Ce înseamnă să participi ca observator la Consiliul de Pace al lui Trump. Cazul Italiei și dilemele de la Roma
Marți, majoritatea parlamentară a adoptat o rezoluție prin care mandata executivul să participe, cu statut de „observator”, atât la reuniunea inaugurală a Consiliului de Pace, programată la Washington pe 19 februarie 2026, cât și la activitățile ulterioare ale organizației, arată Il Post. Această formulă de „observator” reprezintă un compromis, după ce premierul Giorgia Meloni refuzase inițial să ratifice actul constitutiv al organismului. Ea a reclamat motive de incompatibilitate cu Constituția Italiei. Consiliul de Pace este o organizație internațională înființată și prezidată de Donald Trump, având scopul declarat de a promova stabilitatea și pacea în diverse regiuni ale lumii, începând cu Gaza. Statutul său conferă președintelui o poziție centrală și puteri extinse în ceea ce privește invitarea și reconfirmarea statelor participante. Documentul de fondator prevede posibilitatea ca anumite state să participe ca „membri fără drept de vot” în așteptarea ratificării tratatului. Cu toate acestea, noțiunea de „observator”, așa cum a fost invocată de guvernul italian, nu este reglementată explicit în statut. De la entuziasm la reconsiderare Inițial, premierul Meloni și-a exprimat entuziasmul față de aderarea Italiei la Consiliul de Pace. A fost dealtfel singurul lider european care s-a arătat dispus să ratifice actul la ceremonia prezidată de Trump la Davos, în ianuarie. Ulterior însă, în urma criticilor interne și a rezervelor exprimate inclusiv de ministrul de Externe Antonio Tajani, guvernul a invocat articolul 11 din Constituția italiană. Acesta permite limitări ale suveranității doar „în condiții de paritate cu alte state”. Este o condiție considerată dificil de îndeplinit într-un organism în care președintele deține prerogative atât de extinse. Pentru a evita o ruptură diplomatică cu Washingtonul, executivul a optat pentru participarea ca „observator”. Aceasta este practic o soluție care permite prezența Italiei fără a fi nevoie de ratificarea tratatului. Consiliul de Pace: implicații juridice incerte Statutul Consiliului nu menționează explicit statutul de „observator”, ci doar pe cel de „membru fără drept de vot”, care presupune o intenție ulterioară de ratificare. Or, guvernul italian susține că o astfel de ratificare ar fi incompatibilă cu Constituția. Această ambiguitate ridică întrebări suplimentare. O participare fără drept de vot ar putea, paradoxal, să accentueze lipsa de „paritate” cerută de articolul 11. Astfel, Italia s-ar plasa într-o poziție subordonată față de ceilalți membri. În plus, o ratificare formală ar necesita o procedură parlamentară distinctă și mai complexă decât simpla rezoluție votată marți. Decizia este interpretată și dintr-o perspectivă politică. Meloni încearcă să mențină o relație privilegiată cu Donald Trump și să asigure Italiei un rol activ în dosarele din Orientul Mijlociu, o regiune în care Roma are o prezență diplomatică relevantă. Pe de altă parte, Germania și alte state europene au ales să nu participe la această inițiativă, ceea ce a sporit presiunea asupra guvernului italian. Ministrul Tajani a argumentat în Parlament că absența Italiei de la un forum dedicat păcii ar fi „politic de neînțeles”, un argument contestat însă de opoziție și de unii juriști. Între pragmatism și incertitudine Participarea cu statut de „observator” pare a fi o soluție de compromis menită să evite atât o confruntare cu Washingtonul, cât și un potențial conflict constituțional intern. Rămâne însă incertă soliditatea juridică a acestei formule și care sunt angajamentele pe termen lung pe care le implică. Pentru moment, Italia va lua parte la lucrările Consiliului fără drept de vot. În acest mod va fi într-o poziție care încearcă să echilibreze loialitatea diplomatică față de SUA cu constrângerile constituționale interne.
Marcel Ciolacu despre participarea lui Nicușor Dan la Consiliul de Pace: Aș fi decis din prima zi că trebuie să mergem în Statele Unite, să stăm la aceeași masă cu Trump”
Fostul premier Marcel Ciolacu a comentat, duminică seara la Antena3, decizia președintelui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace de la Washington, pe 19 februarie, în calitate de observator al României. Marcel Ciolacu a susținut că decizia președintelui este una corectă și importantă pentru securitatea și apărarea României. „E o decizie corectă. Eu aș fi decis din prima zi că trebuie să mergem în Statele Unite, să stăm la aceeași masă cu președintele Trump, din cauza unui lucru foarte simplu. Securitatea României depinde de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Vârful de tehnologie, de capabilități militare le deține Statele Unite ale Americii. Iar în contextul actual cu conflictul în Ucraina, conflictul în Orient, cel mai solid partener al României este Statele Unite ale Americii din punct de vedere al securității României. Cine spune altceva, înseamnă că trăiește pe altă planetă. Foarte bine că președintele merge în Statele Unite.”, a spus fostul premier. Întrebat ce a influențat alegerea președintelui, Ciolacu a explicat: „Cred că informațiile pe care le-a primit președintele, reale, în ceea ce privește parteneriatul strategic cu Statele Unite.” Fostul premier a exclus, de asemenea, orice conflict de poziționare între Uniunea Europeană și Statele Unite în ceea ce privește România, odată cu această decizie a președintelui. „Nu. România nu are nicio problemă de acest fel. România e un partener corect în cadrul Uniunii Europene, lucru pe care l-am dovedit, indiferent cine a fost președinte sau prim-ministru și România a fost întotdeauna un partener corect cu Statele Unite, mai ales pe latura de securitate națională.”, a spus Ciolacu.
Oana Țoiu, răspuns la inițiativa lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul de Pace: România continuă să sprijine procesul de pace din Gaza
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a răspuns duminică la mesajul postat de Nicușor Dan pe rețelele de socializare, prin care a anunțat că România va lua parte ca observator în Consiliul de Pace al președintelui american, Donald Trump. „România va continua să sprijine procesul de pace din Gaza, sprijinul umanitar sporit prin mecanisme europene comune și soluția celor două state.”, a transmis Oana Țoiu pe X. Romania will continue to support the peace process in Gaza, the increased humanitarian support through common european mechanisms and the two state solution. https://t.co/TdhADJAd4x — Toiu Oana (@oana_toiu) February 15, 2026 Duminică, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va merge săptămâna viitoare la Washington pentru a participa la Consiliul de Pace inițiat de Donald Trump. România va avea statut de observator, a declarat președintele țării. „Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook. Președintele american Donald Trump a lansat oficial Consiliul pentru Pace luna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Consiliul de Pace a fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, Donald Trump a spus că ar putea fi utilizat și pentru a aborda conflicte și crize la nivel mondial, inclusiv războiul din Ucraina.
Friedrich Merz: Germania nu poate accepta planul Consiliului pentru Pace al lui Trump în forma actuală
Cancelarul german, Friedrich Merz, a spus vineri că ar fi dispus să participe la inițiativa Consiliului de Pace a președintelui Donald Trump în favoarea Fâșiei Gaza, dar nu poate aproba planul în forma sa actuală, scrie Reuters. „În forma în care este înființat în prezent Consiliul pentru Pace, nu putem accepta structurile sale de guvernare în Germania din motive constituționale”, a declarat Friedrich Merz într-o conferință de presă comună cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni la Roma. „Cu toate acestea, suntem, desigur, pregătiți să explorăm alte forme – forme noi – de cooperare cu Statele Unite ale Americii, dacă scopul este de a găsi noi formate care să ne apropie de pace în diferite regiuni ale lumii.”, a mai zis el. Friedrich Merz a adăugat că aceste noi formate nu trebuie să se limiteze doar la Fâșia Gaza și Orientul Mijlociu, ci ar putea fi aplicate și, de exemplu, în Ucraina.
Irineu Darău: România nu trebuie să aleagă între Europa și Statele Unite, parteneriatele trebuie păstrate
Ministrul economiei, Irineu Darău, a vorbit joi, la EuropaFM, despre noul „Consiliu de pace” anunțat de Donald Trump, și inclusiv problemele financiare pe care România le-ar putea întâmpina pentru a adera la această organizație. Întrebat dacă România poate plăti taxa de intrare de un miliard de euro, Irineu Darău a spus că, deși există îngrijorări, realizările ONU nu trebuie ignorate. „Am văzut și eu știrile proaspete de azi, am văzut și primul val de apartenențe la acest Consiliul de pace. Nu pot spune decât că sunt puțin îngrijorat și totuși cred că la asocierile și la mecanismele din ONU s-a muncit foarte mult timp pe cale diplomatică și nu numai și cred că ceea ce a reușit ONU ca organizație până acum nu trebuie aruncat pe apa sâmbetei.”, a spus Darău. Ministrul a explicat că orice decizie legată de aderarea României trebuie analizată cu atenție. „În rest, cred că trebuie analizat cu foarte, foarte multă atenție și cântărind toate implicațiile, cum se schimbă ordinea mondială în această perioadă, dar și ce schimbă apariția acestei organizații.”, a mai spus ministrul. Referindu-se la impactul economic, Darău a declarat că suma vehiculată, de aproximativ un miliard de euro, reprezintă circa 1% din bugetul României. „E mult, e puțin, dar încă o dată eu cred că prima analiză legată de un asemenea eveniment trebuie să fie geopolitică, trebuie să fie la nivel de președinție și ministere de externe și apoi să fie pusă problema de bani”, a explicat el. Întrebat, de asemenea, ce ar alege România între Europa și Statele Unite, ministrul a spus că partenerii României rămân europenii, dar Statele Unite nu trebuie să fie ignorate. „Atât de mult mi-ar plăcea să… Nu trebuiască nici măcar pe termen scurt să existe această alegere. Cred că partenerii noștri naturali sunt europenii, dar parteneriatul cu Statele Unite a contat foarte, foarte mult în ultimii, aș spune, zeci de ani. Tind să cred că România nu trebuie să renunțe la niciunul dintre parteneri.”, a spus ministrul. Darău a mai punctat că, pe termen mediu și lung, colaborarea strânsă între Europa și continentele americane este extrem de importantă. „În al doilea rând, chiar cred că, pentru Europa și continentele americane, e foarte important să țină strâns aproape, pentru că, dacă ne gândim pe câteva decenii, în acea lume multipolară de care se tot vorbește, cred că doar Europa împreună cu America vor fi suficient de puternice și cultural, și economic, încât să fie, probabil, cel mai puternic pol economic al lumii.”, a mai spus acesta.
Slovenia refuză să intre în Consiliul Păcii propus de Donald Trump
Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a anunțat miercuri că țara sa nu va accepta invitația președintelui Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”. Inițiativa este una condusă de Statele Unite și ar urma să fie prezidată de însuși Donald Trump, relatează Reuters. Președintele american a trimis invitații către zeci de lideri din întreaga lume pentru acest proiect, care are ca obiectiv inițial oprirea conflictului din Gaza. Ulterior, planul ar urma să fie extins și către alte zone afectate de războaie. Robert Golob a explicat motivele refuzului Sloveniei, spunând că „principala preocupare este că mandatul comitetului este prea larg și că ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta Națiunilor Unite”. Premierul a mai declarat că Slovenia susține inițiativele care pot reduce tensiunile, dar vede riscuri majore în această propunere. „Deși considerăm lăudabilă orice inițiativă care poate calma situația din Orientul Mijlociu, această invitație încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu doar pacificarea din Gaza”, a spus premierul sloven. Reacțiile la propunerea lui Trump diferă, în acest moment, la nivel internațional. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au răspuns cu prudență, iar câteva state au refuzat participarea, din teama că inițiativa ar putea afecta rolul Națiunilor Unite. În același timp, alte țări, inclusiv unele cu relații problematice cu Washingtonul, au acceptat invitația. Potrivit portalului N1, Golob nu va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde este programată semnarea cartei fondatoare a inițiativei. În schimb, el va merge la reuniunea liderilor Consiliului European de la Bruxelles.