Politico: Cu Orbán ieșit din scenă, cine ar putea fi următorul obstrucționist șef al UE?
Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria le-a dat politicienilor europeni speranța că UE va putea acum să ajungă la un consens mai rapid și mai ușor în ceea ce privește procesul decizional, relatează Politico , citând surse. Ani de zile, premierul ungar și-a folosit puterea de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special ajutorul UE acordat Ucrainei. El va fi în curând înlocuit de Péter Magyar, care și-a anunțat deja disponibilitatea de a coopera mai strâns cu Bruxelles-ul. Cu toate acestea, notează publicația, Consiliul European conține încă „o mână de aliați ai lui Orbán” și mai mulți potențiali noi „spoilers” care ar putea continua activitatea prim-ministrului ungar în viitor și, printre altele, ar putea împiedica UE să aloce un împrumut de 90 de miliarde de euro. Printre aceștia: Prim-ministrul slovac Robert Fico . Principalul aliat al lui Orbán în blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei. El șantajează UE printr-un veto pe un împrumut de 90 de miliarde de euro din cauza disputelor privind conducta de petrol Druzhba, deși de obicei face compromisuri în momente cheie. Prim-ministrul ceh Andrej Babiš. Acesta s-a opus participării Republicii Cehe la acordarea de împrumuturi Ucrainei și a cerut o reducere a ajutorului, fără a bloca însă achiziționarea de muniție pentru Forțele Armate Ucrainene. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni combină o abordare pro-europeană cu o retorică naționalistă. Cu toate acestea, așa cum a remarcat o sursă din Politico, ea are o puternică „legătură ideologică” cu Orbán; a fost singura care a susținut deschis poziția acestuia împotriva împrumutului acordat Kievului; Fostul prim-ministru sloven Janez Janša, care a sugerat formarea unei majorități parlamentare cu partidul său politic în viitorul apropiat, este uneori numit un „mini-Trump”. El împărtășește opiniile lui Orbán în multe chestiuni, dar, spre deosebire de acesta, susține activ aderarea Ucrainei la UE și ajutorul militar. Fostul președinte bulgar Rumen Radev, care creează un nou partid și are toate șansele de a câștiga alegerile parlamentare, consideră Ucraina „condamnată” unui conflict militar cu Rusia și se opune categoric furnizării de arme.
Nicușor Dan merge la Bruxelles: energia, Ucraina și securitatea UE, pe agenda Consiliului European
Președintele României, Nicușor Dan, va participa la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, programate în perioada 19-20 martie, la Bruxelles. Pe agenda liderilor europeni se află teme majore pentru Uniunea Europeană: competitivitatea economică, conflictul din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget european, dar și securitatea și apărarea UE. Șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene vor avea și o discuție cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre situația geopolitică și cooperarea între state pentru gestionarea crizelor internaționale. Soluții pentru scăderea prețurilor la energie Pentru România, una dintre principalele priorități este reducerea prețurilor la energie, care afectează atât populația, cât și industria. Președintele va susține necesitatea unor soluții rapide, dar și a unei strategii pe termen lung, care să includă interconectarea energetică la nivel european și utilizarea resurselor interne de energie curată, a transmis Administrația Prezidențială. Situația din Orientul Mijlociu și impactul asupra economiei globale vor fi, de asemenea, analizate, precum și situația din Gaza. România va susține protejarea cetățenilor europeni din regiune și limitarea efectelor conflictului asupra inflației, prețurilor la energie și comerțului. Continuarea sprijinului pentru Ucraina Un alt subiect al reuniunii de la Bruxelles este continuarea sprijinului pentru Ucraina. Este analizată inclusiv deblocarea primei tranșe de plăți din pachetul financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit în decembrie 2025. România va susține menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei. Bugetul UE 2028–2034 În domeniul securității și apărării, România va pleda pentru coordonarea investițiilor în industria europeană de apărare și pentru îmbunătățirea mobilității militare, cu accent pe consolidarea flancului estic al Europei, în complementaritate cu NATO. De asemenea, discuțiile vor viza și viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, unde România cere o finanțare adecvată pentru susținerea competitivității economice și a obiectivelor naționale.
Valentin Stan: În Consiliul European, deciziile nu sunt egale atunci când se practică majoritatea calificată. Țoiu ar trebui să învețe cum se iau deciziile în UE
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Oana Țoiu nu cunoaște sistemul de luare a deciziilor din UE. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Europarlamentarii ăștia nu reprezintă țara de unde vin, pentru că ei sunt afiliați grupurilor politice din Parlamentul European. Deci în Parlamentyl European e după populație. În procedura asta de alegere a președintelui Consiliul European se practică votul de majoritate calificată. Români, ce-o fi aia vot de majoritate calificată? Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Oana Țoiu nu cunoaște sistemul de luare a deciziilor din UE. Acesta a început prin a spune că în Parlamentul European, totul este în funcție de populația țărilor. Europarlamentarii, susține istoricul, sunt aleși în funcție de numărul populației țării respective. Faptul că Țoiu susține că deciziile se iau prin egalitatea dintre state este o eroare, susține Stan. Deci, în afară de faptul că micuța (n.r. Oana Țoiu) se scarpină… Hai să-ți dau o probă de Ministrul de Externe. Poate ai impresia că doar de scărpinici ne legăm noi aici… Nu! Doamna Țoiu explică, iată, cum este distribuită puterea în Uniunea Europeană. Crezi că Ministrul de Externe al României ar trebui să priceapă la Uniunea Europeană? Eu cred că mai bine mergem la La Fontaine, cu Greierele și furnica, dacă tot o mușcă greierele de călcâi. Să-ți explic, în Parlamentul European e după populație. Adică țările cu populație mare trimit mai mulți parlamentari, înțelegi? Sigur, odată ce ajung și acolo parlamentarii ăștia… Europarlamentarii ăștia nu reprezintă țara de unde vin, pentru că ei sunt afiliați grupurilor politice din Parlamentul European. Deci în Parlamentul European e după populație. Adică trimitem și noi acolo, în funcție de ce populație avem. Știi unde este țara și egalitatea în materie de decizie pentru fiecare din participanți? Păi, acolo unde se întrunesc șefii de guvern, prim-miniștrii, la Consiliul European, șefii de stat… Acolo există decizia egală… Deci, în acest document, la îndemâna ei, că este document MAE, aflăm că în Consiliul European, acolo unde se întrunesc prim-miniștrii. Acolo unde spunea ea că decizia egală între ăștia, aici, în Consiliul European, aflăm că în procedura asta de alegere a președintelui Consiliul European se practică votul de majoritate calificată. Români, ce-o fi aia vot de majoritate calificată? Uite, aici v-am dat din tratat, articolul 16, începând cu 1 noiembrie 2014, vă spune că majoritatea calificată se practică, așa numita dublă majoritate. Adică majoritatea calificată se va defini ca cel puțin 55% din membrii consiliului, incluzând cel puțin 15 dintre ei.
Nicușor Dan, declarații după Consiliul European: Tema competitivitate. Sună abstract, dar asta înseamnă salarii, prețuri la energie și condiții mai bune de viață
Președintele Nicușor Dan a susținut joi declarații la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Belgia, unde tema centrală a fost competitivitatea Uniunii Europene. Șeful statului a explicat că subiectul are un impact mare asupra nivelului de trai. „Un Consiliu European cu tema competitivitate. Asta sună abstract, dar de fapt e vorba de condițiile de viață ale oamenilor, pentru că vorbim de salarii, pentru că asta înseamnă o economie competitivă, și vorbim de prețurile pe care oamenii le plătesc, care sunt direct legate cu prețul energiei”, a declarat Nicușor Dan. Calendarul deciziilor și „al 28-lea regim” pentru companii Nicușor Dan a prezentat mai întâi aspectele de procedură stabilite la reuniune. „În întâlnirea de azi s-au stabilit niște termene pentru întâlniri viitoare. După cum știți, o să fie un Consiliu pe 18-19 martie, și acolo Comisia s-a angajat să vină cu mai multe propuneri legate de stabilirea prețului energiei, una din priorități fiind coborârea prețului energiei, care este legat de competitivitatea companiilor.”, a spus Nicușor Dan. Președintele României a mai precizat că tot în martie și aprilie sunt așteptate propuneri importante pentru mediul de afaceri. „De asemenea, Comisia s-a angajat să vină în aprilie acest an cu o propunere pentru așa numitul al 28-lea regim pentru companii, adică un sistem unic prin care companiile să se poată înregistra oriunde în Europa, și, de asemenea, cu promisiunea de la toată lumea că această dezbatere se va sfârși la sfârșitul anului 2026. Deci la sfârșitul anului 2026 există promisiunea că vom avea acest regim al 28-lea.”, a menționat el. „Asta înseamnă că va exista o metodă prin care, la alegere, cineva, oricine care va dori să constituie o companie, să aleagă să constituie o companie într-o țară membră sau să aleagă să constituie o companie pe acest al 28-lea regim și, în felul ăsta, să aibă o companie care să poată să activeze oriunde în Europa.”, adaugă el. Nicușor Dan a declarat că în iunie va avea loc o dezbatere extrem de importantă privind mecanismul ETS, sistemul certificatelor pentru emisii de carbon. „În iunie vom avea o dezbatere pe mecanismul ETS, adică acele certificate pentru emiterea gazului cu efect de seră. O să revin la chestiunea asta.” „Mare parte din discuție și subiectul care pe noi ne-a interesat cel mai mult, despre energie. Pentru că Europa nu este competitivă în mare măsură din cauza faptului că prețul la energie este mult mai mare în Europa decât în Statele Unite sau în China.”, a spus el. El a spus că discuțiile privind ETS în cadrul întrevederii din Belgia a fost unul destul de complicat în ceea ce privește dezbaterile. „S-a discutat foarte mult de mecanismul ETS, unde discuțiile au fost destul de contondente între susținători ai ETS, țări care și-au dezvoltat industria de producție pe regenerabile și țări care nu au făcut-o în același nivel și suferă, cum este și România. O să avem o dezbatere interesantă în iunie, când vom rediscuta cu totul reglementarea. În orice caz, toată lumea a fost de acord că parte din creșterea de preț vine din speculatorii care operează pe piața de certificate, care nu ar trebui să fie admiși în sistem.”, a spus Nicușor. Un alt punct major, a spus președintele, este crearea, în viitor, a unei piețe unice reale a energiei. „Se conturează o majoritate care își dorește ca Europa să investească într-o adevărată rețea de energie electrică, astfel încât să avem cu adevărat o piață unică și un preț uniform pe teritoriul Uniunii la energie electrică.” Simplificare și reducerea birocrației Pe partea de piață internă, discuțiile au vizat reducerea birocrației. „Reprezentanții mediului economic de peste tot din Europa se plâng pe bună dreptate de faptul că birocrația este mult prea mare. De exemplu, banii pe care companiile din Europa îi cheltuie pentru conformarea la diferite reguli sunt de două ori mai mari decât banii pe care companiile din Europa îi plătesc pentru cercetare dezvoltare. Și asta, bineînțeles, este necompetitiv.”, a spus Nicușor. De asemenea, în cadrul reuniunii de joi din Belgia s-a discutat și despre formarea unor „campioni europeni”, firme suficient de mari pentru a concura la nivel global. „Cum să facem să constituim așa numiți campioni europeni, adică firme care să aibă relevanță globală și, bineînțeles, că aici este nevoie ca ele să aibă un regim legislativ oarecum uniform în țările europene pentru a putea activa, cumva pe aceleași reguli, pe o piață mai mare.”, a spus președintele. „Evident că ne dorim ca astfel de companii să activeze, să dea de lucru în România, dar trebuie să anticipăm că, pentru ca lucrul ăsta să se întâmple, infrastructura pe care o accesează trebuie să fie digitalizată. Deci o să fie cumva o competiție internă în care noi trebuie, dacă vrem să atragem tipul acesta de investiții, trebuie să digitalizăm interacțiunea pe care companiile o au cu diferite instituții ale statului român.” Piața unică și bugetul european Președintele a spus că Europa nu are încă o piață unică completă, iar „în momentul acesta suntem la jumătate, în sensul că nu există o adevărată piață unică a băncii și a capitalurilor, nu există o piață unică pe zona de telecomunicații și nu există o piață unică pe zona de energie, acolo unde suntem direct interesați.” Discuțiile despre competitivitate dintre liderii europeni au fost legate și de viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2028-2034. „Această chestiune a competitivității este strâns legată de dezbaterea pe care o să avem pe parcursul întregului an cu privire la cadrul financiar multianual, adică bugetul Uniunii 2028-2034.” „Una din ideile importante care a apărut a fost că, tocmai pentru ca Europa să rămână în această competiție globală, e nevoie de stimularea unor domenii care nu pot doar cu bani privați, cum ar fi zona de inteligență artificială, zona de industria aerospațială, zona de cybersecurity.” „Discuția pe competitivitate, așa cum am spus, tocmai pentru că e vorba de Europa, pe termen lung va continua la toate ședințele următoare ale Consiliului.”, a mai adăugat Nicușor Dan.
Nicușor Dan a vorbit cu președintele Consiliului European despre prioritățile României
Nicușor Dan spune, pe Facebook, că a avut o convorbire consistentă cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, privind temele principale ce urmează să fie abordate săptămâna viitoare, în cadrul Consiliului European informal. Consiliul European informal are loc pe 12 februarie, când se vor căuta soluții de creștere a competitivității statelor membre, „adică să încurajăm investițiile, inovația, dezvoltarea companiilor europene, care în cele din urmă înseamnă servicii mai bune și accesibile pentru cetățeni”. „I-am prezentat lui Antonio Costa prioritățile de acțiune ale României în contextul viitoarei reuniuni. În primul rând, susținem simplificarea birocrației afacerilor in Uniunea Europeana, susținem consolidarea Pieței Unice și salutăm extinderea acordurilor comerciale la nivelul Uniunii Europene. În al doilea rand, susținem o tranziție mai lungă pentru aplicarea politicilor legate de energia verde, astfel încât acestea să fie sustenabile și să nu afecteze negativ economia noastră. În al treilea rând, România își dorește consolidarea unei Uniuni a Energiei, o interconectare a rețelelor și o veritabilă piață a energiei europene. Scopul nostru este să creăm mecanisme pentru ca românii sǎ plǎteascǎ facturi rezonabile la energie, iar firmele din țară să aibǎ costuri competitive cu energia”, spune Dan. În ceea ce privește noul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, Nicușor Dan i-a transmis președintelui Consiliului European că România consideră ca este benefică ponderea alocată creșterii competitivității, dar că este necesar să se țină cont și de criterii geografice, astfel încât toate statele să beneficieze de șanse egale la resurse pentru a reduce decalajele economice existente între țările europene.
Nicușor Dan despre relația transatlantică și Groenlanda, înaintea Consiliului European: România susține dialogul între țările NATO
Președintele României, Nicușor Dan, a participat la Consiliul European informal, unde principalele teme de discuție au vizat consolidarea relației transatlantice, cu accent pe subiecte precum Groenlanda, tarifele comerciale, situația din Ucraina și posibil Mercosur. Într-o declarație, Nicușor Dan a explicat: „În primul rând, e un Consiliu European informal, care are ca obiect relația transatlantică și asta are mai multe componente, cum intuiți: Groenlanda, tarife, Ucraina – foarte importantă. Posibil să discutăm și de Mercosur. Mesajul meu general este că avem nevoie de această relație transatlantică, Europa și România și că e foarte bine că, așa cum anticipam, în urma dialogului, o oarecare escaladare care se produsese s-a diminuat și am revenit în parametrii normali.” Întrebat despre poziția oficială a României privind situația din Groenlanda, președintele a precizat „Poziția României este că, pe de o parte, suveranitatea este foarte importantă și trebuie respectată, iar pe de altă parte, orice chestiuni legate de apărare, care sunt legitime, trebuie discutate prin dialog, mai ales că este vorba despre două țări NATO”.
Reuniunea Consiliului European s-a încheiat. Ce spune președintele României
Discuțiile au vizat atât relația transatlantică, cât și mai multe dosare de politică externă și de securitate aflate pe agenda europeană. La finalul reuniunii, președintele României, Nicușor Dan, a susținut declarații de presă în care a prezentat principalele concluzii ale Consiliului European extraordinar. Șeful statului a subliniat importanța strategică a relației dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, evidențiind consensul liderilor europeni în această privință. „Concluzia generală este că relația transatlantică are o istorie care a adus stabilitate și prosperitate și că este importantă pentru Uniunea Europeană și pentru țările din Uniune, inclusiv România. Dialogul trebuie să continue”, a declarat Nicușor Dan. Potrivit președintelui, discuțiile s-au concentrat pe patru teme majore: situația Danemarcei și a Groenlandei, tarifele comerciale, sprijinul pentru Ucraina și conflictul din Gaza. În ceea ce privește Groenlanda, liderii europeni au exprimat unanim solidaritatea cu Danemarca și cu teritoriul autonom, fiind reafirmată intenția Uniunii Europene de a investi, în coordonare cu NATO, în consolidarea apărării zonei arctice. Referitor la relațiile comerciale cu Statele Unite, Nicușor Dan a arătat că a fost salutată dezescaladarea declarațiilor publice din ambele părți. De asemenea, s-a discutat continuarea dezbaterilor în Parlamentul European pentru punerea în aplicare a acordului negociat în iulie 2025, precum și prelungirea cu șase luni a suspendării tarifelor de reechilibrare ale Uniunii Europene față de importurile din SUA, suspendare care urma să expire la 6 februarie 2026. În privința Ucrainei, președintele României a reafirmat angajamentul Uniunii Europene de a continua sprijinul pentru Kiev. Totodată, el a precizat că liderii au convenit să detalieze în continuare planurile militare privind garanțiile de securitate, în linia discuțiilor purtate anterior în cadrul „coaliției de voință”. Dosarul Gaza a generat cele mai puțin aliniate poziții între statele membre, însă majoritatea liderilor au fost de acord că Europa trebuie să joace un rol activ în procesul de pace. „S-a opinat că este nevoie de o implicare atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al statelor membre, într-o negociere cu Statele Unite, astfel încât cadrul acestei coaliții să fie în concordanță cu angajamentele internaționale, inclusiv Carta ONU”, a explicat Nicușor Dan. Președintele României a mai anunțat că următorul Consiliu European extraordinar va avea loc la 12 februarie, la Maastricht, și va fi dedicat temei competitivității economice a Uniunii Europene.
Nicușor Dan va discuta despre Ucraina și extindearea UE, la Consiliul European
Președintele Nicușor Dan participă joi la Bruxelles la reuniunea Consiliului European, acolo unde se va discuta despre situația din Ucraina, despre cadrul financiar multianual și despre extinderea UE. Conform Administrației Prezidențiale, șeful statului va participa joi, de la ora 11.00, la reuniunea Consiliului European. În cadrul Consiliului, vor fi dezbătute teme precum Ucraina, următorul cadru financiar multianual, extinderea și situația geoeconomică din UE. Orientul Mijlociu, apărarea europeană și migrația vor fi, și acestea, subiecte pe ordinea de zi a Consiliului European. La ultima reuniune a Consiliului European, care s-a desfășurat la 23 octombrie 2025, liderii s-au angajat să abordeze nevoile financiare urgente ale Ucrainei pentru 2026 și 2027, chiar și în ceea ce privește eforturile militare și de apărare. Ei vor decide în reuniunea de joi cu privire la modul de punere în aplicare a angajamentului respectiv și vor mai discuta și despre garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina și despre eforturile diplomatice ca să obțină o pace justă și durabilă în Ucraina. sursa foto: Mediafax/Hepta De asemenea, în acest context, liderii vor evalua cele mai bune modalități de consolidare a poziției de negociere a Ucrainei, de creștere a presiunii asupra Rusiei și de continuare a apărării intereselor Europei. Până la ora actuală, UE și statele sale membre au acordat sprijin pentru Ucraina în valoare de 187,5 miliarde de euro, dintre care 66 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar. Liderii vor trece în revistă progresele despre următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, înregistrate de la data la care Comisia și-a prezentat propunerile, 16 iulie 2025, și până la ora actuală. Dezbaterea va urmări șisă ofere orientări pentru următoarea etapă a negocierilor. Consiliul European va dezbate și calea de urmat în ce privește progresele înregistrate de unele țări candidate în direcția aderării la UE. Liderii UE vor desfășura un schimb de opinii despre situația geoeconomică și la modul în care aceasta afectează competitivitatea UE, inclusiv presiunile și oportunitățile, scrie Mediafax. Autorul recomandă: Președintele Nicușor Dan a fost primit de regele Charles la Palatul Buckingham
Nicușor Dan, discuții despre Ucraina și extinderea UE, la Consiliul European
Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului va participa joi, de la ora 11.00, la reuniunea Consiliului European. Vor fi dezbătute teme precum Ucraina, următorul cadru financiar multianual, extinderea și situația geoeconomică din UE. Orientul Mijlociu, apărarea europeană și migrația vor fi, de asemenea, subiecte pe ordinea de zi a Consiliului European. La ultima reuniune a Consiliului European, desfășurată la 23 octombrie 2025, liderii s-au angajat să abordeze nevoile financiare urgente ale Ucrainei pentru 2026 și 2027, inclusiv în ceea ce privește eforturile militare și de apărare. Aceștia vor decide în reuniunea de joi cu privire la modul de punere în aplicare a angajamentului respectiv și vor discuta, de asemenea, despre garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina și despre eforturile diplomatice pentru a obține o pace justă și durabilă în Ucraina În acest context, liderii vor evalua cele mai bune modalități de consolidare a poziției de negociere a Ucrainei, de creștere a presiunii asupra Rusiei și de continuare a apărării intereselor Europei. Până în prezent, UE și statele sale membre au acordat sprijin pentru Ucraina în valoare de 187,5 miliarde de euro, dintre care 66 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar. Liderii vor trece în revistă progresele cu privire la următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, înregistrate de la data la care Comisia și-a prezentat propunerile, 16 iulie 2025, și până în prezent. Dezbaterea va urmări, de asemenea, să ofere orientări pentru următoarea etapă a negocierilor. Consiliul European va dezbate și calea de urmat în ceea ce privește progresele înregistrate de unele țări candidate în direcția aderării la UE. Liderii UE vor desfășura un schimb de opinii cu privire la situația geoeconomică și la modul în care aceasta afectează competitivitatea UE, inclusiv presiunile și oportunitățile.
Bolojan: Primele măsuri fiscale ar putea fi adoptate cu data de 1 a lunii viitoare / Pseudo-știrile” despre TAXE sunt un amestec de adevăr și fals
Întrebat când vor intra în vigoare creșterile de taxe, liderul interimar al PNL Ilie Bolojan a răspuns că primele măsuri fiscale ar putea fi adoptate cu data de 1 a lunii viitoare, după formarea guvernului. El a mai spus că „pseudo-știrile” despre taxe sunt un amestec de adevăr și fals. Întrebat despre momentul în care vor intra în vigoare creșterile de taxe, Bolojan a răspuns că măsurile pe termen scurt vor fi adoptate „foarte probabil de guvern după formarea lui, probabil cu data de întâi a lunii următoare”. Pentru măsurile pe termen lung, el a afirmat că „anualizările, impozitele pe proprietate, de exemplu, sau anumite impozite pe profit sau pe dividende, se iau așa cum este și normal cu începutul anului”. La remarca jurnalistului că în spațiul public circulă diverse scenarii despre creșterile de taxe, Ilie Bolojan a spus că „cea mai mare parte dintre știrile pe care le-ați dat în aceste zile, sau aș putea să spun pseudo-știrile, uneori, sunt o combinație de adevăr și falsuri”. Președintele interimar al PNL a precizat că „oricine vă spune astăzi că anumite lucruri sunt linii de netrecut sau aspecte care s-au discutat, vă rog să mă credeți că vă dezinformează”. Ilie Bolojan a explicat că România trebuie să se prezinte la Consiliul European din iulie cu un pachet credibil de măsuri fiscale. Întrebat despre termenul de 1 iulie menționat de Comisia Europeană, el a afirmat că ce se va face „ține și de premierul care va fi desemnat și de coaliția care se formează”. „Cu siguranță, și săptămâna viitoare și la Consiliu din luna iulie, România trebuie să se prezinte cu un pachet credibil, care nu doar să rezolve niște probleme de pe o lună pe alta, ci să rezolve probleme structurale. Ați văzut că aceste cheltuieli sunt lucruri care sunt deja fixe, într-o pondere foarte mare și orice fel de mici cheltuieli într-o zonă sau alta care se reduc sau de mici venituri care se încasează nu rezolvă problemelele”, a arătat el. CITEȘTE ȘI: Bolojan: Prea puțini români muncesc și prea multe CHELTUIELI cu salariile la stat Ilie Bolojan: România are cel mai mare DEFICIT bugetar din Europa – 9,3% din PIB Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele