Etichetă: consum energie

Cristian Bușoi anunță că Grupul 4 de la Rovinari va fi redeschis

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat la Digi24 că Grupul 4 de la termocentrala pe cărbune Rovinari va intra în funcțiune pentru a reduce importurile de energie, în contextul temperaturilor ridicate și al consumului crescut. Acesta a subliniat că aproape 300 de megawați vor intra în Sistemul Energetic Național, iar stocurile de cărbune sunt suficiente pentru această săptămână. Referitor la situația energetică a României din ultimele zile, Cristian Bușoi a spus că în weekend aceasta „a fost stabilă”, cu vârfuri de consum sub 6.000 de megawați și importuri care nu au fost foarte ridicate. El a explicat că producția eoliană a fost bună, în timp ce energia fotovoltaică nu poate acoperi consumul din orele de vârf.  Loading … „Producția fotovoltaică a fost foarte bună, dar, după cum bine știți, din păcate, pe partea de fotovoltaice nu ne putem baza pentru orele de vârf decât într-o mică măsură, pentru că capacitățile noastre de stocare sunt scăzute”, a spus secretarul de stat. Bușoi spune că reluarea activității Grupului 4 de la Rovinari este necesară Cristian Bușoi a mai spus că reluarea activității Grupului 4 de la Rovinari este necesară în condițiile în care consumul este estimat să crească în această săptămână, atât în zona casnică, cât și în industrie, din cauza temperaturilor ridicate.  „În zona industrială se reiau o parte din activitățile industriale. Un consum mai ridicat, aproape de 7.000 de megawați estimăm vârful din această seară. Pentru a reduce cantitatea de electricitate importată și, în acest fel, și impactul pe prețurile viitoare, s-a decis intrarea în funcțiune a Grupului de rezervă 4 de la Rovinari”. Termocentrala Rovinari Acesta susține că Grupul 4 va adăuga aproape 300 MW în Sistemul Energetic Național și va reduce cantitatea de electricitate importată, mai ales în orele de vârf. „Sunt aproape 300 de megawați care vor intra în Sistemul Energetic Național și lucrul acesta va fi de ajutor, pe de o parte, pentru a consolida securitatea aprovizionării și, așa cum spuneam, pentru a reduce cantitatea de electricitate importată, mai ales în orele de vârf, generând astfel o reducere a impactului pe prețuri”. Grupul 4 Rovinari are cărbune pentru această săptămână În privința stocurilor de cărbune, Bușoi a precizat că, potrivit informațiilor primite de la Complexul Energetic Oltenia, acestea sunt suficiente pentru perioada imediat următoare. „Din informațiile pe care le avem de la colegii de la Complexul Energetic Oltenia, cel puțin pentru această săptămână suntem acoperiți de stocuri de cărbune. Evident că ele pot fi refăcute în caz de nevoie”, a afirmat acesta. Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne oprită din cauza debitului scăzut al Dunării Cristian Bușoi a avertizat că seceta și debitul scăzut al Dunării mențin închisă Unitatea 2 de la Cernavodă și a explicat că Ministerul Energiei trebuie să gestioneze atent rezervele disponibile. „Din păcate, seceta continuă, debitul Dunării rămâne scăzut și vom rămâne cu unitățile 1 și 2 închise și pe perioada următoare. De aceea trebuie să facem o organizare judicioasă a rezervelor pe care le avem”, a spus secretarul de stat. Unitatea 2 de la Cernavodă Secretarul de stat a precizat că prognozele meteo pe termen lung oferă mai puțină certitudine, însă în acest moment, perspectiva repornirii Unității 2 nu este favorabilă. „Pe următoarele 10 zile pare că e puțin probabil, chiar exclus, să putem să redeschidem unitatea 2 de la Cernavodă”.

Ce înseamnă pentru economia României giganții Dacia și Ford

România se confruntă cu o perioadă de presiune asupra sistemului energetic național, după oprirea controlată a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă și în contextul riscului ca și Unitatea 2 să fie scoasă temporar din funcțiune. În aceste condiții, premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat luni că Dacia și Ford au oprit producția până pe 19 august, măsură care va reduce consumul de energie electrică cu aproximativ 200 MW. Oprirea activității coincide cu perioadele de concediu colectiv și mentenanță stabilite încă de la începutul anului. Ford Otosan a intrat în revizia programată a uzinei de la Craiova în intervalul 3-19 august, iar Automobile Dacia și-a întrerupt producția la Mioveni în perioada 3-25 august. Calendarul acestor opriri se suprapune însă peste una dintre cele mai dificile perioade pentru Sistemul Energetic Național, afectat de reducerea producției de la Cernavodă și de perspectiva unor importuri ridicate de energie electrică.  Loading … Ilie Bolojan: „Dacia și Ford opresc producția, ceea ce va însemna o economie de 200 MW” Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul unei conferințe la Palatul Victoria, măsuri fără precedent pentru limitarea consumului de electricitate, în special în rândul marilor consumatori industriali, în contextul în care există riscul ca și Unitatea 2 de la Cernavodă să fie oprită. Acesta a oferit exemplul Dacia și Ford care și-au oprit producția până pe 19 august. Ilie Bolojan / Foto – Mediafax „Una dintre măsurile pe care o parte dintre companii le-au pus în practică este partea de intrare în mentenanță. Dacia și Ford sunt de azi cu producția oprită până pe 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 de MW”, a declarat Ilie Bolojan, după întâlnirea cu peste 140 de reprezentanți ai marilor consumatori de energie, ai patronatelor și ai asociațiilor din domeniu, în cadrul căreia Guvernul a discutat măsuri pentru reducerea voluntară a consumului de electricitate în orele de seară. Dacia și Ford, doi dintre cei mai importanți jucători din economia României Dincolo de rolul pe care îl au în reducerea consumului de energie, cele două uzine reprezintă unul dintre motoarele economiei românești. Conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Dacia și Ford Otosan au produs împreună în 2025 peste 545.000 de automobile, un număr record pentru industria auto din România. Uzina Dacia de la Mioveni a fabricat aproximativ 297.182 de vehicule în 2025, în timp ce Ford Otosan Craiova a produs aproximativ 248.328 de automobile. Cea mai mare parte a producției merge la export, motiv pentru care activitatea celor două companii influențează direct balanța comercială a României și performanța industriei prelucrătoare. People walk out of the entrance to the Ford factory in Craiova city, some 240km west of Bucharest, on September 8, 2009. US carmaking giant Ford announced it would begin production at its new Craiova plant, bought the former Daewoo manufacturing plant in Craiova in March 2008.,Image: 38264191, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia Impactul Dacia și Ford asupra economiei românești nu se rezumă doar la numărul de automobile produse. Potrivit datelor financiare pentru anul 2025, Automobile Dacia avea 10.556 de angajați în 2025, iar Ford Otosan Craiova peste 6.400. Împreună, cele două companii au peste 17.000 de angajați. De menționat este faptul că la aceștia se adaugă zeci de mii de salariați din industria componentelor auto, din transport, logistică, mentenanță și alte servicii care depind de activitatea celor două uzine. Afaceri de peste 50 de miliarde de lei și contribuție semnificativă la PIB Conform acelorași date, Dacia este una dintre cele mai mari companii industriale din România, cu o cifră de afaceri de aproape 29,92 miliarde de lei în 2025 și un profit net de circa 629 milioane de lei. De partea cealaltă, Ford Otosan Craiova a raportat afaceri de aproximativ 21,04 miliarde de lei și un profit net de 399,89 milioane de lei. Împreună, cele două companii au realizat o cifră de afaceri de aproape 51 de miliarde de lei, ceea ce le menține în rândul celor mai importanți contribuabili, angajatori și exportatori din economia românească. Importanța celor două companii depășește însă rezultatele financiare. Dacia și Ford generează împreună între 25% și 30% din totalul exporturilor de mărfuri ale României, ceea ce le transformă în principalul motor al exporturilor românești. De altfel, cele două uzine contribuie semnificativ și din perspectiva produsului intern brut. Automobile Dacia generează în mod direct aproximativ 2,1%-2,5% din PIB-ul României, în timp ce Ford Otosan Craiova contribuie cu încă 1,5%-1,8% din PIB. Cumulat, cele două companii au o contribuție directă estimată la între 3,6% și 4,3% din PIB, fără a lua în calcul efectele indirecte generate în rețeaua de furnizori, transport și logistică. Guvernul pregătește un mecanism de limitare a consumului de energie pentru marii consumatori „În zilele următoare vom adopta complementar o hotărâre de guvern care este avută în vedere în condițiile în care nu vom putea asigura în totalitate consumul de energie la orele serii prin reducerea voluntară. Asta înseamnă că, cu o notificare de 24 de ore înainte, companiile mari consumatoare ar primi o notificare prin care consumul le va fi stabilit, în funcție de tehnologia pe care o folosesc și de posibilitățile pe care le are Sistemul Energetic Național”, a declarat Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, mecanismul este deja prevăzut de legislația în vigoare și poate fi pus în aplicare prin Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica. Premierul interimar a subliniat că măsura are caracter preventiv și reprezintă o soluție de rezervă, care va fi utilizată doar dacă situația din sistemul energetic o va impune.

Cât curent au consumat românii de Paște

Peste o treime din producția națională de energie din a doua zi de Paște de la prânz mergea la export, pe fondul unui consum redus al românilor. Această valoare este foarte apropiată de minimul istoric înregistrat în 2025, când Paștele ortodox și catolic au coincis. Consumul de curent al românilor a scăzut considerabil în zilele libere ocazionate de sărbătorile pascale, astfel că excedentul de producție a fost în cea mai mare exportat, arată o analiză a jurnaliștilor Mediafax. Cel mai mic consum instantaneu de energie electrică O parte, necentralizată de operatorul național Transelectrica, a fost stocată în instalațiile tot mai numeroase dezvoltate față de anul trecut. A fost eliberată în sistem fie când a fost nevoie de echilibrare a rețelei, fie din motive comerciale. La reducerea consumului din rețea, comparativ cu Paștele trecut, a contribuit și creșterea numărului și puterii instalate a prosumatorilor. Cel mai mic consum instantaneu de energie electrică înregistrat începând din primele minute din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paște la prânz a fost de 2.557 MW, în prima zi de Paște, duminică, la ora 14:36, conform datelor în timp real publicate de Transelectrica. Este cu 24 MW peste recordul istoric de 2.533 MW înregistrat în prima zi de Paște a anului trecut. În a doua zi de Paște, până la prânz, cel mai mic consum instantaneu a fost de 3.250 MW, la ora 11:44. E semnificativ mai mare decât cel de anul trecut de la aceleași ore, de 2.701 MW. Consumul a fost astfel mai mare decât cel minim estimat de oficialii Transelectrica pentru primele două zile de Paște. Mixul energetic național de Paște Per ansamblu, luni, la ora 12:02, consumul de energie era de 3.255 MW. Producția era de 5.005 MW, astfel că diferența de 1.749 MW mergea la export. Energia solară contribuia cel mai mult la mixul energetic la această oră (1.379 MW), urmată de producția celor două reactoare de la Cernavodă (1.340 MW) și de ape (1.275 MW). Graficele Translectrica arată că producția hidro a fost redusă peste zi – când a crescut cea solară – de la niveluri de 2.200 – 2.700 MW în timpul nopții. Producţie: 5.004 MW cărbune: 447 MW hidrocarburi: 383 MW hidro: 1.275 MW nuclear: 1.340 MW eolian: 129 MW fotovoltaic: 1.379 MW biomasă: 48 MW instalații de stocare: 0 MW Sold: -1.749 MW (-)export / (+)import La ora 12:03, instalațiile de stocare au contribuit cu 12 MW, adică 0,24% la producția de energie a țării, conform graficelor afișate de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice. Deși cantitățile de energie din instalații, efective de moment, nu sunt incluse în graficele Transelectrica, ci doar cele eliberate în rețea, numărul și capacitatea acestora au crescut semnificativ în ultimul an. Anul trecut, potrivit oficialilor Transelectrica, instalațiile de stocare au avut un rol important în echilibrarea sistemului. Consumul acestora, respectiv cantitățile absorbite, a depășit 130 MW în ambele zile, respectiv 135 MW duminică și 133 MW luni. Prosumatorii contribuie tot mai mult la stocare România a început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare. În anul 2025, de Paște, avea 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400MWh, potrivit declarațiilor ministrului Energiei de atunci, Sebastian Burduja. Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice ale operatorilor de distribuție la 31 ianuarie 2026 era de 302.891, cu o putere electrică instalată de 3.533,46 MWW. Numărul și puterea instalată au crescut semnificativ față de finalul lunii ianuarie 2025, când în România erau 203.894 de prosumatori. Aceștia aveau 2.441,59 MW putere electrică totală instalată, potrivit raportului ANRE. Anul trecut, pe fondul unor zile mai însorite, pentru ca o producție ridicată să nu creeze dezechilibre, prosumatorii au fost rugați să pornească invertoarele la plecarea de acasă de aceste sărbători și au produs un maxim de 1.306 MWh, în prima zi de Paște, în jurul orei 13:00, conform prognozelor Transelectrica. În prima zi de Paște din acest an, producția din prognoze era mult mai mare, cu un maxim de 1.842 MWw, la aceeași oră. AUTORUL RECOMANDĂ

Temperatura corectă la care se setează frigiderul iarna. Cum să faci economie la energie și, în același timp, să păstrezi alimentele proaspete

Frigiderul este, fără doar și poate, cel mai important electrocasnic pe care îl avem în casă, fără de care nu ne-am putea imagina viața de zi cu zi. De la legume și fructe până la carne, lactate sau mâncăruri gătite, toate au nevoie de condiții adecvate pentru a fi păstrate în siguranță. Dar, câți dintre noi știm care este temperatura optimă la care se setează frigiderul pe timp de iarnă, astfel încât să păstrăm alimentele proaspete, dar să facem și economie la energie? Ce recomandă specialiștii Reglarea temperaturii frigiderului nu ar trebui făcută la întâmplare, mai ales în sezonul rece. De altfel, iarna, atunci când temperatura din locuință este, oricum, mai scăzută, acest electrocasnic poate funcționa eficient chiar și cu setări diferite față de cele din lunile de vară și asta fără a pune în pericol calitatea alimentelor. Aparatele moderne ne permit să facem ajustări precise la temperatură. Specialiștii din domeniu susțin că, iarna, temperatura ideală pentru un frigider este cuprinsă între 4 și 5 grade Celsius. Aceasta este temperatura ideală pentru a avea și siguranță alimentară și un consum redus de energie. Diferențele dintre vară și iarnă nu sunt semnificative, dar merită luate în calcul. De exemplu, în lunile calde, temperaturile ridicate de afară și alimentele introduse destul de des în frigider impun o temperatură ceva mai scăzută, de 2-3 grade Celsius. Însă, pe timp de iarnă, frigul specific sezonului permite funcționarea aparatului la circa 5 grade, fără riscul ca produsele să se altereze. Dacă facem această schimbare de temperatură, frigiderul nu va fi forțat să funcționeze la capacitate maximă și îi vom prelungi durata de viață, notează Antena 3. Reguli simple pentru funcționarea frigiderului iarna Pentru o funcționare corectă a frigiderului în sezonul rece se recomandă să ținem cont de câteva reguli simple: Evită supraîncărcarea frigiderului, deoarece aerul rece trebuie să circule liber pentru a asigura o răcire uniformă; Alimentele sensibile, precum carnea și lactatele, trebuie depozitate în compartimentele cele mai reci; Monitorizează constant temperatura din frigider, iar un termometru special poate fi util; Curăță periodic frigiderul pentru a preveni acumularea de murdărie sau gheață. Respectând aceste recomandări veți reduce consumul de energie și, în același timp, vă asigurați că alimentele rămân proaspete pentru mai mult timp, fără riscul deteriorării. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mai multe aparate electrocasnice din casă îți pot umfla factura la curent. Soluții pentru a reduce costurile Cât plătește la factura de energie o româncă stabilită în Malaga. „În apartament e un frig de mori” Aparatul electrocasnic care ajunge să-ți umfle factura la energie, fără să-ți dai seama, atunci când se află în modul „standby” Evită să ții aceste alimente pe ușa congelatorului. Înghețata se numără printre ele

Canicula a mărit consumul de ENERGIE al României, care a apelat, după prânz, la importuri. Care sunt sursele care au produs cel mai mult

Temperaturile ridicate de duminică au făcut ca, după orele prânzului, consumul de energie al României să crească semnificativ pentru o zi de weekend, depășind nivelul producției. Astfel, de la jumătatea zilei, s-a apelat la importuri pentru a asigura necesarul de consum al românilor care, cel mai probabil au pornit aparatele de aer condiționat pentru a face față caniculei. Cea mai mare cantitate de energie a fost produsă pe parcursul zile de Centrala nucleară de la Cernavodă, iar având în vedere că a fost o zi însorită, un aport important l-au avut și fotovoltaicele. Producția națională de energie electrică era duminică, la ora 12:00, de 5.210 MW, conform datelor în timp real ale operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Translectrica. Deja, din jurul orei 11:00, producția rămăsese în urma consumului, date fiind temperaturile caniculare. Consumul se ridica, la prânz, la 5.259 MW, diferența de 48  MW provenind din importuri. De altfel, cantitățile importate au fost în creștere în următoarele ore, până la un maxim de 476 MW, în jurul orei 14:00. La ora 12:00, topul surselor de energie era: Nuclear : 1.319 MW Fotovoltaic : 1.049 MW Cărbune : 968 MW Ape : 649 MW Hidrocarburi : 634 MW Eolian : 543 MW Biomasa : 45 MW Medie Orara Consum : 5228 MW Sold (import) : 48 MW Primele două poziții s-au menținut și până la ora 15:00, când pe locul 3 au urcat eolienele. Apele au coborât pe locul 6 printre sursele de producție a energiei. 23.39% Nuclear – 1.320 MW 18.80% Foto – 1.061 MW 18.70% Eolian – 1.055 MW 17.53% Cărbune – 989 MW 10.76% Hidrocarburi – 607 MW 9.78% Hidro – 552 MW 0.87% Biomasă – 49 MW 0.18% Instalații de stocare – 10 MW La 15:10, producția era de 5.634 MW, iar consumul de 5.403 MW, la acea oră România fiind importator net de energie, cu un sold de 230 MW. Aportul prosumatorilor Contribuția prosumatorilor la producția de energie electrică este vizibilă în zilele însorite, evident, în timpul zilei, numărul și puterea lor instalată fiind în creștere în ultimii ani. În prezent, puterea lor instalată o depășește de aproape 2 ori pe cea a Centralei de la Cernavodă. Este vorba, potrivit datelor ANRE, de 2.726 MW capacitate instalată a prosumatorilor, la 1 iunie, dar la aceeași dată, o cantitate instalată similară, de 2.426 MW, revine marilor parcuri fotovoltaice (806), respectiv producătorii clasici de energie electrică din surse fotovoltaice. Mai mult, printre cei 228.302 prosumatori, la data de 1 iunie, se numără nu numai românii cu panouri instalate pe acoperișul casei, ci și operatori economici care își acoperă astfel necesarul de consum. Sursa: Transelectrica Sursa: Transelectrica În ceea ce privește ponderea resursei solare în producția efectivă, aceasta este mult sub cea generată de centrala nuclearlectrică de la Cernavodă – cu aproximativ o cincime (în jur de 20%) din totalul producției naționale anual. Conform celui mai recent raport lunar publicat de ANRE, pentru luna aprilie, principala sursă a energiei electrice livrată în rețele de producătorii monitorizați este hidro, cu aproape o treime (32,6%), urmată de cea nucleară, cu peste un sfert (26,18%), apoi eolian (14,85%), cărbune (11,41%), gaz (8,64%), iar cea solară este pe locul 6, cu o cotă de 5,3%. Sursa: ANRE De amintit, de asemenea, că în perioada Paștelui, când se aștepta o producție semnificativă din surse solare, cu mult peste necesarul de consum din acele zile libere și cu temperaturi decente, autoritățile au fost nevoite să facă un plan de măsuri pentru a evita un blockout și a asigura buna funcționare a rețelelor, inclusiv prin apel la prosumatori să își închidă sistemele fotovoltaice de pe acoperiș la plecarea în vacanță. Recomandăm și: Eliminarea obligației de stocare pentru PROSUMATORII activi așteaptă raportul pentru votul final. Bende Sándor: „Nu mai bag mâna în foc pentru nimic” Mircea Fechet: Prosumatorii actuali ar putea, în viitor, să primească finanțare din partea statului și pentru baterii de stocare. Care sunt condițiile

Ministrul Energiei, despre cum a fost evitat un BLACKOUT de Paște. Burduja: Nu au lipsit momentele de stres. În ce zone a fost cea mai mare presiune

Sistemul energetic național (SEN) a funcționat fără sincope majore și în niciun caz fără se existe o pană generalizată, a anunțat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, luni, după ce au trecut orele considerate critice și din a doua zi de Paște. Principalele provocări cărora le-au făcut față specialiștii supravegheați de Dispeceratul Energetic Național (DEN) au fost o producție estimată mare, dată fiind vremea însorită și capacitățile instalate majorate ale prosumatorilor, pe fondul unui consum mic, având în vedere că suprapunerea Paștelui ortodox cu cel catolic. Rețele de distribuție nu au fost supuse unor presiuni care să ducă la „ apocalipsă și blackout” în România, astfel că sistemul energetic a funcționat fără probleme, după implementarea planurilor stabilite înainte de sărbători, a anunțat Sebastian Burduja în a doua zi de Paște. „Am trecut cu bine de perioada cea mai dificilă pentru sistemul energetic național în această perioadă – prima și a doua zi de Paște. Pe scurt, totul a fost gestionat impecabil atât din punct de vedere al echilibrului – producție vs. consum, cât și al tensiunilor din rețele electrice de transport și distribuție. Nu au lipsit momentele de stres. Presiunea cea mai mare a fost în zonele București, Craiova și Slatina, unde ne-am confruntat cu supratensiuni. Dispeceratele teritoriale și operatorii de distribuție s-au coordonat bine și nu a fost niciun incident”, a detaliat demnitarul. Potrivit ministrului, responsabilii au început, prin eforturile Dispecerului Energetic Național (DEN) – Transelectrica, să pregătească buna funcționare a sistemului energetic în zilele de Paște încă de acum trei săptămâni. „Am avut numeroase scenarii, analize, planuri de acțiune și măsuri. În toată această perioadă am monitorizat constant prognozele meteo și am rediscutat fiecare detaliu în parte. Am mers cu scenariile până la o eventuală reducere controlată cu 40% a producției la cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce nu a fost cazul nici în prima zi, nici în a doua. Ambele au produs în bandă, la capacitatea obișnuită”, a spus ministrul Energiei. Cele două reactoare de la Cernavodă produc fiecare câte 700MW, iar capacitatea instalată a prosumatorilor a ajuns de aproape patru ori mai mare, respectiv 2.700MW. Astfel, pe fondul unui consum la cel mai mic nivel istoric din rețea, pentru că și ortodocșii, și catolicii au fost liberi – iar unii au consumat din propriile surse, o producție ridicată putea produce dezechilibre. Și prosumatorii au fost rugați să pornească invertoarele la plecarea de acasă de aceste sărbători. „În noapte de Înviere am început oprirea hidrocentralelor” „O parte dintre măsuri au fost luate încă de miercuri, când au fost efectuate teste de capabilitate la mai multe entități care dețin centrale electrice fotovoltaice/instalații de stocare pentru a absorbi cât mai multă energie reactivă din sistem, pentru controlul tensiunilor, apoi prin oprirea rând pe rând a termocentralelor. În noapte de Înviere am început oprirea hidrocentralelor, de la o producție de 2300 MW sâmbătă seara, am scăzut la 270 MW în după-amiaza zilei de Paște”, a explicat Burduja. Prin urmare, potrivit ministrului, atunci când consumul minim al zilei a fost de aproximativ 2.500 MW, jumătate din producția de energie provenea din cele două reactoare de la Cernavodă, iar diferența din funcționarea la parametri minimi a termocentralelor, hidrocentralelor și centralelor fotovoltaice și eoliene, cele din urmă fiind aproape inexistente în sistem. Dacă duminică nu s-a exportat mai nimic – pentru că toată regiunea a fost pe excedent de producție – luni au plecat în rețele vecine suficiente cantități cât să ajute la echilibrarea SEN. „Astăzi, în orele cele mai critice (13:00 – 15:00) consumul s-a menținut în jurul valorii de 2.700 MW. Față de ieri, astăzi am avut export de energie, este vorba de câteva sute de MW, dar care au contat foarte mult în echilibrarea SEN. Comparativ cu ziua de ieri, producția de energie electrică fotovoltaică în centrale a fost mai mare cu aproximativ 200 – 300 MW, respectiv o producție la prosumatori, de asemenea, mai mare cu aproximativ 250 – 300 MW”, a spus ministrul. „Accelerăm la turație maximă cu toate celelalte proiecte de stocare aflate în desfășurare” Un alt element important al acestui an a fost capacitatea crescută a instalațiilor de stocare. Nevoia de capacități de stocare a energiei electrice a fost evocată în mod repetat de autorități în ultimii ani, cu precădere în contextul creșterii galopante a puterii electrice instalate a prosumatorilor, care a pus presiuni suplimentare pe rețeaua de distribuție. Pe scurt, este vorba de baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic și sunt descărcate în sistem când este necesar un reglajul secundar al Sistemului Energetic Național (SEN). Datele furnizate de conducerea Directoratului Transelectrica, la solicitarea Gândul, arată că sunt 12 unități de stocare care funcționează în prezent în România, care au eliberat, cumulat, de la integrarea în piața de echilibrare, câteva zeci de GWh. „În intervalul 13:00 – 13:15, instalațiile de stocare au jucat un rol foarte important și au absorbit 133 MW, un nivel record până acum. Strategia noastră de a pune stocarea pe primul loc în ordinea de priorități a investițiilor începe să dea rezultate. Am început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare și azi avem 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400MWh. Și accelerăm la turație maximă cu toate celelalte proiecte de stocare aflate în desfășurare”, a precizat ministrul Energiei „Datorită tuturor acțiunilor întreprinse, bazate pe planuri bine puse la punct, sistemul energetic național a fost în permanență în echilibru, neexistând niciun moment probleme de adecvanță. Cu atât mai puțin mult anunțata cădere în beznă a țării. Acest fapt se datorează în egală măsură tuturor celor care au lucrat la planurile de acțiune, celor care au contribuit din proprie inițiativă (asociațiile de profil prin apeluri civice, producătorii privați, prosumatorii), celor care au stat în noaptea de Înviere și în zilele de Paște la serviciu”, a precizat Sebastian Burduja, în postarea de pe Facebook. Cifrele Transelectrica Și oficialii operatorului național de sistem și transport al energiei Electrice, Transelectrica, sub umbrela căruia funcționează DEN, au confimat că România a avut un sistem energetic sigur și echilibrat

Scenariile pentru un posibil excedent de energie de Paște

Specialiștii din sistemul energetic național estimează că în zilele de Paște – când vremea va fi însorită, deci producția din surse fotovoltaice va fi mare, iar credincioșii, deopotrivă ortodocși și catolici vor fi liberi, deci consumul va fi mic -, România va avea un excedent de energie electrică, astfel că au început să creioneze scenariile cele mai probabile de Paște, care să fie petrecut fără probleme de alimentare pentru consumatori, dar și pentru siguranța sistemul de distribuție. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a detaliat, duminică, într-un mesaj pe Facebook, provocările acestor zile de sărbătoare și variantele actuale de lucru. O decizie actualizată privind măsurile care vor fi implementate în zilele de Paște va fi luată în cadrul unei ședințe dedicate acestui subiect a Comandamentului energetic național, a anunțat, duminică, ministrul Sebastian Burduja, care prezidează acest organism, format din oficialii ministrului, ai operatorului de sistem și transport al energiei, implicit ai Dispeceratului Energetic Național (DEN), autoritatea de reglementare (ANRE), dar și principalii producători, furnizori și distribuitori. Care este consumul estimat „Astăzi, de Florii, ne gândim la cei dragi, pe care îi sărbătorim astăzi, și ne bucurăm de o vreme bună, însorită. Consumul de energie electrică este unul scăzut, specific zilelor de sărbătoare, iar odată cu răsăritul soarelui sistemul energetic național (SEN) a intrat pe excedent de producție. De multe ori, avem problema opusă: nu avem suficientă energie produsă în România pentru a acoperi întreg consumul; în perioada aceasta, și mai ales de Paște, vom avea un consum mic și energie în exces. În ciuda știrilor alarmiste și dezinformărilor constante, vă anunț cu toată responsabilitatea că suntem pregătiți și nu există niciun risc la adresa sistemului energetic”, a anunțat Sebastian Burduja. Potrivit demnitatului, duminică după-amiază, consumul național instantaneu este sub 4000 MW, iar săptămâna următoare, odată cu sărbătoarea Paștelui la creștinii ortodocși și catolici, se așteaptă ca SEN să fie tot pe excedent. De exemplu, anul trecut, în prima zi de Paște, consumul național s-a situat sub 3.000 de MW, un record, cel puțin pentru ultimii 30 de ani. În acele zile de minivacanță, panourile fotovoltaice au fost prima sursă de energie în România, arată ministrul. „Datorită tuturor specialiștilor din sistemul energetic, de la producătorii de energie, operatori de distribuție, furnizori și până la Dispecerul Energetic Național, nu am avut nicio problemă de adecvanță în sistem, totul funcționând în parametri normali. La fel va fi și acum”, a spus Sebastian Burduja. De atunci însă, numărul și capacitatea instalată a prosumatorilor a crescut semnificativ. Puterea electrică instalată totală a prosumatorilor din România a crescut într-un ritm galopant în ultimii ani și a ajuns să echivaleze cu capacitatea a aproape 3,4 reactoare nucleare de la Cernavodă, conform celor mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), de la finalul anului 2024. Cele două unități ale centralei generează aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României. Cum se va echilibra sistemul Cele două reactoare de la Cernavodă vor rămâne deschise, a anunțat ministrul Energiei. „Conform bunei tradiții pe care o avem la Ministerul Energiei, ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere și că vom ține permanent lumina aprinsă în casele românilor. Mai ales de Paște. Din acest motiv, joia trecută am organizat un comandament energetic în care am analizat mai multe scenarii și am creat planuri de acțiune”, a spus Sebastian Burduja. Din datele disponibile până duminică de la Transelectrica – operatorul național de sitem și transport al eenrgiei, care are sub umbrela sa DEN – producătorii de energie și operatorii de distribuție, nu există niciun risc de apariție a unor probleme de adecvanță în sistemul energetic național în contextul sărbătorilor pascale. „Suntem binecuvântați să avem un mix energetic echilibrat, cu toate sursele de producție de energie la îndemână. Avem grupuri flexibile care pot fi adaptate în funcție de consum. În cazul în care consumul va fi foarte mic, putem limita producția de energie pe zona hidroenergetică (până la 0), putem limita grupurile pe cărbune de la CE Oltenia și să funcționăm doar cu două grupuri (o producție de 150 MW/grup), ELCEN poate opri total producția de energie electrică (asigurând doar apa caldă și căldura pentru bucureșteni), energia eoliană si fotovoltaică poate fi controlată prin mecanismele pieței. Cele două reactoare de la Cernavodă vor funcționa la capacitate normală, asigurând energia în bandă la 1400MW”, a transmis Sebastian Burduja. Demnitarul a precizat că acesta este unul dintre scenarii, iar marți va fi revizuit în cadrul următorului comandament energetic pe care l-a convocat. „Vom face o nouă sesiune de analiză adaptată pe prognoza meteo actualizată. Indiferent că e weekend, zi de sărbătoare sau o zi normală din timpul săptămânii, toți specialiștii care țin în viață energia României sunt la treabă. La fel vor fi cu toții și în noaptea de Înviere. Iar eu voi fi alături de ei, dacă va fi nevoie, pentru că energia nu ia pauză. Împreună ținem lumina aprinsă”, a conchis ministrul Energiei. Citiți și: Sărbătorile Pascale, provocări majore pentru sistemul energetic. Director Transelectrica: „Ne pregătim şi căutăm soluţii adecvate” Prosumatorii, dar nu numai, ar putea avea prețuri DIFERENȚIATE, pe ore, după expirarea schemei de plafonare. Stadiul demersului legislativ Prosumatorii din România au ajuns la o putere de peste 2.300 MW, cât 3,3 REACTOARE nucleare de la Cernavodă. Numărul lor se apropie de 200.000 Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele