transformat într-un buzdugan menit să pulverizeze încrederea în instituțiile statului român”, afirmă liderul liberal. El susține că deja pot fi observate atacuri împotriva unor instituții fundamentale ale statului. „Acest proces este vizibil prin atacurile dezlănțuite și nejustificate împotriva Președintelui, împotriva Justiției, împotriva Parlamentului și, în general, împotriva oricui îndrăznește să nu fie de acord cu domnul Bolojan”, a adăugat Veștea. Mesaj către liberalii nemulțumiți În ciuda criticilor, Adrian Veștea le transmite colegilor săi că partidul a depășit și alte momente dificile de-a lungul istoriei sale. „Colegilor mei liberali, care astăzi se simt dezamăgiți, le spun că Partidul Național Liberal a trecut prin lupte și mai grele și a ieșit învingător”, afirmă acesta. „Îmi asum să conduc Guvernul cu responsabilitate” Veștea vorbește și despre formarea viitorului Executiv, afirmând că prioritatea imediată este instalarea unui guvern stabil. „Sper ca, în cel mai scurt timp posibil, să avem un Guvern pe care îmi asum să îl conduc cu responsabilitate, în spiritul valorilor pe care acest partid le apără de peste 150 de ani”, declară liderul liberal. Acesta susține că viitorul cabinet va avea o reprezentare liberală mai consistentă decât actuala formulă de conducere a partidului. „Din acest Cabinet, sigur vor face parte mai mulți liberali decât din Guvernul Bolojan sau din noua conducere care se prefigurează pentru Partidul Național Liberal”, a afirmat Adrian Veștea.
Liberalii se reunesc vineri în Consiliul Național pentru a convoca Congresul Extraordinar al partidului

Decizia a fost luată miercuri, 17 iunie, în ședința Biroului Politic Național, la propunerea președintelui PNL, Ilie Bolojan. Liderul liberal a spus atunci că partidul are nevoie de „claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc”. „Nu ni l-am dorit, dar situația o impune. Este momentul să punem lucrurile în ordine, să clarificăm direcția partidului și să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut pentru românii care ne-au acordat încrederea”, a transmis Ilie Bolojan, după ședința BPN. Potrivit PNL, la Consiliul Național Extraordinar de vineri vor participa 800 de delegați liberali. Pe ordinea de zi se află aprobarea convocării Congresului Extraordinar pentru 21 iunie și aprobarea modificării statutului partidului. Congresul Extraordinar al PNL este propus să aibă loc duminică, 21 iunie, de la ora 12:00, la Romexpo, în București. La eveniment ar urma să participe 2.500 de delegați din toată țara: 500 de delegați de drept și 2.000 de delegați aleși de organizațiile din teritoriu. Adrian Veștea și-a anunțat candidatura la șefia PNL Adrian Veștea și-a anunțat candidatura la șefia partidului și i-a cerut lui Ilie Bolojan să amâne Congresul pentru 28 iunie, pentru a putea pregăti o moțiune de candidatură. „Este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului”, a transmis Adrian Veștea. El a susținut că amânarea Congresului ar fi „o solicitare corectă și de bun-simț” și „un gest de minimă decență democratică”. Război în PNL Contextul politic din PNL este tensionat. Luni, Biroul Politic Național al partidului a decis ca PNL să nu participe la un guvern cu PSD, să nu susțină un guvern condus de Adrian Veștea și să îi ceară acestuia să își depună mandatul de premier desemnat. Tot luni, conducerea PNL a decis că parlamentarii liberali care ar vota Guvernul Veștea sau care ar accepta funcții într-un astfel de cabinet își pierd calitatea de membri ai partidului. Marți, PNL a anunțat că Adrian Veștea se situează în afara partidului, după ce acesta nu și-a depus mandatul de premier desemnat. Joi, mai mulți parlamentari PNL, contestatari ai lui Ilie Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor luate de BPN pe 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor liberali care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză și a dispus suspendarea provizorie a acestor decizii. PNL a anunțat ulterior că va ataca hotărârea în termenul legal și a susținut că își va continua activitatea politică „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii.
Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024
Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate
Universitarul şi diplomatul Adrian Severin, la Iaşi, despre Viitorul generațiilor viitoare între identitarism și antiidentitarism, între naționalism și globalism” – LIVE VIDEO

Fostul ministru al Afacerilor Externe, Adrian Severin, participă la Iași la cel de-al XXXVI-lea Congres al Universității „Apollonia”, unde discută despre provocările contemporane ale societății și viitorul generațiilor tinere între identitarism și anti‑identitarism, între naționalism și globalism. Evenimentul, intitulat „Pregătim viitorul, promovând excelența”, reunește studenți, cadre universitare și experți pentru a dezbate teme de actualitate în plan social, politic și cultural, oferind un cadru pentru reflecții profunde asupra direcțiilor în care se îndreaptă lumea. Universitarul Adrian Severin: „Istoria se află într-un moment de inflexiune” În cadrul conferinței, Adrian Severin a subliniat complexitatea și viteza schimbărilor globale. De asemenea, universitarul a atras atenția asupra vulnerabilităților democrației și asupra limitărilor societăților contemporane: „Istoria omenirii se află într-un moment de inflexiune, suntem asaltați de informații, mai multe decât putem digera. Această aglomerare de informații trebuie să ne stimuleze gândirea. Avem tendința să credem că ni se întâmplă ceva unic, dar asta s-a mai întâmplat în trecut. Ar putea să fie sfârșitul lumii, dar noi trebuie să acționăm încât să avem de a face cu o tranziție și nu cu o fractură și să nu trecem prin deșertul unui război care acum riscă să fie nuclear. Cine cu cine se lupta, asta e întrebarea. Nu există democrație nicăieri în lume și pot să vă spun că am muncit mult, am făcut un raport care a fost celebru în acest sens. Democrația are cel puțin două vulnerabilități: 1 – îl face pe deștept și pe prost egal și 2 – așa cum spunea și Țuțea, nu are un sistem de promovare al valorilor. Nu pot să spun că democrația și totalitarismul sunt în centrul unui conflict global. Un suveranist fără globalizare nu are niciun fel de viitor”. Discursul său a fost orientat spre necesitatea unei gândiri critice, capabile să înțeleagă fluxul de informații și schimbările geopolitice, și spre importanța echilibrului între identitate națională și deschidere globală. Adrian Severin a încurajat audiența să privească prezentul ca pe o tranziție și nu ca pe o fractură, subliniind că adaptarea și gândirea critică sunt esențiale pentru supraviețuirea și dezvoltarea societăților moderne. „Nu văd cum vom scăpa de interdependențe şi nici nu cred că este bine să scăpăm de ea în totalitate. Nu am avut probleme să înțelegem alte culturi, noi suntem mult mai generoși în tratarea comunităţilor etnico-culturale, față de vecinii noştri. Se pare că marea luptă se duce între identitarism şi anti‑identitarism. Întreaga doctrina cancel culture este exact despre faptul că identitatea își are rădăcinile în trecut, ceea ce înseamnă că spunem că trecutul nu contează. Dacă vom scăpa de identitate, vom deveni oameni universali, altfel putem fi globalişti, dar de undeva. În România a existat viaţă, cultură şi înainte să ne integrăm în structuri europene sau globale. Aceste identităţi ne separă. Trebuie să ne unim, dar înainte de asta trebuie să ne delimităm pentru că altfel ne anulăm istoria. Dacă eu sunt un cetăţean al universului unde mă duc atunci când am nevoie de protecţie? Dacă mergem pe logică raporturilor comerciale, cu cât mai mulţi vom cere unui număr mai mic să ne protejeze, cu atât vor fi ei mai puternici. Puterea absolută corupe în mod absolut. Ce viitor au generaţiile viitorului dacă vor fi formate din oameni fără identitate supuşi Inteligenţei Artificiale. Eu nu cred că Inteligenţă Artificială va înlocui omul, dar cred că îl poate controla, de aceea cred că este un duşman al identităţii. Este extrem de utilă, dar trebuie să fim vigilenţi. Educaţia identitară este sub asalt şi trebuie să fim vigilenţi, identitarismul este o formă de apărare”, a conchis Adrian Severin. Citește și: Nume de marcă la al XXXVI-lea Congres al Universității „Apollonia” din Iași: „Pregătim viitorul, promovând excelența”. Printre invitați – nașul presei din România, Sorin Roșca Stănescu, și universitarul Adrian Severin Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Prelegere spectaculoasă a nașului presei din România, Sorin Roșca Stănescu, la Iași: Justiția oamenilor și justiția lui Dumnezeu – LIVE VIDEO

Sorin Roșca Stănescu, nașul presei din România, a captat atenția participanților la Congresul Internațional „Pregătim viitorul, promovând excelența”, organizat de Universitatea „Apollonia” din Iași. Evenimentul, aflat la cea de-a XXXVI-a ediție, reunește personalități academice, politice și culturale din țară și străinătate, oferind un cadru de dezbatere a marilor teme ale societății contemporane. În prelegerea sa, Sorin Roșca Stănescu a explicat diferența dintre justiția oamenilor și justiția divină, subliniind rolul moralității personale în aplicarea legii: „Justiția oamenilor este rațională și normativă, se exprimă prin instituții menite să asigure ordinea socială, dar are un caracter imperfect deoarece este exercitată de indivizi care pot avea probleme morale. În gândirea masonică, justiția nu este redusă la aplicarea mecanică a regulii. Un element esențial al acestei perspective este autojudecata. Omul nu îi poate judeca pe ceilalți dacă nu se judecă pe sine prima dată. În opoziția aparentă față de justiția oamenilor se află justiția lui Dumnezeu, înțeleasă ca instanță morală absolută. Justiția divină operează asupra a ceea ce este, de aceea nu poate fi influențată sau prescrisă. Invocarea justiției lui Dumnezeu apare acolo unde legea încetează să mai fie percepută ca fiind dreaptă. Justiția oamenilor și justiția lui Dumnezeu nu trebuie înțelese în perspective antagonice, ci ca elemente ale unui scop comun și anume dreptatea”. Sorin Roșca Stănescu a arătat că instituțiile și normele sociale nu pot funcționa complet separate de moralitate, iar responsabilitatea individuală și conștiința proprie sunt fundamentale în exercitarea justiției. Citește și: Nume de marcă la al XXXVI-lea Congres al Universității „Apollonia” din Iași: „Pregătim viitorul, promovând excelența”. Printre invitați – nașul presei din România, Sorin Roșca Stănescu, și universitarul Adrian Severin Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Secretarul de Stat Marco Rubio prezintă progresul realizat în Venezuela de la capturarea lui Maduro

Marco Rubio a susținut că administrația americană își consolidează apropierea față de noile autorități interimare din Venezuela, în prima audiere din Congres de la realizarea operațiunii prin care Nicolas Maduro a fost reținut, notează Reuters. De la arestarea lui Maduro, guvernul american colaborează cu Delcy Rodríguez, o fostă aliată a lui Maduro. Aceasta a preluat puterea după arestarea fostului președinte, însă a fost avertizată cu noi acțiuni militare dacă autoritățile de la Caracas nu vor respecta cerințele SUA. Rubio a afirmat că Venezuela, o țară care în trecut a avut relații bune cu Statele Unite, se află pe drumul refacerii legăturilor diplomatice și că SUA ar putea deschide rapid o reprezentanță diplomatică în această țară. Despre influențele ostile Statelor Unite, secretarul de Stat a spus: „Pentru prima dată în 20 de ani, purtăm conversații serioase despre erodarea și eliminarea prezenței iraniene, a influenței chineze, precum și a prezenței rusești. De fapt, vă voi spune că există multe elemente acolo în Venezuela care salută o revenire la stabilirea relațiilor cu Statele Unite pe mai multe fronturi”. Rubio a justificat înlăturarea lui Maduro: „Era o situație inacceptabilă și trebuia abordată”. Acesta a vorbit despre faptul că Venezuela devenise un centru de operațiuni pentru adversarii Statelor Unite, inclusiv China, Rusia și Iran, și a invocat presupuse legături ale fostului lider cu traficul de droguri. Despre vânzările de petrol venezuelean, oficialul a precizat că scopul este de a facilita tranziția către „o Venezuela prietenoasă, stabilă și prosperă”. Audierea a avut loc pe fondul tensiunilor dintre administrația Trump și Congres, întrucât mai mulți congresmeni, din ambele partide au criticat lipsa de comunicare privind operațiunile majore din plan extern.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit cu o delegația a Congresului Statelor Unite ale Americii

„Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut marți, 27 ianuarie, la sediul MApN, o întrevedere cu o delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de congresmanul Pat Fallon”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Apărării. În cadrul discuțiilor, a fost subliniată importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, dar și colaborarea din cadrul NATO, fiind evidențiat rolul acestor elemente asupra securității regionale. În plus, discuțiile au vizat și schimbările din peisajul de securitate, atât regional, cât și euroatlantic. Accentul a fost pus pe implicațiile războiului din Ucraina, securitatea Flancului Estic aliat și rolul strategic al regiunii Mării Negre. De asemenea, s-a evidențiat necesitatea menținerii unei posturi consolidate de descurajare și apărare. „Au fost abordate perspectivele cooperării româno-americane în domeniul apărării, cu accent pe dialogul politico-militar, interoperabilitate și dezvoltarea capabilităților, în sprijinul securității regionale și euroatlantice”, se mai arată în comunicatul de presă. În final, ministrul Miruță a evidențiat rolul Statelor Unite ale Americii în securitatea României, declarând: „Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne un pilon esențial al securității României, iar dialogul constant în domeniul apărării contribuie la consolidarea apărării colective în cadrul Alianței Nord-Atlantice”.
Creșterea decalajului economic din America pune în pericol speranțele lui Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului

De la începerea celui de-al doilea mandat al președintelui republican Donald Trump, Statele Unite trec printr-un fenomen cunoscut drept „economia în formă de K”. Ce reprezintă? Partea superioară a literei K se referă la americanii din marile corporații tech, bănci și companiile de energie (în special cele pe bază de combustibilii fosili tot mai promovați în agenda prezidențială a lui Trump). Veniturile și averile lor sunt în creștere. Partea de jos a literei se referă la americanii de rând cu venituri mici, cei care activează în industriile non-tech (HoReCa, turism, educație, medicină, construcții etc.). Ce înseamnă, de fapt, „economia în formă de K”? Înseamnă că evoluția economiei este pozitivă, însă beneficiază doar americanii cu venituri mari din corporațiile tech, iar clasa muncitoare și clasa de mijloc din domeniile non-tech se confruntă cu creșteri mai lente și reduse ale veniturilor și cu scumpiri „Blue-Collar” Americanii de rând nu sunt numai susținători ai Partidului Democrat, dar și ai Partidului Republican. Muncitorii din construcții, din fabrici, logistică, electricienii, șoferii de camioane, mecanicii auto, țesătorii, fermierii, tâmplarii, lucrătorii comerciali, chelnerii, minerii, gunoierii etc. alcătuiesc clasa muncitoare cunoscută ca „blue-collar worker” (pentru că majoritatea poartă salopete albastre cu guler și practică muncă manuală). Din această categorie fac parte și lucrătorii din industria ospitalității (HoReCa). Majoritatea au votat cu Donald Trump și Partidul Republican la alegerile din noiembrie 2024, sperând la un nivel de trai mai bun, la locuri de muncă mai bine plătite și la stoparea externalizării producției către China sau India care a dus la șomaj. Clasa muncitoare este cea mai grav afectată de „economia de formă K” „White-Collar” Situația economică s-a îmbunătățit semnificativ, însă doar pentru marile corporații, pentru categoria de lucrători „white-collar worker” (pentru că majoritatea poartă cămăși albe). Aceștia activează în sectorul bancar, finanțe, analiza datelor, securitate cibernetică, management, tehnologie, inginerie, jurnalism, cercetare de piață, dezvoltare software și hardware, rețelele de socializare, comerț online, telecomunicații și inteligență artificială. În contrast cu „blue-collar worker”, un „white-collar worker” trebuie să aibă studii superioare la facultăți teoretice și aptitudini intelectuale. Majoritatea muncesc la birou și încasează venituri mai mari. De la revenirea lui Trump la Casa Albă, miliardarii și-au crescut averile. Asta nu înseamnă că lucrătorii din domeniile de tip „white-collar” din clasa de mijloc sunt scutiți de creșterea costurilor de trai. Miliardarii din corporațiile tech și-au crescut averile de la revenirea lui Trump la Casa Albă Încrederea americanilor în Trump scade Într-o economie de tip K, americanii de rând cu venituri mici se confruntă cu creșteri lente sau reduse ale veniturilor, dar se lovesc și de scumpiri. Se construiesc centre de date și Inteligență Artificială, în timp ce fabricile continuă să concedieze muncitori. Chiar dacă creșterea economică a SUA de după pandemie este solidă, angajările sunt reduse, iar șomajul a crescut la 4,6%. Cresc cheltuielile de consum, vânzările de locuințe scad, iar optimismul consumatorilor americani se diminuează. Iar asta duce și la scăderea ratei de aprobare a președintelui Trump la 39%, potrivit unui sondaj citat de Reuters. Președintele SUA Donald Trump și și directorul companiei Nvidia, Jensen Huan Citește și: SUA raportează o rată a șomajului de 4,6% în urma „închiderii federale” din noiembrie și a politicilor tarifare agresive ale lui Trump Trump favorizează specialiștii și lucrătorii asiatici din industriile tech. Într-un discurs ținut la un forum de investiții SUA-Arabia Saudită la care a participat și directorul companiei Nvidia, Jensen Huang, președintele s-a arătat vizibil iritat de valul de critici din partea susținătorilor MAGA, după ce administrația prezidențială a angajat asiatici pentru a-i învăța pe americani să fabrice baterii de litiu și cipuri pentru semiconductori. „Și acum ne învață oamenii cum să construim cipurile de computer. Jensen, nu știu cum poți să o faci când ai prieteni care nu știu cum arată cipurile. Eu îmi iubesc prietenii conservatori, dar avem nevoie de chinezi să ne dea indicații, asta este America Măreață. Avem un caz în Georgia. Bateriile sunt periculoase de făcut. Au investit 1 miliard de dolari pentru o fabrică și le-am spus să se oprească. Și acum angajăm oameni să ne arate cum să le fabricăm. Oamenii noștri sunt patrioți, dar nu sunt pricepuți pentru a pune fabricile în funcțiune. Îmi pare rău! Da, sunt în cădere la sondaje, dar avem oameni inteligenți care fac o treabă bună”. Citește și: Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI Efectele „economiei în formă de K” asupra consumatorilor de rând Financial Times scrie că a Trump ar putea fi învinuit de americanii loviți de „economia în formă de K” din cauza scumpirilor și a slăbirii pieței muncii. Analiza datelor Biroului de Statistică a Muncii realizată de Rezerva Federală din Atlanta arată că salariile pentru americanii cu veniturile mici au încetinit. „Chiar dacă rata inflației a scăzut față de nivelul post-pandemic, trebuie să crească salariile. Și pentru a crește salariile, trebuie să fie o piață a muncii foarte puternică”, a spus Rebecca Patterson, cercetător senior la Consiliul pentru Relații Externe. Inflația din SUA a fost într-o continuă creștere după declanșarea pandemiei de COVID-19, de la 2,5% în februarie 2020 la 7,9% în februarie 2022. SUA au fost grav lovite de criza semiconductorilor din cauza cererii crescute de plăci video pentru minarea de criptomonede. După recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, revenirea economică există doar pentru industriile tech. Pentru alte sectoare economice însă, criza economică continuă După invazia rusă a Ucrainei și sancționarea Rusiei, rezultând scumpirea gazului, a petrolului, fertilizatorilor și a cerealelor, inflația a crescut la un nivel record de 9,1% în iunie 2022. Iar din 2025, americanii de rând sunt loviți de politicile tarifare ale lui Trump împotriva mai multor țări, ceea ce a dus la scumpirea multor materiale de bază importate din China, UE, Canada, Mexic și India. Este prevăzută și o scumpire în lanț a electronicelor în 2026 din cauza cererii crescute a memoriilor RAM din partea companiilor care dezvoltă Inteligența Artificială. Americanii vor plăti mai mult pentru telefoane de anul viitor din cauza fenomenului de „AI Boom”, scrie