Sondaj NYTimes: 64% dintre americani cred războiul împotriva Iranului a fost o greșeală
Majoritatea alegătorilor consideră că președintele Trump a luat decizia greșită de a intra în război cu Iranul, conform unui sondaj New York Times/Siena , ceea ce a plasat Partidul Republican pe o poziție politică precară în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului, pe măsură ce rata sa de aprobare scade, iar îngrijorările economice cresc. Sondaj NYTimes Majoritatea alegătorilor au spus că războiul nu merită costurile și au avut opinii profund pesimiste despre economie. Rata de aprobare a lui Donald Trump – un indicator istoric cheie al performanței partidului unui președinte în alegeri – a scăzut la un minim al celui de-al doilea mandat în sondajele Times/Siena, de 37%, pe fondul conflictului extrem de nepopular din Orientul Mijlociu, anunță NYTimes. Aproape două treimi dintre alegători au declarat că intrarea în război a fost o decizie greșită, inclusiv aproape trei sferturi dintre independenții importanți din punct de vedere politic. Mai puțin de un sfert dintre toți alegătorii au considerat că războiul a meritat costurile. Republicanii au aprobat în general performanța lui Trump în funcție și războiul. Însă majoritatea celorlalți alegători au arătat un scepticism serios față de conducerea sa în alte probleme importante, inclusiv economia și costul vieții. 64% dintre toți alegătorii au dezaprobat modul în care gestionează economia, un punct forte al său de mult timp, iar majoritățile și-au exprimat opinii negative cu privire la modul în care gestionează costul vieții, imigrația și conflictul israeliano-palestinian. În special, alegătorii independenți au devenit mai nemulțumiți de Trump. Șaizeci și nouă la sută au dezaprobat performanța sa în funcție, în creștere față de 62% într -un sondaj Times/Siena din ianuarie. Patruzeci și șapte la sută dintre independenți au spus că politicile sale i-au afectat, în creștere față de 41% în toamna anului 2025 . Per total, 44% dintre alegători au declarat că politicile lui Trump i-au afectat personal, față de 36% toamna trecută. Liderii republicani au încă unele avantaje electorale. Partidul a câștigat un avantaj structural pe harta Camerei Reprezentanților prin eforturile sale de a redesena hărțile Congresului în statele republicane, oferind republicanilor un avantaj de aproximativ șase până la zece districte noi favorabile . Și, deși mediul politic s-a înrăutățit pentru președinte și partidul său, democrații nu au reușit încă să-i convingă pe alegători că oferă o alternativă convingătoare. Sondajul a indicat că democrații nu și-au îmbunătățit imaginea politică, nici măcar după mai bine de un an în care au încercat să demonstreze că înțeleg preocupările alegătorilor și că se pot opune lui Donald Trump. Doar 26% dintre alegători s-au declarat mulțumiți de Partidul Democrat.
UE cere statelor să reducă sărăcia fără fonduri noi. Strategia, criticată pentru lipsa finanțării
Comisia Europeană le va cere guvernelor să lucreze mai bine pe politicile sociale, să îi sprijine pe cei care trăiesc de la un salariu la altul, să îi implice pe tineri și să ofere mai multă protecție vârstnicilor și altor persoane vulnerabile. Potrivit Politico, strategia urmează să fie prezentată miercuri. Un oficial european a explicat că planul este „un punct de plecare” și că va „oferi statelor membre instrumente suplimentare pentru a-și face treaba”, urmând ca în următorul an să fie propuse măsuri mai concrete. Executivul european susține că problema nu este lipsa banilor, ci utilizarea lor. În proiectul pentru viitorul buget multianual sunt prevăzute aproximativ 100 de miliarde de euro pentru politici sociale, față de cei aproximativ 50 de miliarde disponibile anterior prin Fondul Social European Plus, principalul instrument al UE pentru finanțarea locurilor de muncă și a programelor sociale. „Progresul a fost lent și trebuie să recunoaștem acest lucru”, a declarat oficialul. Roxana Mînzatu: Societățile devin mai slabe când oamenii nu își permit o viață decentă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a atras atenția că efectele sărăciei depășesc sfera socială. „Când oamenii nu își permit locuința, hrana, îngrijirea, educația sau o viață stabilă, societățile noastre devin mai slabe, iar încrederea este afectată. Europa are nevoie de un răspuns mai puternic și mai coordonat”, a declarat aceasta. Strategia urmează să fie prezentată împreună cu alte inițiative privind sărăcia în rândul copiilor, excluziunea locativă și drepturile persoanelor cu dizabilități. Sărăcia ignorată, exploatată de extrema dreaptă Mai mulți europarlamentari și organizații neguvernamentale avertizează că planul riscă să rămână fără efect dacă nu este susținut financiar. Marie Toussaint, europarlamentar francez, a declarat că prioritatea UE „trebuie să fie livrarea de măsuri concrete și finanțare țintită” și a cerut un rol mai activ al Comisiei în aplicarea politicilor. „Nu există strategie fără bani. Cum vom implementa aceste măsuri dacă finanțarea nu este o prioritate?”, a spus Juliana Wahlgren, directoarea European Anti-Poverty Network. Nemulțumirile legate de costul vieții, locuințe și servicii publice se amplifică în mai multe state europene, iar aceste frustrări sunt tot mai des exploatate politic de partidele de extremă dreaptă. La rândul său, socialistul Marit Maij din Olanda a atras atenția că lipsa sprijinului pentru persoanele vulnerabile alimentează neîncrederea în politicile publice și în instituțiile statului: „Persoanele care trăiesc în sărăcie sunt prea des ignorate, iar acest lucru erodează încrederea în politicile publice. Extrema dreaptă exploatează acest gol”. Ținta UE, departe de obiectiv Uniunea Europeană și-a propus să reducă numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu cel puțin 15 milioane până în 2030 și să elimine fenomenul până în 2050. Datele arată însă un progres modest. Până în 2025, numărul a scăzut cu doar 3,4 milioane, iar 20,9% din populația UE rămâne expusă riscului de sărăcie, față de 21,1% în 2019. România și Bulgaria, printre puținele cu progrese Situația diferă semnificativ între state. Potrivit sursei citate, Romania și Bulgaria au redus puternic rata sărăciei în ultimul deceniu, în timp ce țări precum Germania, Franța și Austria au înregistrat creșteri după pandemia de COVID-19. În Germania, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie a crescut de la 17,3% în 2019 la 21,2% în 2025. Problemele reale: birocrația și accesul la ajutoare Pentru cei afectați, dificultatea nu este doar existența sprijinului, ci accesul efectiv la acesta. Ema Popovici, asistent de proiect la Institutul Bucovina, a explicat că sistemul este greu de înțeles și de folosit: „Este foarte dificil să accesezi unele beneficii din cauza birocrației. Sistemul în sine este complicat”. Ea a subliniat că politicile ar trebui construite pornind de la realitatea din teren: „Pe hârtie se poate spune că strategia funcționează, dar în realitate nu. Este nevoie să vorbim direct cu oamenii”.
Se reversează exodul românilor? Cât mai rentează să lucrezi în străinătate, ca român?
Povestea clasică despre „plecatul într-un loc mai bun” pare că începe să se inverseze acum. Românii care au ales să lucreze în străinătate își doresc să se întoarcă acasă după ce s-au lovit de creșterea bruscă a costului vieții. Prețurile la chirie, alimente, energie, dar și sănătate continuă să crească în toate țările din Vest, în timp ce veniturile celor mai mulți dintre migranți rămân aceleași sau insuficiente pentru a duce „o viață mai bună”. Pe lângă costul ridicat al vieții, există un motiv solid pentru care românii vor să se întoarcă. Economia României a înregistrat o creștere serioasă cu salarii mai mari, șomaj scăzut și locuințe la prețuri mai accesibile. Pe lângă costul vieții, avantaje și dezavantaje, un factor neoficial care îi determină pe români să se întoarcă din străinătate este discriminarea. Mulți români se plâng de faptul că se lovesc de discriminare, atât la locul de muncă, cât și atunci când vine vorba de serviciile sociale. În al doilea caz, mai multe persoane care beneficiază de ajutoare sociale primesc ulterior scrisori în care li se solicită restituirea fondurilor, doar că majorate. Pentru cei mai mulți, România a început să arate ca o alternativă reală, nu ca o întoarcere forțată, în timp ce pentru țările din Vest, plecarea oamenilor activi, care lucrează în servicii, logistică, construcții, îngrijire sau retail devine o presiune care poate fi resimțită inclusiv în lipsa de personal sau în costurile mai mari pe care angajatorii străini vor fi nevoiți să le suporte. Mai mult, fenomenul întoarcerii românilor în țară a luat amploare în perioada iunie 2024 – iunie 2025, atunci când peste 37.000 de români au părăsit Marea Britanie, arată cele mai recente statistici. Românii, polonezii și bulgarii sunt naționalitățile care înregistrează cele mai mari plecări din Marea Britanie, urmate îndeaproape de italieni, spanioli, portughezi și francezi. În urma plecărilor masive, Marea Britanie și-a pierdut atractivitatea ca centru de muncă și viață așa cum era văzută în trecut de mai mulți europeni. Chiriile, facturile la energie și coșul zilnic i-au șocat pe românii din diaspora Unul dintre cele mai mari șocuri resimțite de românii care locuiesc în diaspora rămâne costul cu locuințele. În marile orașe europene, chiriile au ajuns la niveluri greu de suportat chiar și pentru angajații cu normă întreagă sau pentru cei care au un al doilea job. În 2026, chiria medie pentru un apartament cu două camere în Berlin variază între 1.200 de euro și 2.200 de euro pe lună, conform datelor publicate de investropa. Situația nu e mai roz nici pentru alte orașe europene mari. În Paris, de exemplu, chiria pentru un apartament trece de 1.800 de euro, iar în Amsterdam sau Londra, prețul chiriei trece de 2.900 de euro pe lună. În paralel, în România, costul cu locuințele este semnificativ mai mic. În orașe precum București, Cluj sau Brașov, chiria pentru un apartament cu 2 camere ajunge la maxim 500 de euro pe lună. Pe lângă chirie, scumpirea alimentelor și a energiei în țările din Vest pun presiuni pe bugetele românilor. În ultimii ani, prețurile la alimentele de bază au crescut în țări precum Germania, Franța, Olanda sau Marea Britanie, iar facturile la energie au rămas cu costuri ridicate. România, deși resimte scumpirile, rămâne printre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană când vine vorba de costul vieții. De asemenea, un alt capitol sensibil pentru români, care nu ține doar de costuri, este sănătatea. În Marea Britanie, de exemplu, problemele din Sistemul Național de Sănătate (NHS) sunt invocate frecvent de românii care se gândesc să plece. Listele de așteptare, deficitul de personal și accesul greoi la consultații sau investigații au devenit o problemă la fel de mare ca salariul pentru familii, mai ales pentru cele care au copii sau părinți în vârstă. Salariile medii din România nu mai sunt la fel ca acum un deceniu Când vine vorba de motivul principal pentru care românii au ales să plece din România, salariul, situația pare că s-a redresat. Potrivit raportului ECA International, „se preconizează, în general, că economiile est-europene le vor depăși încă o dată ca performanțe pe cele vest-europene, beneficiind de o creștere economică mai rapidă și de o productivitate mai mare”. În plus, conform datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, salariul mediu net lunar ar urma să crească până la 5.555 lei, adică 1.100 de euro. De asemenea, pentru domeniile precum IT, inginerie, construcții, transport sau servicii specializate, veniturile pot ajunge până la 1.600 de euro lunar. Diferența există între veniturile din România și cele din diaspora, pentru că un român câștigă în medie între 1.800 și 2.200 de euro, dar diferența apare atunci când se trage linia finală. După plata chiriei, a facturilor și a coșului de cumpărături, românii din diaspora ajung să rămână la final de lună cu sume comparabile cu cele din România. Cum arată situația din străinătate din perspectiva românilor Unii dintre românii care au lucrat în străinătate și s-au întors în țară au declanșat o adevărată temă de discuție în mediul online. Pentru cei care își fac planuri să plece din România în căutarea unor salarii mai mari și a unui trai mai bun, decizia a devenit mai grea. Câteva dintre comentarii arată că situația din diaspora nu mai seamănă cu cea de acum 10-15 ani. Mai mult, românii care au locuit în străinătate susțin că un job plătit cu salariul mediu nu merită efortul unei plecări în afara României. „Acum 10-15 ani, eu zic că ar fi meritat, dar astăzi nu cred că mai merită. În condițiile în care calitatea vieții în vest a scăzut foarte mult în general, nu doar pentru middle class, ci cam pentru toată lumea.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Cât scoate un român din buzunare pentru factura la curent în Italia, Spania și Marea Britanie. Care este locul ideal în care te poți stabili Tot mai mulți români RENUNȚĂ la locurile de muncă din străinătate. Domeniul care este mai bine plătit în țara noastră