Dezastrul bugetar, explicat de consultanții fiscali, în exclusivitate pentru Gândul
După primele trei trimestre ale anului, cu tot cu măsuri de austeritate și pachete fiscale, Guvernul Bolojan nu a reușit să stabilizeze dezastrul bugetar. Deficitul României a ajuns la 103 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Consultanții fiscali ai EY România au explicat are sunt motivele pentru care Guvernul nu reușește să intre pe linia de plutire. În ciuda austerității și a creșterilor de taxe, Guvernul nu reușește să restabilească echilibrul bugetar iar deficitul a rămas neschimbat în 2025. Avem cel mai mare deficit bugetar din UE, structuri nepregătite și un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. De asemenea, datoria publică a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Consultanții EY au vorbit despre blocajele, vunlenarbilitățile, dar și despre contextele nefavorabile de care se lovește România. Cum afectează colectarea ineficientă de taxe PIB-ul României România continuă să piardă anual miliarde de eruo din cauza necolectării eficiente a taxelor de către ANAF. Deși avem instrumente de digitalizare similare cu cele din Letonia, Polonia, Ungaria sau Slovacia, decalajul de TVA al României rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Spre deosebire de țările din regiune care au reușit să reducă gap-urile de TVA, proiectele de digitalizare, e-factură, SAF-T sau introducerea caselor de marcat online din România s-au suprapus și au fost implementate greoi. Din această cauză, creșterile de taxe sunt anulate de evaziunea fiscală și ineficiența administrativă. „Proiectul de digitalizare nu aduce o ușurare pentru mediul de afaceri. Percepția companiilor este că beneficiile acestor masuri merg către stat. Cetățenii din România folosesc foarte puțin instrumentele digitale. Polonia și Ungaria investesc masiv în sistemele de integrare și analiza a datelor”. România nu investește suficient în capitalul străin Consultanții fiscali au vorbit și despre problema capitalului străin. România importă foarte mult și nu exportă aproape deloc iar politicile nepuse la punct nu pot aduce oportunități din partea investitorilor străini. „Măsurile fiscale nu au fost multe. Depindem foarte mult de capitalul străin și respectivii bani s-au „speriat”. România este un importator de capital străin și nu exportă aproape deloc. Nu avem milioane sau miliarde investite în străinătate de teamă, din lipsa de experiență. Polonezii și ungurii, de exemplu, investesc mult în afară, au educație fiscala. Guvernul României ar trebui să calibreze mai bine aceste politici pentru că banii și oportunitățile investitorilor se duc în alte părți și nu se vor întoarce repede. Multe companii au pus pe hold investițiile din România, nu au mai apărut nici joburi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungurii, bulgarii, acum și frații moldoveni râd și ne dau exemplu negativ. Premierul Moldovei, Alexandru Munteanu: „Situația în România este cu mult mai rea decât la noi în Republica Moldova și asta mă bucură!” Ministrul Miruță spune că repară economia, dar abia peste un an
Marius Lulea: Am fost sunat de persoane din cercul președintelui
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, Marius Lulea, Prim-Vicepreședinte AUR, a vorbit despre presupusele decizii bugetare aruncate în spațiul public. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Marius Lulea: „Creșterea TVA-ului cu două procente înseamnă 2 miliarde și jumate” Invitat la Ionuț Cristache, Marius Lulea a vorbit despre metodele vehiculate în spațiul public de refacere bugetară. Acesta susține că lucrurile dezbătute în public nu sunt adevăratele reforme, ci sunt doar idei aruncate pentru a diminua reacția la reforma finală. Politicianul vorbește despre taxa pe transfer bancar ca despre o propunere care să îi facă pe români să fie fericiți că le-a fost crescut TVA-ul doar cu 2 procente. „Eu cred că aruncă tot felul de idei în spațiul public ca la finalul românii să zică ce bine că n-a băgat taxa aia pe transferul bancar. Adică românii cumva la sfârșit să se simtă chiar fericiți că doar le-a crescut TVA-ul cu două procente. Creșterea TVA-ului cu două procente înseamnă 2 miliarde și jumate. Oricine este economist își dă seama că dacă ai 30 de miliarde lipsă în partea aialaltă, trebuie să rezolvi problema cu 30 de miliarde. Deci, dacă vrei să crești taxele, trebuie să începi să cazi și de aici. Poți scădea și de aici, poți crește și de aici. Cred că trebuie să fim undeva la mijloc, pentru că, spre exemplu, fondurile europene care nu sunt accesate sunt în jur de 60 de miliarde de euro. Dacă le împărțim pe an, în jur de 10 miliarde de euro ar trebui să intre în următorii 6 ani. Poate chiar 15 miliarde de euro în fiecare an, în economia țării. Din 15 miliarde de euro, pe modelul economic de astăzi, ar trebui să intre la bugetul de stat undeva la 7 miliarde de euro.”, a explicat politicianul. Lulea: „Oricine are telefonul nostru” În continuarea discursului, politicianul a spus că dacă Nicușor Dan dorește să contacteze AUR, o poate face. Acesta susține că a mai fost contactat de persoane din cercurile apropiate ale președintelui pentru a discuta alte teme. Întrebat de către cine a fost contactat, Lulea a refuzat să răspundă. A ținut, totuși, să menționeze că nu este vorba de un apel de la Cotroceni, ci de un apel din cercul persoanelor care l-au susținut pe președinte în campanie. „V-am spus că nu se dorește. Dacă s-ar fi dorit, domnul președinte are telefonul nostru. Așa cum am fost sunat din partea, să spunem, cercurilor apropiate, pe alte teme. Ne poate suna. Nu vă spun cine a fost. N-aș vrea să fac afirmația că de la Cotroceni. Persoane din zona respectivă, m-au contactat. Persoane care sunt de lângă președinte m-au sunat, care a apărut în campania electorală. În politică, te mai sună lumea… Trebuie să schimbi mesaje de curtoazie. Nu vă spun cine m-a sunat, dar v-am spus ca să știți că dacă e nevoie de comunicat, se comunică. Avem o cale, oricine are telefonul nostru. Dacă în spațiul public s-ar fi dorit ca noi să fim acolo, s-ar fi făcut acest lucru. Nu se dorește. Nu știu ce planuri există. Vom afla probabil săptămâna viitoare…”, a menționat Marius Lulea.