România poate deveni un hub regional de energie nucleară
Acționarii Nuclearelectrica au votat, miercuri 15 iulie, pentru continuarea proiectului american de la Doicești, după ce premierul interimar Ilie Bolojan ceruse stoparea acestuia. Centrala nucleară va fi prima de acest gen dotată cu reactoare modulare mici (SMR) din Europa, investiția finală urmând să ajungă la 6-7 miliarde de euro. Proiectul a generat vii discuții în spațiul public, atât pro cât și contra. Gândul a stat de vorbă cu expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru a afla mizele acestei decizii pentru sistemul energetic național. Centrala nucleară de la Doiceşti (județul Dâmbovița) se bazează pe tehnologia reactoarelor mici modulare (SMR). Loading … Deși în Statele Unite tehnologia modulelor este considerată încă în fază experimentală, în România proiectul centralei mini-reactoarelor nucleare de la Doicești a fost întâmpinat cu destul entuziasm. Dar a întâmpinat și o opoziție dură, cea mai vehementă fiind a premierului Bolojan, care a cerut stoparea investiției.„Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”, a spus oficialul. Proiectul nuclear va fi realizat cu tehnologia americanilor de la NuScale şi posibil cu banii a două instituţii financiare americane, scrie ZF. Primul proiect european de reconversie a unei foste mine de cărbune într-un proiect cu zero emisii Reactor nuclear. Sursa: Hepta Proiectul presupune construcţia unei centrale nucleare modulare cu o capacitate instalată de 462 MW pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune din Doiceşti. Noua centrală va utiliza tehnologia NuScale Power, prin punerea în funcţiune a 6 reactoare modulare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW. Energia generată de centrala de la Doiceşti va contribui la tranziţia verde (proiectul paneuropean Green Deal). Dar şi la menţinerea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional, printr-un mix unic între emisii zero de CO2 în atmosferă şi livrare de energie în bandă, indiferent de condiţiile meteorologice sau momentul zilei, explică inițiatorii proiectului. Unul dintre aspectele majore legate de proiectul de SMR (small modular reactors) este că, dacă investiţia se va finaliza, va constitui primul exemplu la nivel european de conversie a sitului unei foste centrale pe cărbuni într-un proiect cu zero emisii, având deja o componentă de energie solară. Cosmin Păcuraru: România dispune de cel mai bine pregătit corp de nucleariști din jumătatea estică a Europei În viziunea expertului în energie și geopolitică energetică Cosmin Păcuraru, în ciuda controverselor, centrala poate ajuta țara noastră se impună ca un veritabil hub regional de energie nucleară. „Nu am înțeles motivele pentru care au fost luate (până zilele trecute) poziții contrare interesului industriei energetice naționale, poziții care împiedică România să devină un hub de energie nucleară important în regiune. Ceea ce s-a hotărât ieri in CA-ul Nuclearelectrica este normal. Țara noastră dispune de o experiență îndelungată în domeniu, de cel mai bine pregătit corp de nucleariști din jumătatea estică a Europei și de potențialul real de a deveni furnizor de specialiști pentru statele care au încheiat acorduri cu NuScale. Standarde extrem de riguroase de la autoritățile de reglementare ale SUA Proiectul SMR NuScale beneficiază de avize și aprobări solide atât din partea autorităților americane, cât și române. Tehnologia NuScale este prima (și singura până acum) soluție SMR care a primit aprobarea completă de design din partea Nuclear Regulatory Commission (NRC) din SUA, atât pentru varianta de 50 MWe, cât și pentru cea upratată de 77 Mwe – cel care se va face la Doicești. Aceste standarde extrem de riguroase validează maturitatea tehnologică și reduc semnificativ riscurile de licențiere. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală În România, CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare) a aprobat documentul de bază de licențiere în august 2023. Iar în iulie 2024 a fost depusă cererea de autorizare pentru design și amplasament, procesul aflându-se în etape suplimentare (inclusiv transmiterea capitolelor tehnice în 2025). Aceste avize, alături de decizia finală de investiție aprobată de acționarii Nuclearelectrica în 2026 și de susținerea financiară americană (EXIM, DFC), confirmă conformitatea proiectului cu cele mai înalte standarde internaționale de siguranță, securitate și reglementare”, explică expertul. Tehnologia NuScale oferă energie curată, stabilă și predictibilă În opinia specialistului, tehnologia NuScale o completează perfect pe cea a centralele clasice de la Cernavodă și are avantajul unui grad sporit de securitate. „Proiectul SMR cu tehnologia NuScale reprezintă o soluție strategică și validă pentru securitatea energetică a României, oferind energie curată, stabilă și predictibilă. Reactoarele modulare mici completează perfect centralele clasice de la Cernavodă. Deși costurile primului reactor sunt ridicate, implementarea mai multor module reduce semnificativ costul unitar prin fabricație modulară în serie, timp de construcție mult mai scurt, flexibilitate de amplasare și scalabilitate (se pot adăuga module treptat, în funcție de necesități). Siguranța este sporită prin sisteme pasive de răcire, iar timpul de pornire-oprire este mult mai redus comparativ cu reactoarele clasice”, completează Cosmin Păcuraru. Un SMR amplasat lângă București ar fi o soluție pentru criza energetică a Capitalei Specialistul atrage atenția că acest tip de reactor nuclear ar putea contribui la soluționarea crizei energetice a Capitalei. Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa: Shutterstock „Un aspect insuficient discutat în dezbaterea publică este posibilitatea recuperării energiei termice reziduale de la aceste reactoare. Un SMR amplasat în proximitatea Bucureștiului (de exemplu, la ELCEN) ar putea produce simultan energie electrică și termică, oferind o flexibilitate operațională deosebită. Aceasta ar reprezenta o soluție majoră pentru criza energetică a Capitalei, care înregistrează consumuri ce depășesc frecvent 1.400 MWh, în condițiile în care ELCEN nu mai produce astăzi nici 1 MWh electric. (Mă intreb de ce Ministerul Energiei nu se sesizează la prostul management de acolo, unde – cred că – nimeni de directorat sau CA nu este de meserie”. Producție continuă care ar ajuta la decarbonizarea economiei În egală măsură, mai spune Cosmin Păcuraru, centtala nucleară și-ar amortiza costurile relativ repede, asigurând o producție energetică permanentă și emisii de CO2 minime. „Spre deosebire de sursele regenerabile intermitente, SMR-urile asigură producție continuă 24/7, cu densitate energetică superioară și emisii de CO₂ minime pe tot ciclul de viață, contribuind esențial la decarbonizarea economiei, electrificarea termiei și a transporturilor. Criticile politizate privind costurile și durata de viață sunt contrazise de date reale: amortizare pe 60 de ani, LCOE (Costul Echilibrat al Energiei
Strâmtoarea Taiwan ar putea fi noul Ormuz
Blocajul Strâmtorii Ormuzului ar putea fi însoțit în paralel sau chiar înlocuit de o „lebădă neagră”, Strâmtoarea Taiwan. Subiectul a fost pus pe tapet odată cu vizita lui Vladimir Putin în China, care survine imediat după cea a lui Donald Trump, repunând pe tapet polul BRICS pe harta geopolitică mondială. Ne putem aștepta la mari surprize ca efect al acestor reconfigurări de putere, iar noua blocadă energetică poate lua forme neașteptate, a explicat expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru Gândul. China își testează abilitatea de a echilibra relațiile cu Washingtonul și Moscova. Însă, realitatea este una de evidentă inegalitate. China câștigă teren pe măsură ce influența Rusiei intră la apă China a devenit partenerul dominant în polul BRICS, Rusia venind dintr-o poziție de vulnerabilitate mai mare decât la ultima întâlnire din septembrie 2025. Vladimir Putin și Xi Jinping / Foto – Mediafax În mod vizibil, influența Rusiei pe scena globală s-a redus semnificativ în ultimele luni. Putin pare mai fragil din cauza prelungirii războiului din Ucraina și a costurilor militare enorme, a sancțiunilor occidentale care au izolat economic Moscova și a dependenței crescânde de China pentru exporturi energetice, tehnologie și sprijin diplomatic. Pe de altă parte, China și-a consolidat poziția de superputere economică și diplomatică. A reușit să mențină relații pragmatice atât cu Rusia, cât și cu SUA, după cum s-a văzut recent la întâlnirea cu Donald Trump. Federația Rusă are mai multă nevoie de China decât invers Retorica oficială este una entuziastă, ambele părți vor celebra parteneriatul strategic, cooperarea economică și rolul cheie al celor două țări în lume. În 2o26, se sărbătoresc aniversări importante: 25 de ani de la Tratatul de Bună Vecinătate și Prietenie din 2001 și 30 de ani de parteneriat strategic. În realitate însă, este o relație asimetrică, atrage atenția Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică și geopolitică energetică. Federația Rusă are nevoie mai mult de China pentru a vinde petrol și gaz la preț redus, ocolind sancțiunile. Beijingul câștigă din această dependență fără a se lega excesiv. Așadar, Xi Jinping evită implicarea directă militară, dar beneficiază de un partener anti-occidental util și de încredere. Ce este acordul strategic Power of Siberia 2 Comerțul bilateral a explodat după 2022, odată cu începerea războiului din Ucraina. Astfel, în 2024 acesta era de aproape 245 de miliarde de dolari. Moscova își dorește să crească, dar chinezii sunt prudenți, spune expertul. Astfel, Putin va plusa pentru proiecte energetice majore, inclusiv posibile avansuri la Power of Siberia 2. Beijingul ar putea să facă un pas semnificativ, deoarece strangularea fluxului de produse energetice din Strâmtoarea Ormuz a generat o cerere mare de energie în China. Așadar, se preconizează semnarea a peste 40 de documente, pe energie, comerț, educație și o viză fără pașaport extinsă, Kremlinul având „așteptări serioase” de a obține rezultate concrete, completează Cosmin Păcuraru. Se vor amorsa discuții despre BRICS și despre integrarea economică euro-asiatică a celor două țări, iar pe agendă vor figura și problemele de securitate regională și internațională, inclusiv Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. „Concluzia ar putea fi că Beijingul își consolidează imaginea de actor global pivotal, în timp ce Rusia încearcă să arate că nu este izolată”. Subtilul joc geopolitic al energiei Așadar, relația energetică dintre China și Rusia este una puternic asimetrică. Rusia a devenit extrem de dependentă de piața chineză după pierderea accesului la Europa. China câștigă din discounturi mari, diversificare sigură și poziție de negociere dominantă. China este de departe cel mai mare cumpărător de petrol al Rusiei, aproximativ 48–51 % din exporturile rusești de țiței. În unele luni din 2026, importurile chineze au depășit 2 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă un record. Rusia a livrat volume mari cu discounturi semnificative față de benchmark‑urile internaționale, dar China dispune și de alți furnizori importanți de petrol din Golf. Singura conductă de gaze, Power of Siberia 1, a livrat gaz la capacitatea maximă, de 39 miliarde de metri cubi în 2025. În cazul gazelor, Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Chinei, prin conducte și prin tancuri de LNG, reprezentând aproximativ 30 % din importurile chineze de gaz. Deși Republica Populară Chineză importă, prin conducte, gaz din Turkmenistan, Rusia va forța începerea lucrărilor la conducta Power of Siberia 2 (50 + 12 miliarde de metri cubi). Power of Siberia 2 este încă în așteptare. În septembrie 2025 s‑a semnat un memorandum pentru un gazoduct de peste 50 de miliarde de metri cubi pe an, ce va traversa Mongolia. Construcția ar putea începe în 2026, cu primele livrări spre 2030–2031. Proiectul ar dubla capacitatea totală spre China (peste 100 de miliarde de metri cubi pe an), dar detaliile de preț și calendar rămân netransparente. China nu se grăbește și folosește acest contract ca mijloc de presiune. Xi va negocia nemilos, Rusia are asul Ormuz în mână De asemenea, China cumpără o pondere importantă din exporturile rusești de cărbune, care ajung la aproximativ 40 %. Energia reprezintă mare parte din exporturile rusești pe care Rusia le poate face către China. așadar Xi va negocia nemilos prețurile. Mai știe că veniturile Rusiei din energia care vine din China susțin bugetul de război, dependența Rusiei crescând dramatic; astăzi, China își permite să dicteze prețurile și termenii contractelor, adică contracte scurte, flexibile și cu discounturi majore. Beijingul știe că Rusia oferă un traseu terestru de import de produse energetice care este mai sigur decât rutele maritime prin Strâmtoarea Hormuz, vulnerabilă la tensiunile Iran–SUA–Israel. Totuși, Beijingul menține diversificarea și nu vrea dependență excesivă de un singur furnizor – adică Rusia – și avansează cu pași mari către propria tranziție verde, care va înlocui, pe cât se poate, combustibilii fosili. Un BRICS reînviat pentru relațiile energetice ale țărilor membre BRICS – Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, la care s‑au adăugat Egiptul, Etiopia, Iranul, Indonezia și Emiratele Arabe Unite – nu este un cartel energetic precum OPEC+, dar joacă un rol tot mai important de platformă de cooperare, reziliență și contrabalansare a ordinii occidentale. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală BRICS tratează securitatea energetică a statelor membre și