Mănânci mâncare veche? Ce alimente îți pot provoca toxiinfecție alimentară chiar și la 24 de ore după ce sunt gătite
Pizza rece, puiul gătit, orezul sau alimentele din conserve pot deveni periculoase pentru sănătate dacă nu sunt depozitate corect, chiar dacă par sigure la gust sau miros. Potrivit unui articol publicat de The Conversation, Primrose Freestone, lector universitar de microbiologie clinică la University of Leicester, explică modul în care resturile alimentare pot favoriza apariția bacteriilor periculoase, scrie Science Alert. Pizza rece, un risc ignorat Pizza rămasă de seara trecută este unul dintre cele mai consumate resturi alimentare, însă poate favoriza toxiinfecția alimentară. Ingredientele insuficient gătite, manipularea cu mâini nespălate sau păstrarea la temperatura camerei permit dezvoltarea bacteriilor precum Salmonella, Bacillus cereus sau Clostridium perfringens. Chiar și ierburile uscate presărate pe pizza pot fi contaminate microbiologic. Specialistul recomandă ca pizza să fie refrigerată în maximum două ore de la livrare sau preparare și consumată în cel mult două zile. Puiul gătit păstrat greșit Puiul gătit este extrem de perisabil și reprezintă un risc major de toxiinfecție alimentară. Dacă este insuficient gătit sau prezintă urme de sânge, acesta nu trebuie consumat sau păstrat. Bacterii precum Campylobacter sau Salmonella pot supraviețui și se pot multiplica chiar și la frigider. Carnea de pui trebuie refrigerată rapid și consumată în maximum trei zile. Orezul gătit Orezul gătit este una dintre cele mai periculoase surse de toxiinfecție alimentară. Sporii bacteriei Bacillus cereus pot supraviețui procesului de gătire și pot produce toxine dacă mâncarea este lăsată prea mult la temperatura camerei. Orezul trebuie răcit rapid, păstrat la frigider și consumat în cel mult 24 de ore. Toxiinfecție alimentară de la alimentele din conserve Resturile din conserve trebuie acoperite și refrigerate imediat. Alimentele cu aciditate ridicată pot fi păstrate până la șapte zile, în timp ce cele cu aciditate scăzută nu trebuie consumate după trei zile, pentru a evita toxiinfecția alimentară.
Un produs care era considerat mâncarea săracului, pe vremuri, a devenit acum o adevărată delicatesă în restaurantele lumii
Conservele de peşte, considerate cândva o hrană ieftină, numite chiar „mâncarea săracului”, sunt astăzi o alegere sofisticată în diverse meniuri din restaurante. Vedetele absolute sunt sardinele premium, importate de obicei din Franţa, Spania şi Portugalia. Așadar, multă vreme, sardinele în conservă erau fost considerate un aliment banal, ieftin, o masă accesibilă în situații de avarie, atunci când resursele financiare erau limitate. Acum, însă, conservele premium de pește, în special sardinele, au ajuns în restaurantele moderne din marile orașe ale lumii, iar Bucureştiul s-a aliniat la acest lucru, notează Observator TV. Sardinele sunt aduse la masă şi servite exact aşa cum sunt, în conservă, cu o felie de lămâie deasupra, dar nu sunt chiar sardine din comerţ, ci importate din ţări cu tradiţie în pescuitul lor, apoi maturate în uleiuri de cea mai înaltă calitate. Iar nutriţioniştii spun că sunt un aliat excelent al sănătăţii. Hashtagul #tinnedfish, în traducere „peşte la conservă”, adună zeci de milioane de vizualizări pe rețelele sociale. „Cea mai bună metodă este să le şi transformi într-un fel de mâncare, într-un preparat, ca aşa lumea să ştie ce gust au”, spune Ştefan Radu, manager. Aşa a luat naştere sandvişul cu sardine, iar bucătarii ridică acest ingredient la rangul de delicatesă printr-o selecție atentă a ingredientelor: sardine premium, de obicei în ulei de măsline de calitate, pâine artizanală și arome proaspete care taie grăsimea peștelui. „Facem sandvişul de sardină. Acum o să venim cu salata de rucola, are un dresing de lămâie şi portocală. Şi acum o să începem cu cea cu ulei de măsline şi lămâie. Am plecat de la sandvişul cu sardine simple în ulei de măsline, pe parcurs am descoperit că se potrivesc şi altele”, explică bucătarul Ştefan Radu. Preţul unui astfel de sendviş este 40 de lei. Există însă şi experienţe urbane, care au ca punct comun sardinele gourmet. Adică locuri unde clienţii pot face şi cumpărături şi se pot bucura şi de un spectacol culinar. Sardinele sunt servite ca preparate rafinate, elegante şi cu un gust original. FOTO – Caracter ilustrativ Consumul de pește în România a crescut la aproximativ 8,5 kilograme pe locuitor pe an, potrivit datelor raportate în ultimii ani, față de o medie anterioară de 4-6 kg. Deși în creștere, acest consum rămâne semnificativ sub media europeană de peste 20 de kilograme per locuitor. Autorul mai recomandă: Peștele ieftin, dat exemplu de nutriționistul Mihaela Bilic: „Cea mai mare cantitate de acizi grași esențiali” Capcana conservelor ieftine de pește din supermarket. Nutriționist sportiv: „Ar putea indica probleme de siguranță alimentară” Care este cel mai bun și sănătos PEȘTE la conservă. Este destul de ieftin și se găsește în mai toate magazinele Cât MERCUR conţin conservele de ton şi cât de nocive sunt pentru sănătate, în special în cazul femeilor însărcinate Mănânci conserve de ton din supermarket? Mihaela Bilic a spus adevărul: Ce conțin, de fapt
Mihaela Bilic ne explică de ce nu este bine să aruncăm lichidul de la conservele din legume
Legumele congelate și cele în conservă sunt numai bune pentru anotimpul rece. Lichidul din conserve are cantități uriașe de minerale, motiv pentru care, el nu se aruncă. Iată cum se consumă corect legumele conservate. Toamna este anotimpul ideal pentru a face un exces de legume. Cu cât mai multe și mai colorate, cu atât mai bine. S-a demonstrat că pigmenții vegetali nu au numai un rol estetic, ci sunt substanțe cu puteri miraculoase pentru sănătate, care nu se pot găsi nici în suplimente, căci legumele sunt singura sursă de fitonutrienți. Deci este de preferabil să consumăm legume în fiecare zi și la fiecare masă. De asemenea, legumele congelate și cele în conservă sunt o variantă practică și sănătoasă de a consuma legume pe perioada iernii. Și au avantajul că se gătesc ușor. Frigul este cel mai bun agent de conservare. El păstrează intacte toate calitățile nutritive ale legumelor. A nu se arunca lichidul din conserve sau cel în care s-au fiert legumele, deoarece este plin de minerale și vitamine, mai ales potasiu. Autorul recomandă: Lumânările și bețișoarele parfumate, un risc pentru sănătate? Dr. Mihaela Bilic dezvăluie adevărul Mihaela Bilic propune „dieta săracului” pentru perioada verii. Slăbești 30 de kilograme în 6 luni
Conserve de iarnă din import în 2025. Poducătorii români nu pot acoperi cererea procesatorilor
Cine nu pune conserve în casă are mici șanse să găsească la iarnă în magazine bulion, zarzavat și ghiveciuri ieftine, din legume românești, rezumă ProTV. Procesatorii spun că recolta pentru industrializare este de 60 de ori mai mică decât necesarul intern. Iar 80% din compoturile și gemurile de pe rafturi sunt de import. Inclusiv în multe borcane cu murături făcute la noi veți găsi castraveți turcești. Însă conservele ieftine de legume și fructe 100% românești, cândva o soluție sustenabilă și accesibilă în lunile de iarnă, au devenit o raritate în magazine. Unul dintre motive, susțin reprezentanții procesatorilor de legume și fructe, este acoperirea mare a necesarului intern cu marfă de import, care nu respectă standardul industriei. De pildă, bulionul se face numai din roșii și sare, fără adaosuri. Republica Moldova a ajuns printre cei mai importanți exportatori în România, când vine vorba de legume conservate. În ultimii ani, au crescut vizibil și cantitățile de sucuri de fructe, dulceață și gem importate din această țară, atât vrac, cât și ambalate. Vin la prețuri de 5–10 lei borcanul, sortimentele de calitate medie. Cele artizanale sunt comparabile la calitate, dar și la preț, cu produsele românești, până la 30 de lei borcanul. Recomandarea autorului: Capcana conservelor ieftine de pește din supermarket. Nutriționist sportiv: „Ar putea indica probleme de siguranță alimentară”