Alcoolul afectează rețeaua creierului. Ce arată un nou studiu științific
Rezultatele arată că alcoolul reduce comunicarea globală dintre regiunile creierului și favorizează o procesare mai localizată a informațiilor, ceea ce poate explica de ce oamenii resimt diferit starea de ebrietate, chiar și la niveluri similare de alcool în sânge, scrie Science Alert. Spre deosebire de cercetările anterioare, care s-au concentrat pe zone individuale ale creierului, acest studiu a analizat efectele alcoolului asupra rețelei neuronale în ansamblu. Creierul este un sistem extrem de complex și interconectat, iar orice modificare în „dialogul” dintre regiunile sale poate influența emoțiile, comportamentul și capacitatea de reacție. „La nivel de rețea, alcoolul a crescut eficiența locală și gradul de grupare a conexiunilor, indicând o structură mai rigidă și mai puțin flexibilă”, notează autorii studiului. În același timp, eficiența globală a rețelei cerebrale a scăzut semnificativ, iar aceste modificări au fost asociate direct cu o senzație subiectivă mai intensă de intoxicație. Alcoolul afectează rețeaua creierului, arată datele obținute prin RMN Studiul a inclus 107 participanți sănătoși, cu vârste cuprinse între 21 și 45 de ani. În cadrul a două sesiuni separate, aceștia au consumat fie o băutură alcoolică menită să atingă limita legală de conducere în SUA (0,08 g/dl), fie un placebo. După aproximativ 30 de minute, participanții au fost supuși unor scanări RMN, care au permis analizarea comunicării dintre 106 regiuni cerebrale distincte. Rezultatele au arătat că anumite zone ale creierului au devenit mai „izolate”, comunicând mai puțin cu restul rețelei. Un exemplu relevant este lobul occipital, responsabil de procesarea informațiilor vizuale, ceea ce ar putea explica vederea încețoșată sau dificultățile de coordonare apărute după consumul de alcool. Deși participanții aveau niveluri similare de alcool în sânge, unii s-au simțit mai beți decât alții. Cercetătorii au constatat că această diferență este strâns legată de gradul de fragmentare a rețelei cerebrale. Cu cât comunicarea dintre regiuni era mai slabă, cu atât senzația de ebrietate era mai accentuată. Studiul, publicat în Drug and Alcohol Dependence, sugerează că aceste modificări pot sta la baza efectelor cunoscute ale alcoolului asupra controlului inhibitor, percepției recompensei și coordonării motorii. Autorii subliniază însă că analiza a fost realizată pe creiere aflate în stare de repaus și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung și în rândul persoanelor cu consum problematic de alcool.
Vinul roșu, între mit și știință: Ce impact are cu adevărat asupra sănătății
Vinul roșu a fost asociat de mult timp cu longevitatea, mai ales în regiunile cunoscute pentru speranța mare de viață. Totuși, analize recente ale experților sugerează că legătura este mai complexă decât pare, scrie HuffPost. Cercetătorii spun că stilul de viață, nu vinul în sine, explică probabil de ce unii consumatori trăiesc mai mult. De ce vinul roșu a fost asociat cu viața lungă Ideea că vinul roșu susține longevitatea a câștigat popularitate odată cu studiile despre așa-numitele „Zone Albastre”. În locuri precum Sardinia și Ikaria, mulți centenari consumă regulat cantități mici de vin roșu. Aceste comunități au însă și diete bogate în alimente vegetale, relații sociale solide și activitate fizică zilnică. Experții atrag atenția că, în aceste regiuni, consumul de vin are loc într-un context general sănătos. Vinul este, de obicei, băut la masă, lent și în cadru social, nu în mod izolat. Acest tipar ar putea conta mai mult decât vinul în sine. Ce arată de fapt cercetările Dovezile științifice leagă constant consumul excesiv de alcool de riscuri serioase pentru sănătate. Dezbaterea se concentrează asupra efectelor consumului redus sau moderat. Unele studii sugerează că persoanele care beau ocazional pot trăi ușor mai mult decât abstinenții sau marii consumatori. Cercetătorii explică acest efect mai ales printr-un risc cardiovascular mai scăzut. Cantitățile mici de alcool pot crește colesterolul „bun” și pot reduce ușor tensiunea arterială. Aceste beneficii nu sunt specifice vinului roșu și apar și în cazul altor băuturi alcoolice. Afirmațiile privind antioxidanții din vinul roșu, precum polifenolii, rămân neconfirmate. Majoritatea studiilor indică faptul că nivelurile din vin sunt prea mici pentru a avea efecte majore. Riscurile pe care experții le subliniază Specialiștii avertizează că alcoolul este un cancerigen cunoscut. Chiar și cantitățile mici cresc riscul de cancer, în special mamar și digestiv. Din această perspectivă, nu există un nivel complet sigur de consum. Potențialul de dependență al alcoolului complică mesajele de sănătate publică. Moderația este dificil de menținut, iar tiparul de consum contează la fel de mult ca volumul. Consumul excesiv anulează orice posibil beneficiu cardiovascular. Ce înseamnă acest lucru pentru longevitate Experții sunt de acord că longevitatea depinde mult mai mult de alimentație, mișcare, relații și gestionarea stresului. Dacă vinul are vreun rol, acesta este secundar față de acești factori. Cei care aleg să consume alcool ar trebui să o facă conștient și în cantități mici.